QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente comunicare

Studiu de caz. Proiectul Rosia Montana: o poveste doua versiuni



Studiu de caz. Proiectul Rosia Montana: o poveste doua versiuni


1 Gabriel Resources LTD si Proiectul Rosia Montana


1.1 Investitorul



 
Gabriel Resources LTD este o companie miniera canadiana cu sediul in Ontario, Canada, cotata la bursa din Toronto, in statutul careia figureaza ca obiect de activitate "mineritul responsabil si dezvoltarea durabila a comunitatilor" in care opereaza.

Din luna mai 2005 conducerea companiei este asigurata de

Alan R. Hill, presedinte si director general, pana in 2003 vicepresedinte

executiv al companiei Barrick Gold Corporation. Alan Hill este licentiat

in inginerie miniera si detine o diploma postuniversitara in mecanica

rocilor acordata de Universitatea din Leeds.

Functia de presedinte neexecutiv este detinuta din luna iunie 2003 de Mike Parrett, consultant minier independent, in prezent director al Fording Canadian Coalt Trust si al corporatiei Pengrowth. Mike Parrett este licentiat in economie al Universitatii York din Toronto si expert contabil.

Pentru activitatile din Romania, compania a infiintat firma canadiano-romana Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC), la care detine 80% din actiuni, restul apartinand Guvernului Romaniei - 19,3% si unor actionari minoritari, firme autohtone - 0,7%.


1.2 Proiectul

In intervalul 1990 - mai 2006 zacamintele de aur si argint din Rosia Montana au fost exploatate de catre Statul Roman prin Compania Nationala a Aurului, Cuprului si Fierului, Minvest SA, prin filiala sa RosiaMin. Exploatarea a depins financiar, pana in momentul inchiderii, de subventiile de la stat si a generat anual pierderi de peste trei milioane de euro. Absenta fondurilor a impiedicat compania sa respecte graficul de esalonare a datoriilor, fortand furnizorul de energie electrica sa intrerupa alimentarea. Ca urmare, toate activitatile miniere au fost oprite. Lipsa unui client interesat de preluarea concentratului cu continut aurifer de la RosiaMin a contribuit in mare masura la inchiderea companiei.

In locul Minvest S.A., Gabriel Resources Ltd., a obtinut licenta de exploatare a zacamintelor din Rosia Montana - propunand o exploatare miniera la scara mare.


 






Structura actionariatului proiectului Rosia Montana[1]


Potrivit documentatiei propuse, proiectul Rosia Montana, finantat integral de Gabriel Resources, cu suma de 638 milioane dolari, va folosi practici si tehnologii miniere moderne.

De asemenea, proiectul include si reabilitarea ecologica a zonelor afectate de minerit si a apelor puternic poluate de activitatile miniere anterioare, la o scara fara precedent in Romania.

Productia medie anuala estimata pe primii 5 ani este de 635.000 uncii aur (181 dolari/uncie) iar primul lingou de aur este preconizat pentru toamna anului 2009.

Interesul RMCG pentru exploatarea de la Rosia Montana dateaza din anul 1997, cand compania a initiat un program de exploatare geologica, finalizat in 2005, constand din cartari la suprafata, prelevare de probe subterane si cartarea galeriilor existente, precum si foraje de suprafata si de adancime, studii si masuratori geofizice si ridicari topografice. De asemenea, Compania a efectuat analize si studii geochimice, mineralogice si petrografice. Pe baza programului de explorare a fost identificata o resursa totala masurata si confirmata de 350 milioane tone cu continuturi de 1.3 g/t aur si 6 g/t argint avand un total de 14,6 milioane uncii de aur si 64,9 milioane uncii argint la care se adauga o resursa presupusa de 30 milioane tone.

In conformitate cu documentatia proiectului, care presupune dezafectarea unui numar important de locuinte si stramutarea persoanelor care le locuiesc, RMGC a decis sa acorde prioritate obtinerii drepturilor de proprietate asupra terenurilor pe baza unor tranzactii liber consimtite intre cumparator si vanzator, evitand, in limita posibilitatilor practice, utilizarea exproprierii. RMGC si-a manifestat intentia de a respecta legislatia din Romania si standardele de siguranta recunoscute pe plan international. In ceea ce priveste stramutarea, RMGC va aplica prevederile Directivei Operationale privind stramutarea involuntara a Grupului Bancii Mondiale, care prevede necesitatea elaborarii unui Plan de actiune pentru stramutare, in cazurile in care achizitia de terenuri este de natura sa afecteze oamenii si mijloacele de trai.


