Portofoliu practica: Relatii publice si marketing

Portofoliu practica: Relatii publice si marketing

In Evul Mediu, relatiile publice au continuat sa se dezvolte folosind noile mijloace de comunicare ale vremii. Un faimos exemplu este cel al Tapiseriei din Bayeaux, care preamareste cucerirea Angliei de catre normanzi din 1066. Forma moderna a relatiilor publice, intelese ca element vital pentru managementul institutiilor publice si private, se intrezarea abia in timpul Renasterii si Reformei. Marile documente despre libertate din acele vremi, foarte influente in epoca, dau seama de puterea pe care o capata deja comunicarea publica. Magna Carta, de pilda, Carta Englezeasca a drepturilor si libertatilor din secolul al XIII-lea, a inspirat ulterior Constitutia Statelor Unite ale Americii. In momentul izbucnirii Revolutiei Franceze, se putea vorbi cu adevarat de comunicare publica. In Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului, din 1789, liderii revolutionari proclamau dreptul cetatenilor la libera exprimare si comunicare.

In ultimele doua decenii ale secolului al XIX-lea si in primii ani ai secolului XX s-au dezvoltat relatiile publice profesioniste. Era epoca dezvoltarii salbatice a Americii ca  centru al capitalismului, odata cu explozia fara precedent a industriei, a cailor ferate si domeniului utilitatilor publice.

Lipsa de preocupare a oamenilor de afaceri fata de public a devenit izbitoare in 1892, prin incercarea lui Henry Clay Frick de a reprima manifestarile sindicatului muncitorilor de la fabrica de otel Carnegie-Frick Steel Companies din Homestead, Pennsylvania. Greva angajatilor a fost stopata cu ajutorul Politiei din statul Pennsylvania. Pe moment, forta bruta a castigat batalia, insa opinia publica, facuta atenta asupra luptei muncitorilor, a castigat razboiul. O mare parte din istoria relatiilor publice este legata de luptele nesfarsite dintre patroni si angajati, astazi, din fericire, aceste conflicte desfasurandu-se sub forma discutiilor si negocierilor.

Corporatiile au inteles rapid avantajele eliminarii ostilitatilor si importanta obtinerii sprijinului public prin intermediul relatiilor publice profesioniste. Companiile au constientizat, de asemenea, importanta publicitatii si a promovarii pentru atragerea clientilor si investitorilor. Companiile din America si-au infiintat birouri de presa pentru a difuza stiri favorabile lor si nefavorabile competitorilor. Asa-numita 'Batalie a producatorilor de electricitate', dintre Westinghouse, sustinator al curentului alternativ, si General Electric, apartinand lui Thomas A. Edison, sustinator al curentului continuu, este unul din primele exemple de mari campanii de relatii publice dezvoltate in SUA in interese economice. Angajand fosti ziaristi, companiile s-au luptat cu toate fortele pentru atentia mass-media, pentru a castiga influenta politica si a obtine avantaje pe piata. Catre sfarsitul anilor 1800, asociatiile profesionale au fost si ele seduse de forta comunicarii publice. Asociatia Muncitorilor din Industria Cailor Ferate (Association of American Railroads) pretinde a fi fost cea dintai organizatie care a utilizat termenul de relatii publice in Almanahul Literar al sau, Year Book of Railway Literature, din anul 1897.

Adesea, relatiile publice sunt considerate a fi acea functie a managementului prin care se stabilesc si mentin relatii bidirectionale intre o organizatie, comerciala sau necomerciala, si audienta ori publicul de care depinde succesul ei. Cand ne referim la public, avem in vedere consumatorii, investitorii, angajatii, furnizorii, legiuitorul, competitorii, membrii guvernului si celelalte grupuri de care depindem.

Rolul profesionistului de PR este ca, intr-un context dat de opinia publica, legile si normele societatii in care traieste, sa conceapa campanii de comunicare si mesaje care sa sustina interesele organizatiei pe care o reprezinta. Obiectivul sau principal este acela de a obtine, atat in presa tiparita cat si in audio-vizual, o acoperire media semnificativa si cu opinii pozitive.

Spre deosebire de publicitate si marketing, cu care sunt confundate deseori, relatiile publice presupun o modalitate de vanzare mai degraba subtila, decat evidenta, izbitoare. Relatiile publice dau mai mare importanta informatiei si persuadarii decat ambalajului, de care uzeaza marketingul, sau spatiului media platit, la care apeleaza publicitatea. PR inseamna diplomatie, nu forta in comunicare. Date fiind instrumentele rafinate la care apeleaza, relatiile publice sunt considerate uneori drept "propaganda", amagire sau, in argou, "vrajeala", manipulare intentionata a opiniei publice fara a se mai tine seama de acuratete sau adevar.

 Desi uneori relatiile publice au fost utilizate nu cu cele mai bune intentii, istoria ne arata ca intotdeauna s-a dat importanta cuvenita transparentei si onestitatii in comunicare. Desi profesia de PR a fost recunoscuta ca atare in secolul 20, mai intai in Statele Unite ale Americii, domeniul isi regaseste radacinile filosofice si aplicatiile practice de-a lungul intregii istorii a omenirii.

Conceptul de relatii publice include ansamblul contractelor directe, realizate

consecvent si sistematic de catre o anumita firma, in cazul nostru, agentia de turism: cu publicul, conducerea altor firme, liderii de opinie, mass-media, reprezentantii autoritatilor locale si centrale in scopul determinarii unor atitudini favorabile fata de firma si interesele acestora. Prin acest sistem de contracte se urmareste crearea unui climat de incredere in firma respectiva, in conducerea si personalul acestuia, incredere care sa aiba la baza utilitatea firmei, contributia la rezolvarea unei nevoi ale populatiei, aportul la dezvoltarea localitatii sau a zonei.

Caracteristici ale agentiei de turism:

se adreseaza intregii opiniei publice, nu numai cumparatorilor efectivi sau potentiali;

prezinta strategii diferentiate pentru persoane fizice si respectiv persoane juridice;

vizeaza obtinerea si consolidarea increderii, intelegerii si simpatiei fata de firma, activitatea si personalul acesteia;

sunt promovate permanent de catre managerii firmei, reprezentanti comerciali, liderii de opinie si in general de intregul personal al firmei;

relatiile publice au dublu sens: catre si dinspre public. Primul vizeaza castigarea simpatiei publicului si increderea, iar al doilea, vizeaza tehnicile de receptionare, analiza, intrepretare a opiniilor exprimate de public;

relatiile cu publicul sunt de durata, au caracter permanent iar efectele lor se masoara pe termen lung.

Relatiile publice reprezinta acel element al mixului promotional, care se bazeaza in principal pe comunicarea nonverbala si nonpersonala, care urmareste evaluarea atitudinilor publicului, identificarea acelor aspecte care pot sa trezeasca preocuparea consumatorilor si elaborarea unor programe intelegerea si atitudinea favorabila a publicului fata de firma si produsele sau serviciile ei. Relatiile publice se pot manifesta si cu prilejul desfasurarii unor congrese, simpozioane, reuniuni internationale in cadrul carora, pe langa evocarea si trasmiterea unor informatii cu privire la intreprindere si produsele sale, se urmaresc si contactele intre specialisti din sectoarele de productie si comercializare, reprezentantii presei etc.

Activitatea de relatii publice reprezinta o forma de promovare credibila, informatiile furnizate condiderate mai veridice decat cele oferite in reclame.
In general, trebuie sa distingem, pe de o parte, intre Relatiile publice stiinfica si activitate de relatii publice ca aplicatie practica. Daca prima componenta are un caracter teoretic, a doua un caracter aplicativ, fiind fundamentala prin prima.
Rlatiile publice implica din partea firmei cultivarea unor contacte directe, realizate si consecvente si sistematic cu diferite categorii de public.

Publicul agentiei de turism este format din ansamblul persoanelor aflate in universul acesteia indiferent daca au sau nu legaturi profesionale, sociale, informationale  sau de alta natura cu agentia de turism sau cu conducerea ei.

Publicul intern al agentiei de turism este format de anagajatii care lucreaza in interiorul firmei (manageri, ghizi, agenti de turism) si cei care lucreaza sau reprezinta firma in afara (agenti de vanzari, lucratori marketing, colaboratori cercetare si dezvoltare). Specialistii in relatii publice inteleg urmatoarele aspecte privind personalul din agentia de turism:

-nimeni nu cunoaste agentia, decat angajatii;

-in perioada economica dificila anagajatorii au nevoie de un personal devotat, iar angajatii trebuie sa inteleaga rolul pe care il au, nu numai in mentinerea firmei ci in obtinerea stabilitatii pentru ca acea afacere sa mearga bine si pentru a-si mentine locurile de munca;

-in perioadele bune asocierea cu o companie importanta, care are o reputatie buna, confera celeilalte o imagine buna in randul angajatilor si a clientilor;

-comunicarea cu angajatii inseamna mai mult decat niste imagini sau simboluri. Este procesul vital prin care organizatia supravietuieste, se adapteaza si lupta.

Un program de relatii cu angajatii trebuie sa reflecte distinctiile de la locul de munca, dar fara sa se faca discriminat. Pentru a-i determina pe angajati sa aiba un rol activ, in activitatile de relatii publice ale agentiei de turism reprezinta o abordare suficienta din punct de vedere al marketingului si ajuta in acelasi timp la imbunatatirea starii de spirit a organizatiei, la reducerea fructuatiei fortei de munca, la diminuarea conflictelor dintre angajati si manageri. Toate aceste duc la o mai mare eficienta asupra productivitatii si reducerea costurilor.

Relatiile publice externe ale organizatiei moderne vizeaza nu numai furnizorii si consumatori finali, ci intreaga comunitate in care activeaza organizatia, respectiv comunitatea de afaceri si cea sociala. Astazi se pune chiar problema responsabilitatii sociale a organizatiei moderne, care se implica tot mai mult in problemele comiunitatii, in diverse forme, care depasesc scopul imediat al obtinerii de profit.
O componenta specifica a sistemului de comunicare asociat organizatiei moderne o reprezinta fortele de vanzare, care, desi in primele perioade de dezvoltare a marketingului au fost incluse in politica de distributie, reprezinta, in prezent una dintre cele mai dinamice componente ale politicii promotionale. In deplina concordanta cu esenta marketingului real, personalul de contact cu clienti fiind cel care realizeaza actele de vanzare-cumparare. De pe aceasta pozitie de frontiera intre producator si consumatorul final, fortele de vanzare sunt chemate sa indeplineasca obiective cum ar fi:

-identificarea pietelor potentiale;

-vanzarea propriu-zisa a produselor sau serviciilor;

-definirea profilului clientilor si localizarea lor geografica;

-negocierera si incheierea de contracte;

-realizarea de activitati de merchandising si publicitate la locul vanzarii;

-acordarea de consultanta tehnica si comerciala utilizatorilor industriali si intermediarilor;

-prestarea unor servicii de marketing legate de utilizarea produselor sau a serviciilor.

Principalele componente sunt:

-clientii;

-marele public;

-agenti de voiaj receptiv;

-transportatorii;

-bancherii;

-societati de asigurare;

-camerele de comert;

-uniunile patronate;

-organele puterii publice;

-administratia locala;

-oragnizatiile sindicale;

-mijloacele media;

-institutii de invatamant, cultura si cercetare.

Publicul respecta si sprijina persoanele fizice dar si oragnizatiile care dau dovada de un spirit etic si integru, de o judecata corecta in ceea ce priveste chestiunile publice.

Conceptul de marketing reprezinta un ansamblu coerent de activitati, metode si tehnici, avand drept scop cunoasterea cerintelor materiale si spirituale ale societatii, organizarea si desfasurarea proceselor economice si sociale in vederea satisfacerii la timp, in conditii de calitate si eficienta maxima ale acestor cerinte.

Functiile marketingului:

-investigarea pietei, a necesitatilor de consum (functia premisa);
-conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economic si social (functia de mijloc);
-satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum (functia obiectiv);
-maximizarea eficientei economice a profitului (functia obiectiv).

Consumatorul: elementul central al marketingului

Orice intreprinzator trebuie in prealabil sa cerceteze potentialul viitorului consumator. Consumatorul trebuie sa-si defineasca cat mai bine tinta: ceea ce doreste. Astfel, tinta acestuia trebuie sa fie cunoscuta dinainte de producator. Segmentul de piata reprezinta o divizare omogena a consumatorilor prin prisma unor caracteristici vaste (sex, varsta, profesie, venit, etc.). Segmentand piata, putem gasi mult mai usor segmentul de piata tinta.

Urmeaza pozitionarea, care consta in stabilirea unor trasaturi proprii ale produsului nostru pentru ca acesta sa fie usor distins fata de concurenta.

Trebuie cunoscute si anumite aspecte de natura comportamentala a cumparatorului (cat este dispus sa cumpere, motivele, intentiile de cumparare, imaginea (despre un produs, etc.). Este necesara studierea altor agenti economici (concurenta), in special a comportamentului acestora (ex: prescriptori, cei care recomanda folosirea unui produs, lideri de opinie, capii familiei.

Functiile marketingului:

-investigarea pietei si a nevoilor de consum (mediul marketingului);

-conectarea dinamica a intreprinderii in mediul economico-social;

-satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;

-maximizarea eficientei economice, respectiv a profitului.

In unele lucrari marketingul apare pe ansamblu ca o functie, situata la nivelul intreprinderii:

-functie premisa

-functie mijloc

-functie obiectiv

Patrunderea marketingului in cadrul firmei nu este usor acceptata de actualele compartimente traditionale.

Marketingul face parte din familia stiintelor economice, fiind o stiinta tanara, in dezvoltare. Kotler a spus ca marketingul este mai intai o stiinta descriptiva si apoi o stiinta normativa. Marketingul face apel la o serie de instrumente si conceptii stiintifice de la alte stiinte (economie politica) pe care le dezvolta si le da o tenta practica.

Etapele dezvoltarii marketingului:

Dezvoltarea marketingului s-a rezolvat ca urmare a :

-exemplului pozitiv dat de firmele americane;

-profesorul de marketing;

-institutii si organizatii de marketing.

De la aparitie si pana in prezent, marketingul a inregistrat o crestere continua, etapizata:

-1-

-etapa vechiului marketing (aparitie-WW2);

-etapa marketingului modern;

Vechiul marketing era mai limitat in continut si avea o sfera mai restransa de aplicare.

-2-

-dezvoltare extensiva;

-dezvoltare intensiva.

La inceput a avut loc o dezvoltare extensiva, mai precis marketingul a patruns in tot mai multe firme. Cea de-a doua etapa este una de consolidare, de folosire a unor metode complexe. Stanton spunea marketingul in SUA a traversat perioada copilariei in primele 2 decenii ale sec.XX, ajungand la maturitate dupa WW2"

-3-etapizarea facuta de Bartels:

- 1900-1910 - descoperirea marketingului;

- 1910-1920 - conceptualizarea marketingului;

- 1920-1930 - integrarea marketingului in firma;

- 1930-1940 - dezvoltarea marketingului;

- 1950-1960 - reevaluarea marketingului;

- 1960-1970 - reconceptualizarea marketingului;

-4-Robert King

a.1900-1930 - orientarea spre productie;

-o etapa de orientare spre modalitatile de distributie

b.1930-1950 - orientarea spre vanzari

c.1950-prezent - orientarea catre conceptul de marketing

Ultima orientare, un produs al sec.XX, este marketingul relational, socotit a fi o noua paradigma a gandirii economice. La dezvoltarea acestei gandiri au contribuit scoala nordica europeana-Gronroos.

S-a ajuns sa se sublinieze ca marketingul relational ar fi tipic modelului germano-alpin. Marketingul relational prezinta diferentieri fata de marketingul tranzactional. Cel care a incercat sa sintetizeze aceste diferente este Cristofer.

Specializarea este un proces inceput in anii 60, fiind o caracteristica a marketingului contemporan. Au avut loc o serie de adaptari ale marketingului in diferite ramuri, domenii, sectoare si zone. In prezent exista o sumedenie de specializari ale marketingului.

Exista 3 criterii ce stau la baza specializarilor marketingului:

1-profilul activitatii economice (cel mai important criteriu)

2-aria de activitate

3-nivelul de organizare

1.Profilul activitatii economice: sunt consemnate 3 specializari:

a.marketingul bunurilor de consum (cea mai mare intindere)

-bunuri de uz curent

-bunuri de uz indelungat

b.marketingul industrial (marketingul bunurilor de capital, sau marketingul intre intreprinzatori-SUA; marketing organizational-Ph.Kotler)

c.marketingul serviciilor

-se bucura de o mare atentie pentru ca populatia apeleaza tot mai mult la servicii

-serviciile au anumite particularitati: eterogenitate (nu pot fi masurate cu o unitate anume), perisabilitate(nu pot fi stocate), inseparabilitate de prestatori, etc.

-piata serviciilor este foarte dinamica in tarile dezvoltate

-poate fi : marketing turistic, bancar, al transporturilor, etc.

2.Aria de activitate: s-au conturat 2 specializari:

a.marketing intern

b.marketing international

-la nivel national, pe piete interne

-la nivel mondial, pe piete externe; a aparut datorita dinamismului

-marketingul exportului, importului, multi-national

-marketing global

-marile firme multi-nationale ce abordeaza propria piata ca o inlantuire de piete nationale pe care aplica strategii de marketing cu un grad ridicat de standardizare.

-marketing european ("euro-market")

3. Nivelul de organizare:

a.micromarketing-aplicarea marketingului la nivelul firmei

-din interiorul/exteriorul firmei

b.macromarketing-aplicarea marketingului la nivel economic national sau al unei ramuri a economiei nationale; in tarile dezvoltate se pune accent pe micromarketing datorita nivelului inalt de autonomie

Marketingul in domenii non-economice:

Marketingul a patruns si in sfera sociala; astfel s-a conturat "marketingul social", enuntat prima oara de Kotler si Zaltman in 1971 in "Journal of Marketing". Ca urmare au avut loc 2 evenimente stiintifice:

-1972 "Congres national de marketing social"-Universitatea Illinois

-1975 "Congres international de marketing social"-Bruxelles

Organizatiile non-profit intreprind activitatea de marketing directionata catre 4 arii:

1.marketing comercial (nu se refera la marketingul practicat de comercianti)

2.marketing social

3.marketing catre donatori-menit sa atraga resurse, altfel decat prin vanzarea de bunuri si servicii

4.marketing catre detinatorii de fonduri-se se adreseaza organelor nationale locale (ex.: organizatii ecologice care cer ajutorul statului).

Daca obtinerea profitului nu mai e dorita, de ce marketingul exista in sfera socialului -marketingul e "cheia reusitei" diferitelor organizatii in lupta in care se angajeaza.

Exista de asemenea : marketing politic cu marketing electoral, marketingul sanatatii publice, marketingul cultural, marketingul sportiv, marketingul educational, marketingul securitatii rutiere, marketingul ecleziastic (raspandirea unei religii, atragerea de adepti si pastrarea acestora), marketingul verde (ecologic).

Indicatorii utilizati la analiza conjuncturii pietei:

Ei pot fi grupati in : indicatori generali (comuni): P.N.B.,inflatia si in indicatori specifici-surprind conjunctura unor piete particulare;

D.p.d.v. al plasarii in timp a evolutiei fenomenelor, indicatorii se pot imparti de asemenea in : indicatori avansati, concomitenti, intarziati.

Indicatorii avansati caracterizeaza evolutia mai rapida a unor sectoare,decat ansamblul economiei nationale;

Indicatorii concomitenti evidentiaza evolutia concomitenta a unor sectoare cu ritmul de ansamblu al economiei (P.N.B.,indicele productiei industriale, gradul de utilizare a capacitatii de productie, rata somajului).

Indicatorii intarziati caracterizeaza fenomene ce sunt precedate de anumite manifestari din economia nationala; pot atinge nivelul max. sau min. dupa ce, per ansamblu economiei, acest nivel a fost atins (rata inflatiei, cursul de schimb,

dobanzi).

Agentia de Turism : F.E Nova Turism S.R.L a fost infiintata in decursului anului scolar 2008-2009 cu continuare pe 2009-2010 de catre elevii din clasa a XI-a E respectiv XII E, al Grupului Scolar Economic Administrativ Piatra Neamt, str. Alexandru Lapusneanu, nr. 16, Piatra Neamt, cu numarul de telefon: + fax: +040233212328, e-mail: novaturism@yahoo.com , website: www.novaturism.uv.ro , cu forma juridica: societate cu raspundere limitata, capital social: 100 000 RON, obiectul de activitate: activitati ale agentiilor turistice/activitati ale tur operatorilor, obiective: travel agency, codul CAEN: 7911/7912.

Pe decursul anului scolar 2008-2009, firma noastra a participat la diferite concursuri de promovare a firmelor de exercitiu, obtinand diferite premii importante. Agentia noastra se deosebeste de celelalte concurente prin unicitatea ofertelor, prin serviciile oferite, bonusurile pentru fidelitate, competenta angajatilor si profesionalismului acestora. Agentia noastra va ofera o gama cat mai varianta de servicii pentru toti clientii. Incepand din momentul in care o persoana a intrat in contact cu agentia este tratata in mod unic, fiind ajutata sa aleaga tipul de serviciu pe care o intereseaza. Promisiunile pe care firma le face nu sunt niciodata incalcate indiferent de situatie, in acest fel fiind un partener cat mai serios. Cele mai cautate oferte din cele internationale sunt destinatiile exotice, in special Grecia, iar din cele interne sunt destinatiile mintane (Durau, Vatra, Dornei, Poiana Brasov). Riscurile legate de succesul firmei ar fi:faptul ca vom avea putini clienti,datorita crizei economice mondiala actuala.sau faptul ca in imediata apropiere,la aproximativ 100 de m se afla agentia de turism Petro Tourcare isi are activitatea de piata de mai mult timp, avand deja clienti fideli.Afacerea poate fi demarata cu costuri relativ mici in raport cu alte activitati.Avem in capital social de 100.000 RON pentru costuri cum ar fi:infiintarea societatii, achizitionarea echipamentelor de birou, cheltuieli legate de cumpararea sau inchirierea spatiului, alte cheltuieli initiale, stabilire contacte cu partenerii, cheltuieli de promovare etc)

Incepand cu anul 1989 turismul romanesc a suferit numeroase schimbari, asa ca incepand cu acest an hotelurile au inceput sa fie din ce in ce mai putin populate, lucrurile mergand din ce in ce mai prost.

Pentru agentia de turism, principalul indicator care se ia in considerare la stabilirea serviviilor pe care se doreste sa le ofere este clientul. Dupa studiile de piata pe care le avem la dispozitie,se arata faptul ca turistul asteapta de la o agentie de turism urmatoarele:

-preturi cat mai accesibile

-redescoperirea tarii

-conditii deosebite: condiitile pe care o agentie de turism trebuie sa le ofere, in general, sunt foarte ridicate, iar noi garantam ca putem satisface cele mai exigente si variate asteptari ale clientilor.

-bonusuri pentru fidelitate : satisfacerea clientilor este un proces de lunga durata si presupune de asemenea multa atentie si efort.

Publicul tinta al agentiei de turism Nova Turism este alcatuit din doua categorii: in primul rand din tinerii de 16-23 de ani si in al doilea rand de persoana ce se incadreaza in categoria de varsta de 26-45 de ani. Primii aleg excursiile lungi in care nu opteaza pentru pachetul complet de servicii, preferand sa ramana mai mult in vacanta cu conditii nepretentioase. A doua categorie de varsta, persoanele care deja au o mentalitate mult mai matura, chiar cu copii mari care prefera un sejur de durata medie dar sunt clientii cei mai pretentiosi pentru ca ei prefera sa petreaca mai putin timp intr-un concediu dar sa benefiecieze de conditiile cele mai bune. Politica agentiei este aceea de a intari relatiile cu clientii fideli. Acesta fiind cuvantul cheie al reusitei intregii afaceri, multumirea unui clint, astfel incat acesta sa revina cu un alt client. Dupa cum am aratat mai sus, agentia noastra se deosebeste de celelalte concurente prin unicitatea ofertelor, prin serviciile oferite, bonusurile pentru fidelitate, competenta angajatorilor si profesionalismul acestora.

Campania de promovare a agentiei va fi axat pe urmatoarea idee: "Nova Turism este prietenul vacantelor tale!" acesta fiind si sloganul firmei noastre. Dorim ca lumea sa inteleaga ca o agentie de turism este o modalitate usoara de a gasi locul potrivit pentru o vacanta perfecta. Publicitatea ne-o vom asigura prin intermediul mijloacelor media cele mai apreciate (tv, ziare, radio), chiar putand apela la afise, pliante, fluturasi, lipite sau distribuite in locurile aglomerate, nu doar din apropierea amplasarii agentiei.

Pentru moment avem in plan fidelizarea a cat mai multor clienti. Daca firma va avea un profit mare in urmatorul an, vom achizitiona unul sau mai multe autocare pentru transportul turistilor, crearea unui loc de cazare intr-o zona turistica din Romania, cum ar fi Lacul Rosu, Durau sau Vatra Dornei, acolo unde impatimitii de sporturi extreme pot sa-si puna in aplicare pasiunea, sau pur si simplu cei care simt nevoia de liniste, relaxare si aer curat sa aiba o locatie incantatoare pentru a-si petrece vacantele. Nu in ultimul rand, avem in plan si achizitionarea unui iaht pentru plimbarile pe Dunare.

Ca obiectiv, avem nu doar satisfacerea clientului si ci recompensarea salariatilor din firma noastra, cei care depun toata aceasta munca necesara activitatii din agentie, prin comisioane de la un numar de oferte vandute, pe langa salariul corespunzator, sau vacante cu familia si petreceri ca mici bonusuri.

Durau Neamt

Judetul Neamt este situat in regiunea de nord-est a Romaniei, peisajul natural fiind caracterizat de o compozitie geologica complexa si diferente mari de altitudine. Intreg teritoriul judetului este asemanator cu un imens amfiteatru natural orientat de la vest - 1907 m altitudine, Vf. Ocolasul Mare, Masivul Ceahlau- catre est 180m altiturine in Valea Siretului.

Varietatea peisajului geografic, cu nenumarate locuri pitoresti, patrimoniul monumentelor istorice si de arta, originalitatea elementelor etnografice si folclorice, prezenta statiunilor balneoclimaterice reprezinta doar cateva obiective de mare atractie turistica, ce au favorizat dezvolatrea mai multor forme de turism.

Turismul montan

Obiectivul turistic central al judetului care inregistreaza cel mai mare aflux turistic il constituie zona Bicaz - Ceahlau, cu muntii Hasmas, Bistrita, Tatcau, Stanisoara, accesul catre aceasta fiind usurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului. Muntii Hasmas, alcatuiti din roci calcaroase, cuprind o vasta zona carstica, caracterizata prin pesteri, chei si praguri.

Masivul Ceahlau este cel mai semet munte al Moldovei, un obiectiv turistic important al tarii, un loc despre care circula multe legende si povestiri. Punctele cele mai inalte de pe munte sunt Varful Toaca (1904 m) si Ocolasul Mare (1907); la altitudinea de 1021 m exista o cascada formata din paraul Rupturi, numita Duruitoarea, ale carei suvoaie cad pe un perete de stanga de la la o inaltime de 25 m. De la aceasta cascada si-a luat numele renumita statiune Durau, aflata la poalele masivului la o altitudine de circa 750-800 m intr-o poiana insorita. Statiunea se afla intr-o regiune montana frecventata inca din secolul al XVIII-lea, fiind un loc prielnic de odihna si tratament, in special bolilor de nevroze astenice. Este locul perfect pentru refacere, dupa eforturile psihice sau intelectuale.

Manastirea Durau, situata in statiunea balneo-climaterica Durau, a fost mult timp, prin asezarea ei atat de izolata si prin pozitia naturala pe care o ocupa in Moldova, cea mai ravnita asezare sihastra de sub Ceahlau.

Biserica actuala s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici inca de la inceputul secolului al XVIII-lea. Ridicarea schitului la rang de manastire se datoreaza lui Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist si gazetar - cu un importanta ajutor financiar primit din partea statului in vremea ministrului Spiru Haret, precum si  si repararea bisericii mari, zidirea clopotnitei, a bisericutei din cimitir si a caselor de oaspeti, in vremea staretului Teofan. In anul 1959, manastirea este desfiintata si devine biserica de mir. Dupa anul 1989 se reinfiinteaza ca schit pentru calugari, iar din martie 1991 devine manastire pentru maici, fiind adusa o obste de 20 de maici de la Manastirea Varatec. Biserica este zidita din piatra si caramida si din punct de vedere arhitectonic imbina unele elemente traditionale- moldvenesti cu altele mai noi, imprumutate chiar de la constructii monumentale laice.

Planul bisericii este unul obisnuit, in forma de cruce, Catapeteasma fiind din lemn de tei aurit si picatata la Constantinopol in anul 1835. Pronaosul, naosul si altarul au ramas nepictate pana in 1935 cand, prin stradania doctorului Paul Gotcu si cu sprijinul credinciosilor, interiorul va fi impodobit cu pictura in ceara, executata de studenti si absolventi ai Academiei de Arte Frumoase din Iasi, printre ei si Corneliu Baba, calauziti de dascalul lor, Nicolae Tonitza. Sub indrumarea maestrului pictorii umanizeaza foarte multe personaje, conferindu-le si cate ceva din specificul popular romanesc.

Turnul- clopotnita, situat la 40 de metri nord de altar, este o constructie masiva din zid, de plan patrat, cu trei nivele. La primul etaj se afla paraclisul, unde s-a organizat o expozitie permanenta de arta religioasa, printre exponatele careia se afla si o frumoasa catapeteasma de biserica din secolul al XVIII-lea, lucrata in stil popular, cu usoare influente bizantine. Bolta clopotnitei este picata in fresca la 1988 de Arhimandritul Varahiil Muraru. Clopotnita veche, la veste de manastire, este din lemn, datand din secolul al XVIII-lea. Casa Veniamin Costache si biserica sunt in prezent monumente istorice.

In anul 1992, in incinta manastirii Durau, s-a inceput constructia Centrului Cultural Spiritual Sfantul Daniil Sihastru, ctitorie a Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, Daniil. Lucrarile au fost incheiate in anul 1996. in cladire este construit un paraclis, pictat in anul 1995, de Arhimandritul Vartolomeu Florea, de la manastirea Sihastria Neamt. Slujba de sfintire a Centrului Cultural Spiritual a avut loc la 30 octombrie 1995, in prezenta mai multor intai statatori ai bisericii ortodoxe surori, in frunte cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului.

Frumoasa pozitie a schitului de la poalele muntelui Ceahlau a atras si adapostit numeroase personalitati ale vietii politice, literare si culturale-artistice ca: Mitropolitul Veniamin Costache, Emil Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta, Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu, Mihail Sadoveanu, care au gasit aici in multe vacante linistea sufleteasca.

La poalele Ceahlaului, se afla candva un palat impunator. Ruinele sale intampina vizitatorii dupa un drum de vreo 3 km prin satul schit, ruine ce se afla pe un platou din stanga parului cu acelasi nume. Fiind tot ce a dainuit de-a lungul vremilor dintr-un vechi complex arhitectonic pe acre si astazi localnicii il numesc Palatul Cnejilor. Initial manastire, apoi curte boiereasca fortificata, Palatul Cnejilor a fost un loc de desfasurare a atator evenimente - unele din ele fiind consemnate istoric, altele ramanand in legenda sau in folcloristica locala. Nu se poate afirma cu certitudine insa conform datelor existente, se pare ca schitul (care a constituit primul pas al constructie) dateaza de prin secolul al XVII-lea. Devine apoi parte a manastirii Neamt (1458), pentru ca mai apoi in timpul lui Ieremia Movila sa devina Manastirea Pionul si in cele din urama Schitul Hangu. In timpul lui Vasile Lupu, schitul este inzestrat cu mosii intinse si intregite in cursul secolului al XVIII-lea, dar la inceput, aflandu-se pe mosia Hangu a boierilor Cantacuzini, Manastirea Pionul intra in conflict cu acestia, dand nastere la un lant neintrerupt de procese si incalcari. In anul 1791, cand Matei Cantacuzino obtine de la tar titlul de cneaz impreuna cu alte distinctii imperiale, atacurile juridice impotriva schitului se intensifica, si in ciuda eforturilor Mitropolitul Veniamin Costache, schitul isi pierde o mare parte din proprietati, iar in 1840 calugarii se muta la Schitisor. Obtinand castig de cauza, cnejii Cantacuzini transforma biserica intarita de la Schit intr-o redutabila curte boiereasca fortificata, modificand chiliile, construind noi anexe, intarind zidul din incinta.

La Palatul Cnejilor, vin adeseori in vizita Wihelm von Kotzebue, diplomat, scriitor si publicist german, sotul Aspaziei, sora Cantacuzinilor. Nici Vasile Alecsandri nu ocolea cetatuia de sub Ceahlau si cu el soseau, probabil, si alti adversari ai regimului instaurat de Mihail Sturza. Alexandre Dumas- tatal dovedeste prin descrierile din Strigoiul carpatilor o buna cunoastere a locuriloe din aceasta parte a Vaii Bistritei, numarandu-se si el printre cei care au poposit la fostul Schit Hangu.

Ansamblul monumental situat in comuna Ceahlau, a fost construit in trei etape:

Hatmanul Gheorghe, fratele lui Vasile Lupu, ridica in 1639 o biserica de piatra pe locul unui schit mai vechi si o inconjoara cu cladiri din caramida si lemn. Turnul clopotnita, patrat, pe trei nivele este lipit de cladirea bisericii.

Antonie Ruset, ginerele hatmanului Gheorghe si domn al Moldovei (1675 - 1678), construieste in 1672 un zid de incinta de piatra. In acelasi an marele vistier Toderascu Cantacuzino inalta zidurile si construieste cele 4 turnuri si cladiri de locuit. Aceasta mica cetate a reprezentat in acele vremuri un adapost bine intarit si a fost asediat de multe ori.

In secolul al XVIII-lea cetatea devine o proprietate a familiei Cantacuzino, dar pentru o perioada a fost transformata in manastire. Palatul a fost renovat in 1820, 1823 si 1830 - 1838 cand a fost realizate bolta portii, beciurile si doua corpuri de cladiri.

In 1850 palatul a fost cumparat de familia Sturdza.

Unul dintre avantajele majore ale judetului Neamt, in comparatie cu destinatiile turistice consacrate, este acela al pastrarii mediului natural nealterat de prezenta si activitatile omului, fapt concretizat prin numeroasele rezervatii naturale: Parcul National Ceahlau, Parcul National Vanatori Neamt, Cheile Bicazului-Hasmas, Padurea Gosman, Polita cu Crini, Codrii de Arama, Codrii de Argint. Toate aceste zone sunt bogate in resurse naturale, specii flora si fauna declarate endemice sau monumente ale naturii, un fond piscicol bogat in numeroasele rauri si lacuri.

Parcul National Ceahlau se remarca prin numeroasele raritati floristice, unele fiind monumente ale naturii: floarea de colt, tisa, papucul doamnei, ghintura, zada. Caracterizata printr-o mare diversitate de elemente, fauna Masivului Ceahlau confera o inestimabila valoare stiintifica, dand impreuna cu vegetatia maretia biogeografica a acestui munte. Dintre speciile de pesti una este declarata monument al naturii: lostrita. Pasari declarate monumente ale naturii sunt cocosul de munte, fluturasul de stanca, bufnita, ciocanitoarea cu trei degete. Mamiferele sunt reprezentate prin circa de 30 de specii din totalul de 100 specii existente in fauna tarii printre care doua monumente ale naturii (cerbul si rasul) si un relict glaciar, capra neagra. Aceasta zona, impresionanta ca ansamblu biogeografic, cu o mare complexitate de elemente floristice si faunistice, se impune a fi conservata in regim natural, mentinand nealterate toate valorile naturale.