1.3 Locatia

Proiectul Rosia Montana este localizat in regiunea vest-centrala a Romaniei, la 85 km nord de orasul Deva, intr-o zona miniera istorica din sudul Muntilor Apuseni cunoscuta sub numele de Patrulaterul Aurifer. Aceasta zona acopera o suprafata de aproximativ 900 de km2 si este situata in imediata vecinatate nordica a orasului Deva. Zacamintele de aur de la Rosia Montana se afla la 80 de km nord-vest de Alba Iulia pe traseul oraselor Zlatna si Abrud, drum judetean.

Satul Rosia Montana si orasul Abrud sunt actualmente cele doua centre principale care gazduiesc personalul si infrastructura necesare Proiectului Rosia Montana. Suprafata concesiunii miniere este de 23,8 km2.


Locatia proiectului Rosia Montana

 





1.4 Geologie si istoric

Patrulaterul Aurifer a fost, din punct de vedere istoric, una dintre cele mai prolifice zone miniere ale Europei, timp de peste 2000 de ani. In zona se afla numeroase zacaminte auro-argintifere epitermale, de mineral de cupru diseminat in masa unui corp de porfire si polimetalice. Aceste zacaminte dateaza din era Neogena si sunt situate pe trei aliniamente vulcanice orientate NV-SE, dupa cum urmeaza: Brad-Sacaramb, Zlatna-Almasu Mare si Rosia Montana-Bucium.

Zacamantul de la Rosia Montana a fost exploatat de pe vremea ocupatiei romane. Au existat 4 perioade principale de exploatare miniera:

- perioada ocupatiei romane (106 - sfarsitul celui de al treilea secol);

- ocupatia Imperiului austro-ungar (sf. sec. XVII si pana in anul 1918);

- perioada interbelica (1918 - 1939);

- perioada moderna (1939 si pana in prezent).

Romanii au exploatat filoanele care aveau un continut ridicat de aur folosind galerii cu profil trapezoidal care urmareau directia respectivelor filoane.

In timpul ocupatiei austro-ungare, operatiunile miniere au fost efectuate de-a lungul filoanelor intens mineralizate, dezvoltand lucrari minere subterane sau abataje denumite in limbajul local "corande". In aceasta perioada, zacamantul accesibil s-a epuizat, iar pentru a se asigura ca mineritul va continua, imparatul a finantat constructia Galeriei Sf. Cruce, care a permis accesul minerilor catre zonele inferioare ale zacamantului.

In perioada interbelica au existat multe contracte de concesiune miniera denumite 'cuxe', care au fost acordate localnicilor, care permiteau exploatarea aurului pentru o perioada de timp limitata si care au avut ca rezultat epuizarea multor filoane bogate in aur.

Dupa extractie, minereul era transportat pe jos la steampurile de lemn care erau actionate de apa pentru a se recupera aurul. Raurile si paraurile din zona care proveneau de la exploatarea miniera erau atat de poluate incat orasul era cunoscut sub denumirea de 'Raul Rosu" ('Verespatak").

Exploatarea in cariera a inceput in 1975, iar Minvest, compania miniera detinuta de statul roman, a incetat exploatarea in subteran in anul 1985, insa a continuat sa opereze o exploatare miniera in cariera. Aceasta a fost inchisa la inceputul lunii iunie 2006.


1.5 "Mostenirea" de mediu

Activitatile istorice efectuate cu putine masuri de prevenire a poluarii mediului au creat o retea de peste 140  km de lucrari miniere subterane care au devenit o sursa regionala de apa acida (cu continut de metale grele). Numele 'Rosia Montana' este atribuit ca urmare a cursurilor de apa rosie care se scurg pe vaile sale si care au valori ale pH-ului de pana la 2,5.

Metodele vechi de exploatare miniera au lasat in urma o mostenire de mediu grea alcatuita din: mercur in concentratii ridicate in lacuri si rauri si alte metale cum ar fi zincul, plumbul si cadmiul, regasite in concentratii ridicate in soluri. Datele furnizate de masuratori sunt mai mult decat relevante: se depaseste limita legala de 110 ori pentru Zinc, de 70 ori pentru Cadmiu, de 64 ori pentru Fier  si de aproximativ de 2,4 ori pentru Arsenic.

Cursurile de apa din zona nu sunt potabile si doar cateva gospodarii au instalatii de apa si canalizare interioare. Nu exista statii de tratare a deseurilor sau gropi de gunoi corespunzatoare iar arderea lemnului ramane singura sursa de combustibil pentru incalzirea locuintelor.


 

 


 


Imagini relevante pentru starea actuala a mediului in regiunea Rosia Montana.


 







sursa: www.gabrielresources.com

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }