QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate comunicare

Participarea cetateneasca in domenii specifice





Participarea cetateneasca in domenii specifice


Introducere


Dezvoltarea economica reprezinta pentru comunitate administrarea cat mai eficienta a resurselor proprii, pentru a creste nivelul economic al comunitatii si standardul de viata al oamenilor.





Implicarea cetatenilor in planificarea strategica a dezvoltarii economice si informarea lor permanenta despre cum evolueaza un proiect dar si despre rezultatele obtinute, constituie premisa asigurarii sprijinului cetatenilor in acest program, oferindu-le in acelasi timp sentimentul de a fi direct interesati in realizarea lui. Pe de alta parte, implicarea va asigura contributia pozitiva a cetatenilor, acestia investind propria lor personalitate, avand avantaje educationale si aratandu-se interesati de oportunitatile economice din regiunea lor mai degraba decat din altele.


Procesul de elaborare a bugetului local reprezinta unul dintre domeniile de activitate care ofera cele mai multe oportunitati pentru participarea cetateneasca. Dincolo de faptul ca aproape toate instrumentele de participare pot fi aplicate, bugetul local trebuie, in mod normal, sa reprezinte un subiect de mare interes pentru cetateni, deoarece in functie de modul in care acesta este structurat pot fi rezolvate o serie de probleme cu care oamenii se confrunta in viata de zi cu zi, la fel cum rezolvarea altor probleme poate fi amanata sau chiar neglijata.


In capitolul de fata este abordata problematica implicarii cetatenilor in procesul de elaborare si adoptare a bugetului local. Un curs pe acest subiect, in cazul in care instrumentele de participare cetateneasca sunt insusite, in prealabil, de catre participanti, se poate desfasura pe durata unei zile.


Training-ul privind participarea cetatenilor in planificarea investitiilor este de maxima importanta pentru imbunatatirea vietii oamenilor in contextul descentralizarii si autonomiei administratiilor publice locale.


Implicarea cetatenilor in procesul planificarii investitiilor este bine sa se realizeze chiar din faza de planificare a bugetelor locale.

In acelasi timp, un plan de investitii bun, elaborat cu participare cetateneasca efectiva va creste reputatia administratiei si a reprezentantilor ei.


Informatiile cuprinse in acest modul fac obiectul unei sesiuni de o jumatate de zi.


Obiective


Obiectivul general este de a determina cresterea nivelului de apreciere a cursantilor asupra problemei participarii cetatenesti si de a dezvolta abilitati specifice in derularea initiativelor menite sa intareasca cooperarea dintre administratia publica locala si cetateni.


Modulul urmareste:


sa introduca diverse concepte: investitii, proiect, programe de investitii, participarea cetatenilor, planificarea investitiilor, proces bugetar, dezvoltare economica locala;

sa contribuie la intelegerea valorii participarii cetatenilor;

sa puna in discutie relatiile actuale dintre administratia publica locala si cetateni;

sa accentueze formele pe care le poate imbraca participarea cetatenilor si ilustrarea lor cu exemple concrete.


Unde poate fi utilizat acest capitol:


Training-ul este destinat alesilor locali, personalului din aparatul propriu al consiliilor locale orasenesti si municipale, personalului tehnic din compartimentele de implementare a proiectelor de investitii, cetatenilor din comitetele consultative cetatenesti, acolo unde acestea exista.


Modulul poate fi utilizat:


in programe de pregatire privind participarea cetatenilor la procesul decizional local;

in programe ce sunt axate pe Managementul Finantelor Publice, Investitii publice, Dezvoltare Economica Locala, etc.'


1. Cum se poate realiza participarea cetatenilor in dezvoltarea economica locala?


1.1. Ce reprezinta dezvoltarea economica locala?


Dezvoltarea economica locala (DEL) este 'procesul prin care administratia locala si / sau comunitatea, bazata pe grupuri, administreaza resursele existente si intra intr-un nou angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealalta, pentru a crea noi locuri de munca si pentru a stimula activitatile economice intr-o zona economica bine definita' [1].


Dezvoltarea socio-economica locala (DSEL) reprezinta un proces de dezvoltare intr-o anumita regiune sau arie geografica, care are ca efect o imbunatatire a calitatii vietii la nivel local. DSEL se refera la dezvoltarea capacitatii unei economii locale sau regionale de a stimula o crestere economica stabila si prin aceasta de a crea locuri de munca si conditii pentru valorificarea oportunitatilor proprii schimbarilor rapide in plan economic, tehnologic si social.


Obiectivele majore ale DSEL sunt de a contribui la prosperitatea economica si bunastarea sociala prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea in comunitate a grupurilor vulnerabile si promovarea unei atitudini dinamice si pozitive a populatiei fata de problemele dezvoltarii propriei regiuni. DSEL ia in considerare aspectele sociale si culturale ale dezvoltarii.


Actorii DSEL includ autoritatile si organismele administratiei publice (de la nivel local, judetean si central) responsabile de politicile sectoriale (industrie, mediu, munca, lucrari publice, transporturi etc) reprezentantii activitatilor economice si ai serviciilor publice (intreprinderi, banci, sindicate etc.) institutiile de invatamant, organizatiile neguvernamentale, mass-media etc.


Sistemul legislativ privind dezvoltarea economica locala, se bazeza pe:


Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 conform careia Consiliile Judetene si Locale au capacitatea si competenta de a adopta programe si prognoze de dezvoltare economico-sociala si de a urmari realizarea acestora la nivelul lor de competenta. In comparatie cu vechea reglementare (Legea 69/1991), creste importanta acordata DSEL.


Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala (M.O. din 16.01998); prin aceasta lege se stabilesc cadrul institutional, obiective, competentele si instrumentele specifice politicii de dezvoltare regionala in Romania.


Hotararea Guvernului nr. 634/1998 (M.O. din 05.10.1998) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania si a Regulamentului cadru de organizare si functionare a consiliilor pentru dezvoltare regionala; prin aceste norme metodologice se prezinta detaliile cu privire la mecanismul de implementare a politicii de dezvoltare regionala cu procedurile sale specifice, precum si regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor pentru dezvoltare regionala.


Hotararea Guvernului nr. 978/1998 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala, unde se precizeaza principalele atributii ale ANDR.


Hotararea Guvernului nr. 979/1998 pentru desemnarea reprezentantilor Guvernului in CNDR.


Ordonanta de Urgenta nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate; prin care se definesc zonele defavorizate si conditiile in care se poate conferi un asemenea statut, facilitatile care se acorda pentru stimularea dezvoltarii economice locale/zonale, precum si obligatiile persoanelor juridice care beneficiaza de aceste facilitati, toate integrate in sistemul dezvoltarii regionale sub coordonarea Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala.


Hotararea Guvernului nr. 907/1998 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, prin care se aduc precizari cu privire la modalitatile de implementare a facilitatilor prevazute in OUG nr. 24/1998.


Legea nr. 20/1999 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.


OUG nr. 75/2000 pentru modificarea OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.


Legea nr. 134/2000 privind regimul parcurilor industriale.


1.2. Rolul cetatenilor in dezvoltarea economica locala


Elementul cheie este ca administratia publica locala sa recunoasca faptul ca dezvoltarea economica reprezinta o initiativa a comunitatii. Acest lucru este bine realizat atunci cand comunitatea este mobilizata atat in realizarea cat si in implementarea programului. Fiecare cetatean este o persoana cu interese proprii in dezvoltarea economica, deci trebuie sa aiba sentimentul de 'proprietar / beneficiar' al procesului.


Dezvoltarea economica solicita o participare activa a tuturor grupurilor specifice de interes: oameni de afaceri, liderii comunitatii, alesii locali, etc. Toate aceste grupuri trebuie pe deplin angajate in procesul de dezvoltare a strategiei dar si de implementarea acesteia.


a)               Grupurile de interes in dezvoltarea economica


Implicarea cetatenilor in procesul de planificare si de realizare a strategiei necesita mai mult decat o simpla participare a doar uneia dintre parti a reprezentantilor intregii comunitatii. Este necesar astfel, sa se tina cont de varietatea de grupuri de interes in procesul de dezvoltare economica, dar si de motivul pentru care acestia sunt interesati. Aceste grupuri pot include, de exemplu, comercianti, intreprinzatori, bancheri, investitori, operatori imobiliari, proprietari, reprezentanti ai fortelor de munca, grupuri de mediu si reprezentanti ai comunitatii care vor suporta consecintele impactului dezvoltarii, etc.


Autoritatile locale si grupurile comunitare trebuie sa constituie componenta principala in identificarea problemelor din economia locala. Apoi, prin transformari institutionale ( crearea de noi institutii, modificarea relatiilor dintre ele si restabilirea puterii decizionale ) sa urmareasca depasirea acestor probleme.


Transformarile institutionale sunt esenta dezvoltarii economice.



T    Comunitatile pot prelua controlul asupra propriilor destine numai atunci cand ele pun laolalta toate informatiile si resursele necesare construirii viitorului propriu, inclusiv crearea de noi forme de proprietate a intreprinderii (de exemplu,  proprietatea angajatilor, intreprinderi public-private etc.), noi aliante intre sectorul public si privat pentru dezvoltarea acesului la resursele necesare sau noi transformari institutionale care sa depaseasca obstacolele de reglementare.


T    Acest lucru implica un proces politic deschis, care pune cetatenii in situatia de a-si modela si controla propriul destin economic.


T    Comunitatile care incurajeaza si mentin vitalitatea economica se angajeaza in politici si strategii care ofera locuri de munca pe termen lung si oportunitati de obtinere a veniturilor.


Acest lucru sugereaza ca atat comunitatea cat si liderii ei trebuie sa aiba o perspectiva multidimensionala asfel incat sa nu limiteze oportunitatile si potentialele.



PITESTI – FOLOSIREA GRUPURILOR DE INTERES IN PROIECTUL DE PLANIFICARE


Primaria orasului Pitesti a planificat reabilitarea parcului central, Parcul Strand, printr-un parteneriat public-privat. Ca un prim pas in stimularea participarii cetatenesti, primaria a realizat o serie de intalniri cu grupurile interesate de planul propus. Intalnirile s-au realizat cu studenti, asociatia elevilor atleti dintr-un liceu, asociatiile de proprietari si Sfatul Batranilor. La intalnirile programate au luat parte si arhitecti voluntari.


Obiectivul a fost informarea cetatenilor despre planurile aflate inca la inceput si de a incuraja contributia cetatenilor pentru a-i ajuta pe aceia care vor realiza proiectul.


Ca un rezultat al intalnirilor, participantii au format organizatia 'Prietenii Parcului' pentru a contribui la dezvoltarea planurilor.


Contact :https://www.pitesti.ro/primaria/welcome.html



b)                      Cadrul participarii cetatenesti in planificarea strategica pentru dezvoltarea economica locala.


O comunitate poate sa propuna planificarea strategica a dezvoltarii economice din diverse motive. Acestea ar putea fi:


Implementarea unui singur proiect, ca de exemplu atragerea unor noi investitori sau dezvoltarea turismului.

Rezolvarea unei probleme specifice, ca de exemplu raspunsul comunitatii pentru inchiderea unor instalatii importante sau a unor uzine.

Promovarea conditiilor economice intr-un sector al orasului care are un potential special (ca de exemplu zona centrala a orasului) sau probleme speciale (ca de exemplu, o zona care a suferit o inundatie ori alte pagube).

Mult mai complex, poate conduce la dezvoltarea unui plan strategic pentru a realiza o dezvoltare pe termen lung a intregii comunitati.


Nu exista o solutie unica, iar planurile de dezvoltare economica regionala si comunitara variaza in functie de punctele forte si punctele slabe locale existente. Un efort de dezvoltare economica activa include schimbarea accentului dupa cum dicteaza necesitatile, resursele si oportunitatile. Exista metode specifice pe care o comunitate le poate urma pentru a-si atinge scopurile legate de fiecare dintre aceste activitati.


Oricare ar fi motivul, planificarea se va derula bine daca administratia urmeaza o cale potrivita.


Etapele ar fi[2]:


1. Determinarea valorilor si viziunii comune a comunitatii pentru dezvoltarea economica locala (importanta pentru intelegerea planurilor).


2. Definirea obiectivelor dezvoltarii economice. Cateva obiective comune:


Protectia mediului

Atragerea de noi afaceri

Dezvoltarea sau restaurarea centrului orasului

Imbunatatirea cartierelor

Dezvoltarea afacerilor mici

Dezvoltarea sectorului de servicii

Dezvoltarea turismului

Asigurarea de locuri de munca pentru tineri

Imbunatatirea si dezvoltarea pietei


3. Realizarea analizei SWOT:


Puncte tari: determinarea avantajelor comparative ale regiunii

Puncte slabe: determinarea barierelor dezvoltarii economice

Oportunitati: determinarea potentialelor beneficii si activitati

Amenintari: determinarea pericolelor si consecintelor neprevazute


4. Stabilirea alternativelor strategice de actiune


5. Realizarea unui plan de actiune pentru realizarea acestor alternative


6. Definirea responsabilitatilor


Stabilirea timpului de lucru


8. Implementare


9. Evaluare si feedback


Valorile comunitatii, viziune comuna si obiective de dezvoltare economica locala. Autoritatile locale au nevoie de participarea cetateneasca pentru a intelege valorile comunitatii si pentru a dezvolta viziunea comuna a dezvoltarii economice. Implicarea cetatenilor este importanta si pentru a defini obiectivele acceptate ale dezvoltarii economice.


Adesea, planificarea dezvoltarii economice inseamna planificarea activitatii unor industrii sau intreprinderi in defavoarea altora aflate in competitie. Aceste aspecte pot fi decisive, la fel cum vor fi grupuri de interes refractare la abandonarea situatiei de fapt. In acest moment este nevoie de rabdare si anumite abilitati si ar putea fi necesare tehnici de rezolvare a conflictelor. Realizarea unui for in care toate partile sa se poata exprima si asculta reciproc este un pas important pentru rezolvarea acestor probleme.


O modalitate de a urma acest demers in stadiul de inceput al planificarii proiectelor, este realizarea unei evaluari a nevoilor care sa cuprinda o apreciere a comunitatii pentru problemele prioritare si nevoile acesteia. Inainte de a se putea decide asupra unei strategii pentru obtinerea vitalitatii economice locale este folositor sa se alcatuiasca cadrul conditiilor si tendintelor actuale din zona. Raspunsul detaliat la intrebarea “Unde ne aflam acum?” accentueaza esenta planificarii dezvoltarii.


Cele doua surse de informatii si date distincte ce contribuie la cadrul general sunt:


datele cantitative despre economie ( unele date pot fi luate de la diferiti agentii si surse publice si private, in timp ce altele trebuie sa fie culese ) si

informatiile calitative obtinute de la locuitorii din zona locala sau comunitate. Exista multe instrumente de participare cetateneasca care ar putea ajuta la obtinerea acestei evaluari. Aceasta poate fi obtinuta prin intervievarea liderilor comunitatii, intalniri publice, focus grupuri, sau sondaje de opinie. Rezultatele unei astfel de evaluari trebuie facute publice si trebuie oferite cateva indicatii pentru cum vor fi folosite aceste rezultate.



Analiza SWOT. Determinati care sunt grupurile de interes si cand este momentul sa implicati aceste elemente cheie intr-o analiza SWOT. Analiza va trebui sa evalueze situatia resurselor naturale, umane sau create de om, existente in comunitate.


Resursele naturale includ pamantul, mineralele, apa, peisajul, etc.

Resursele umane sunt oamenii - forta de munca si familia.

Resursele create de om includ infrastructura: drumuri, utilitati, scoli, servicii publice,etc


Acestia sunt pasii cheie care conduc la realizarea unei baze pentru un plan de succes al dezvoltarii economice. Reprezentantii administratiei trebuie sa implice grupurile de interes in acest proces, descoperind si rezolvand problemele cat mai curand posibil, permitand tuturor participantilor sa inteleaga bine planul de dezvoltare.


Planul de actiune. Cadrul de desfasurare al acestui proces cuprinde sase etape de baza ce au fost extrase din diferite manuale si materiale de instruire scrise pentru specialistii in dezvoltare.


Etape de pregatire


Etapa 1 : Organizati-va pentru a incepe procesul de dezvoltare

Etapa 2 : Colectati informatii si date

Etapa 3 : Analizati si interpretati informatiile si datele

Etapa 4 : Formulati strategii alternative de dezvoltare economica

Etapa 5 : Selectionati strategii si proiecte viabile

Etapa 6 : Implementati strategiile si proiectele selectionate


Dupa realizarea acestor pasi pregatitori, reprezentantii administratiei vor trebui sa defineasca optiunile strategice si sa dezvolte un plan de actiune care se va ocupa cu implementarea lor. Cetatenii sau grupurile de interes ar putea ajuta la definirea si / sau redefinirea planului. De exemplu, oficialii administratiei ar putea dezvolta un plan de actiune, pe care sa-l testeze prin discutii media, focus grupuri sau intalniri publice. Daca comunitatea sprijina acest plan, atunci participarea cetateneasca este absolut vitala.



PARTICIPAREA CETATENEASCA SCHIMBA PLANURILE DE DEZVOLTARE ECONOMICA


FALSE CREEK SOUTH, VANCOUVER, CANADA


False Creek South, o zona industriala din Vancouver, Canada, era pregatita pentru o reabilitare rezidentiala si comerciala. Economistii au sugerat planuri pentru re-amenajarea falezei, pavare si realizarea unui centru comercial. 1000 de cetateni au fost invitati sa isi exprime ideile despre cum ar dori sa fie folosita zona si ce fel de activitati sa se desfasoare in acel perimetru. Cetatenii au respins planurile propuse de catre comercianti si au sugerat pastrarea cadrului natural, cu un peisaj deschis publicului cu poteci pentru biciclisti si carari (nepavate) pentru cei care doresc sa se plimbe de-a lungul tarmului si locuri amenajate pentru vanzatori ambulanti, nefiind de acord cu un centru comercial. Au fost alese variantele comunitatii, iar False Creek a devenit un exemplu pentru toata lumea de re-amenajare urbana realizata de catre comunitate.


Co-Design Group, Award Winner 2000

Honorable Mention, Organization of the Year

International Association for Public Participation



Pentru a avea succes, evaluarea economica si planificarea dezvoltarii trebuie sa implice oameni care reprezinta o gama larga de interese si perspective.


Participantii la procesul de evaluare si planificare pot fi factori de decizie in afaceri, oficiali alesi sau numiti, persoane foarte respectabile ale comunitatii si persoane care s-au implicat in luarea de decizii publice importante. Se pot intocmi liste sau cataloage pentru a identifica tipurile de oameni si organizatii care reprezinta segmente importante alei zonei sau comunitatii. Pe langa aptitudinile de conducere, participantii trebuie:


T    sa aiba un interes sau o miza personala in dezvoltarea economica;

T    sa fie afectati de activitatile de dezvoltare;

T    sa fie informati si in cunostinta de cauza cu privire la problemele legate de dezvoltare;

T    sa-si ia angajamentul ca vor informa si alti membri ai comunitatii despre eforturile de dezvoltare;

T    sa fie dornici sa se dedice muncii intr-un program de dezvoltare organizat;

T    sa fie pozitivi, entuziasti si capabili sa lucreze cu alte persoane;

T    sa fie deschisi spre schimbare, daca schimbarea este necesara.



Reprezentantii care pun in aplicare planul trebuie sa foloseasca tehnicile de participare cetateneasca in etapele de implementare. Cetatenii si grupurile interesate trebuie informate si trebuie sa participe la o campanie de constientizare prin intermediul mass media Reprezentantii administratiei trebuie sa foloseasca comitetele sau grupurile de actiune ale celor interesati pentru rezolvarea unor aspecte specifice sau pentru furnizarea unei contributii esentiale procesului. Informatiile colectate de la grupurile interesate vor asigura derularea procesului in conditii bune, le va permite o avertizarea din timp a problemelor potentiale si le va sugera modalitati de rezolvare a acestora. Munca comitetelor sau a grupurilor de actiune trebuie facuta publica.


Evaluare si feedback. Evaluarea si feedback-ul trebuie sa faca parte neaparat din derularea unui plan de actiune. Evaluarea poate fi realizata intern, de catre un grup din afara sau prin implicarea unui grup operativ pentru acest scop. Un comitet consultativ cetatenesc este un instrument important in aceasta etapa. Oricum, acolo unde sunt realizate demersurile, evaluarea rezultatelor trebuie facuta publica iar oamenii trebuie sa aiba sansa de a-si exprima parerile. Oamenii trebuie informati prin intermediul mass-mediei, despre modul in care sunt evaluate rezultatele. Astfel, se va pastra si intari increderea publicului in administratie, chiar daca rezultatele dezvoltarii nu vor fi cele dorite.


c)                      Comitetul consultativ cetatenesc pentru dezvoltarea economica locala


Un demers esential in planificarea strategica a dezvoltarii economice este desemnarea unui CCC care sa formuleze recomandari in cadrul procesului sau sa primeasca responsabilitati. Acest demers este comun pentru administratiile locale din SUA. Acest grup se numeste adeseori 'Comitetul Consultativ al Dezvoltarii Economice'.


Membrii unui astfel de grup sunt lideri ai comunitatii reprezentand intreprinzatori mai mari sau mai mici, institutii guvernamentale, comercianti, din turism, educatie sau alte grupuri de interes, incluzand reprezentantii cartierelor sau districtelor. Administratia locala furnizeaza sprijin acestei comisii care formuleaza recomandari consiliului local.


Rolul comitetului este de a:


a)                coordona dezvoltarea planului strategic de dezvoltare locala,

b)               recomanda stimulente economice de dezvoltare si

c)                sfatui consiliul si administratia pe diverse probleme.


Intregul proces este deschis. El realizeaza un for pentru discutiile comunitatii, foloseste talentul cetatenilor interesati in comunitate si asigura o concentrare asupra activitatilor de dezvoltare economica. Mai mult, membrii comisiei devin persoane respectate in comunitate pentru actiunile pe care administratia trebuie sa le intreprinda pentru a incuraja dezvoltarea economica. In aceste cazuri comisia supravegheaza implementarea strategiei si a planului de dezvoltare economica[3].


Adoptand aceasta idee in contextul romanesc, un CCC poate fi infiintat foarte devreme in procesul planificarii de dezvoltare economica, chiar in momentul in care se stabilesc viziunea si obiectivele. O alta posibilitate este infiintarea acestuia chiar dupa definirea obiectivelor, pentru a revizui si a contribui la derularea planului deja existent. CCC-ul poate asista administratia locala printr-o analiza SWOT. Poate sa ofere contributia comunitatii in momentele cheie. Trebuie sa aiba sau sa includa membri ai consiliului local ales. Activitatea CCC-ului trebuie facuta publica pentru ca partile interesate sa isi poata exprima punctul de vedere in orice moment - informatiile trebuie sa fie disponibile publicului in orice moment. De asemenea, comitetul consultativ organizeaza intalniri periodice pentru a prezenta progresul si pentru a permite grupurilor interesate sa-si concentreze contributia la derularea procesului. Trebuie stabilit un timp de lucru pentru rezultatele cheie pe care grupul se asteapta sa le realizeze.


Comitetul consultativ poate cerceta persoanele sau grupurile interesate si intentiile acestora prin folosirea unor sub-comitete sau, administratia locala poate dispune pentru desemnarea unor comitete separate care sa raporteze comitetului consultativ sau sa furnizeze informatii acestuia. Se presupune ca in mare parte munca comitetului consultativ si a celor din sub-comitete este voluntara, desi se poate dispune pentru plata unui salariu pentru presedinti. Administratia locala are o mare flexibilitate in organizarea si conducerea acestor comitete consultative.


Este inutil de mentionat ca grupul cheie interesat in planificarea dezvoltarii locale este consiliul local. Acest grup stie in permanenta care este progresul si permite noi contributii pe tot parcursul derularii lui.


Cele mai importante puncte ce trebuie avute in vedere in procesul de organizare trebuie sa fie:


T    sprijinul larg al comunitatii;

T    reprezentare larga a consultantilor;

T    grupuri distincte de sprijin;

T    un simt al masurii impartasit clar de toti si un set de scopuri si obiective bine definit;

T    un angajament de munca si reusita pe o perioada de timp extinsa;

T    un parteneriat public-privat puternic;

T    surse de finantare de incredere, angajate;

T    comitete de lucru specializate.


Nord Alentejo, Portugalia


In regiunea agricola Nord Alentejo din sudul Portugaliei a fost initiata o strategie locala care sa ajute la implementarea 'Programului Integrarii si Dezvoltarii Regionale' (PIDR) al CE.

Prioritatea PIDR este colaborarea cu echipe de cercetare locala pentru a gasi problemele cu care se confrunta aceasta regiune subdezvoltata:

- supradependenta de agricultura

- tehnologia invechita

- productivitatea scazuta

- rata mare a somajului

Cercetarea a dus la concluzia ca exista trei factori principali care ar putea determina imbunatatirea situatiei din zona:

- modernizarea agriculturii si integrarea pe piata europeana

- dezvoltarea activitatii turistice si a sectorului IMM

- formarea profesionala si educatia generala

PIDR implica un program major pentru investitii Nord Alentejo.

Oricum implicarea locala este un element cheie pentru succes.

Strategia locala a identificat prioritatile si caile de implicare a populatiei din regiune:

- descentralizarea

- dezvoltarea agriculturii

- dezvoltarea sectorului IMM prin implicarea firmelor locale ca parteneri in proiectele de dezvoltare locala

- utilizarea la maximum a capacitatilor turistice locale



2. Procesul bugetar si participarea cetateneasca


Multe dintre instrumentele si tehnicile de participare cetateneasca abordate in capitolele anterioare ale acestui manual pot fi folosite pentru a informa cetatenii despre buget si mai ales despre felul in care acestia pot fi implicati in procesul de elaborare a bugetului. Dar cele mai bune tehnici de participare cetateneasca sunt acelea care sunt dorite de catre comunitatea respectiva.


In cele ce urmeaza sunt prezentate principalele metode prin care cetatenii pot fi implicati in procesul de elaborare a proiectului de buget local.



2.1. Formarea unui Comitet Consultativ Cetatenesc pentru buget - primul pas in procesul de implicare a cetatenilor in elaborarea bugetului local


Odata ce administratia publica locala a facut un angajament pentru implicarea cetatenilor in procesul de elaborare a bugetului local, pasul imediat urmator este infiintarea unui comitet consultativ cetatenesc pentru buget, care poate sa ajute la informarea populatiei despre procesul de elaborare a bugetului si ulterior, despre executia bugetara si sa asigure un spijin pentru multe decizii legate de politica bugetara si alegerile care trebuie facute.


Rolul comitetului consultativ pentru buget nu este acela de a desfasura o activitate paralela cu aceea a compartimentelor primariei ori a consiliului local, ci acela de a oferi o perspectiva diferita - perspectiva cetateanului informat si preocupat - despre problemele cheltuielilor si veniturilor administratiei.


Cateva dintre sarcinile care, in mod normal, revin comitetului consultativ pentru buget:


Studiaza bugetul si partile sale componente asa cum sunt cerute de catre Consiliu sau Primarie si face propuneri specifice sau transmite opinii. De exemplu, daca veniturile reduse impun o reducere a cheltuielilor, Comitetul Consultativ pentru Buget poate sa formuleze recomandari referitoare la modul in care trebuie facute reducerile si capitolele de buget in care acestea trebuie operate.

Evalueaza impactul fiscal al deciziilor sau optiunilor bugetare si identifica posibilele probleme fiscale.

Identifica, pe parcursul procesului de elaborare a bugetului, momentele oportune pentru implicarea cetatenilor si stabileste care sunt instrumentele de participare cele mai potrivite (sondaje, interviuri de grup, intruniri sau audieri publice s.a).

Cauta cele mai bune cai pentru informarea si educarea publicului despre buget.

Asista Consiliul Local si Primaria in efortul de a pune in practica diferitele instrumente de participare cetateneasca (ajuta la organizarea, pregatirea si desfasurarea sondajelor de opinie, a focus-grupurilor, a audierilor publice, etc.).

Revede sugestiile cetatenilor pe problemele legate de buget (de exemplu, sugestiile cetatenilor catre administratie care ar putea afecta bugetul, pentru care administratia s-a adresat Comitetului Consultativ Cetatenesc pe Buget pentru a le analiza).


Cand o administratie din SUA, spre exemplu, infiinteaza un comitet consultativ pe buget, acesta este recomandat de catre primar, „city manager” sau votat de catre consiliul local. Daca acesta este aprobat, hotararea consiliului stabileste scopul si responsabilitatile comitetului, cati membrii va avea comitetul, daca ei trebuie sa aiba o calificare speciala sau sa reprezinte un grup particular, pentru cat timp va functiona comitetul, cum vor fi selectati si inlocuiti membrii lui.


De regula, un Comitet Consultativ Cetatenesc este format din 9-15 membri voluntari. Cativa dintre ei trebuie sa aiba cunostinte de specialitate in diferite domenii legate de activitatea de elaborare a bugetului, ca de exemplu, contabilitate, informatica, afaceri bancare sau de administratie. Oricum, restul membrilor comitetului trebuie sa provina din sectoare cheie diferite ale comunitatii, ca de exemplu educatie, sanatate, transport, etc. Prezenta in Comitet a unui membru care reprezinta mai multe grupuri este oportuna atat timp cat comitetul are responsabilitati generale - problemele bugetare afecteaza tot ceea ce face administratia.


Este esential ca membrii desemnati sa fie persoane a caror integritate sa nu le permita sa urmareasca profitul personal din acest angajament. Trebuie ca membrii sa lipseasca de la acele discutii sau sarcini in care ar putea exista un conflict de interese. Aceasta este o problema importanta in fiecare consiliu; administratia locala care trateaza acest aspect cu seriozitate va fi respectata pentru introducerea acestor standarde.


Pentru multi dintre noi este de neinteles cum cineva isi poate sacrifica din timp pentru a se pune in slujba comunitatii, fara sa primeasca nici o recompensa materiala in schimb. Totusi, exista oameni care accepta sa lucreze ca voluntari, mai ales intr-un comitet consultatativ cetatenesc si iata cateva exemple privind motivul pentru care fac acest lucru:


statutul de membru al unui astfel de Comitet confera persoanei respective un anumit prestigiu;

membrii comitetului au de castigat prin faptul ca ajung la o intelegere mai profunda a finantelor comunitatii lor;

pensionarii pot sa serveasca din dorinta de a-si ocupa timpul cu activitati folositoare pentru comunitate;

unii oameni gasesc deopotriva placut si folositor sa lucreze intr-un grup de cetateni informati care au diferite abilitati si cunostinte;

lucrul intr-un comitet consultativ cetatenesc permite educarea membrilor comitetului despre procesul guvernarii, in special cand administratia este deschisa si transparenta;

unii oameni doresc sa contribuie la intarirea democratiei la nivel local;

unii considera o mandrie sa-si ajute comunitatea cat pot de bine;

unii oameni doresc sa dea un exemplu bun celorlalti;

unii spera ca deprinderile castigate sa le asigure eficienta in demararea altor eforturi.


Pentru ca membrii comitetului au o munca dificila si uneori fac aceasta fara un motiv personal anume, munca lor trebuie sa fie respectata, recunoscuta si onorata de catre reprezentantii administratiei si de catre cetateni.



2.2. Instrumente de participare cetateneasca potrivite pentru a fi puse in practica in timpul procesului de elaborare si adoptare a proiectului de buget local


Constituirea unui comitet consultativ cetatenesc pe buget, mai ales daca sunt intrunite cerintele prezentate mai sus, reprezinta un succes. Insa participarea cetateneasca nu trebuie sa se limiteze nicidecum doar la participarea membrilor comitetului consultativ cetatenesc, indiferent cat de reprezentativi si de priceputi sunt acestia. Asa cum aratam mai sus, membrii unui astfel de comitet pot constitui puntea intre administratia publica locala si ceilalti cetateni si pot facilita participarea acestora din urma la actul de decizie publica la nivel local.


Odata constituit comitetul consultativ cetatenesc, membrii acestuia pot asista si ajuta municipalitatea in activitati de informare a cetatenilor pe problematica bugetului si de consultarea a acestora cu privire la acest subiect, utilizand metode cum sunt cele mentionate mai jos (si care au fost prezentate in amanunt in capitolele anterioare).


In mod normal, colaborarea dintre administratia publica locala si comunitate in efortul de stabilire a bugetului pentru anul urmator trebuie sa inceapa cu un “raport” al administratiei cu privire la modul in care au fost administrati si cheltuiti banii in anul abia incheiat. Ar fi o prima dovada de transparenta din partea administratiei si totodata, un gest de natura sa creasca increderea cetatenilor in administratia publica locala si activitatea ei.


Pentru indeplinirea acestui lucru, ar putea fi realizate urmatoarele:


redactarea de catre Primarie, si tiparirea unui Raport cu privire la executia bugetara pe anul trecut;

prezentarea raportului intr-o conferinta de presa;

transmiterea unor copii ale Raportului catre organizatiile neguvernamentale, asociatiile de proprietari, firme, etc.;

prezentarea Raportului intr-o intalnire publica, ocazie cu care sa se solicite si reactii din partea invitatilor;

punerea la dispozitia publicului a Raportului prin intermediul centrelor de informare a cetatenilor sau a altor structuri ale municipalitatii cu care cetateanul intra in contact;

publicarea unui rezumat al raportului, in masura in care este posibil, in presa locala sau in publicatiile Primariei (daca exista asa ceva);

prezentarea Raportului in “pagina web” a Primariei.


Sondajul de opinie este un instrument foarte potrivit pentru perioada de inceput a procesului de elaborare a proiectului de buget local. Prin intermediul lui, se poate determina opinia generala cu privire la ordinea prioritatilor care trebuie avuta in vedere de catre administratie in abordarea problemelor comunitatii. De asemenea, poate fi testat gradul de suportabilitate al populatiei in ceea ce priveste sustinerea bugetului local prin anumite taxe. Mai mult, pot fi consultati cetatenii cu privire la modalitatile de finantare a unor investitii (prin contributia lor financiara, prin credite, prin emiterea de bonuri de tezaur, etc.). Referitor la modalitatea de realizare a unui sondaj de opinie, vezi capitolul Culegerea informatiilor de la cetateni.


Asa cum este aratat si in capitolul in care este prezentat, acest instrument este foarte util administratiei pentru a verifica anumite solutii, inainte ca ele sa fie definitivate si adoptate in mod “oficial”.


Spre exemplu, in activitatea de elaborare a bugetului pentru anul 2001, Primaria municipiului Brasov a dorit sa verifice viabilitatea criteriilor de repartizare, catre unitatile de invatamant si cele de cultura, a fondurilor de la bugetul local. Pentru aceasta, au fost organizate 3 focus-grupuri, doua dintre ele cu participarea unor directori de licee, scoli si gradinite, cel de-al treilea avandu-i ca participanti pe directorii de teatre, muzee, etc.


Este mai mult decat recomandabil ca, odata proiectul de buget definitivat, inainte de a fi supus dezbaterilor in consiliul local, el sa fie prezantat in cadrul a ceea ce numim o “audiere publica”. Principalul scop al acesteia ar fi culegerea unor ultime sugestii si opinii ale cetatenilor pe marginea unei forme aproape finale a proiectului de buget local, de data aceasta cetatenii avand posibilitatea de a cunoaste structura de ansamblu a bugetului localitatii lor.


2.3. Cand este oportuna participarea publica in procesul bugetar


Pentru ca un Comitet Consultativ Cetatenesc sa fie folositor, este necesar sa se determine evenimente din cadrul procesului de elaborarea a bugetului, de-a lungul anului si sa se identifice momentele cand participarea publica va fi necesara, atat pentru administratie, cat si pentru cetateni.


Mai jos este prezentat un exemplu de calendar al procesului de elaborare a bugetului pe anul 2000, pentru un oras tipic din SUA, calendar in care sunt evidentiate momentele in care se realizeaza participarea cetateneasca:




FEBRUARIE



Pregatirea si planificarea



Publicarea Raportului Anual al Municipalitatii pentru anul bugetar 1998. Discutarea performantelor administratiei din 1998 cu respectarea obiectivelor bugetare. Compararea cheltuielilor si veniturilor planificate cu cele actuale.

Raportul anual este pus la dispozitia cetatenilor; este discutat in presa; pe pagina de web; trimis asociatiilor civile si ONG-urilor

MARTIE

Intalnire publica pe marginea liniilor directoare pentru intocmirea bugetului anului 2000

City manager-ul a pregatit un ghid de indrumari pentru departamentele primariei pe anul fiscal 2000, de exemplu, cheltuielile vor creste cu nu mai mult de 1%.

Acest ghid va fi comunicat inaintea sedintei. In cadrul sedintei, cetatenii si ONG-urile pot dezbate liniile directoare si prioritatile pentru intocmirea bugetului propus de catre administratia locala. Veniturile prognozate sunt suficiente? Impozitele si taxele propuse sunt acceptabile?

MARTIE

Emiterea liniilor directoare pentru intocmirea bugetului

City Manager-ul organizeaza sedinta de declansare a procesului de intocmire a bugetului la care participa sefii compartimentelor. City Manager-ul transmite acestora instructiuni si linii directoare, de exemplu programele

Primarul si City managerul tin cont de problemele semnalate la intalnirea publica

APRILIE -MAI

Compartimentele elaboreaza bugetele proprii

Compartimentele trimit propuneri de buget City manager-ului.

Bugetele acestora reflecta participarea cetateneasca care s-a manifestat in decursul anului bugetar si chiar mai mult. Multe compartimente vor fi asistate de catre propriile lor comitete consultative cetatenesti alcatuite din voluntari. Acestea vor acorda asistenta pentru a determina:

Care este misiunea departamentului?

Ce cheltuieli sunt cerute in urmatorul an fiscal pentru realizarea acestei misiuni?

Planificarea cheltuielilor reflecta prioritatile cetatenilor?

Tinand cont de acesti factori, compartimentul va elabora bugetul in cadrul parametrilor bugetari pentru urmatorul an.

IUNIE-IULIE

Revizuirea, actualizarea, consolidarea

City Manager-ul are o serie de intalniri cu sefii de compartimente pentru a stabili plafoanele bugetelor. Intalnirile tin cont de rezultatele audierii publice din martie

AUGUST

City manager-ul revizuieste si pregateste propunerea de buget

City manager-ul trimite propunerea de buget a anului fiscal 2000 spre aprobare consiliului local

AUGUST-SEPTEMBRIE

Revizuirea

Consiliul local organizeaza o serie de sesiuni pregatitoare pe buget cu fiecare departament al administratiei locale.

Membrii consiliului revizuiesc propunerea de buget a fiecarui departament. Administratia trebuie sa fie capabila sa demonstreze ca participarea cetateneasca este o parte integrata si sustine cerintele bugetare facute.

SEPTEMBRIE

Consiliul local organizeaza o audiere publica pe propunerea de buget a anului 2000.

In acelasi timp, inainte ca consiliul sa adopte bugetul, sunt posibile schimbari ca raspuns la sugestiile cetatenilor

OCTOMBRIE

Adoptarea legislativa – Buget

Consiliul local adopta Bugetul pentru anul 2000

1 IANUARIE 2000

Inceputul anului bugetar 2000


De observat ca in fiecare an calendaristic, activitatea administratiei publice locale legata de buget vizeaza atat anul precedent, cat si anul urmator. De exemplu, in anul 1999, administratia publica locala a pus in practica bugetul elaborat si adoptat in anul 1998. In acelasi timp, s-a planificat bugetul pentru anul 2000. Esential este ca aceste trei bugete si strategia pe termen lung sunt interdependente.


Circuitul bugetar din Romania seamana destul de mult cu acest model, insa calendarul procesului de elaborare a bugetului nu prezinta atatea ocazii pentru implicarea cetatenilor in acest proces.


Bineinteles ca respectarea calendarului, depinde de momentul in care Guvernul inainteaza Parlamentului proiectul legii bugetului de stat pe anul urmator si de momentul in care Parlamentul adopta aceasta lege. Cu alte cuvinte, s-ar putea ca, de la un anumit moment, sa apara un decalaj intre calendarul planificat si ce se intampla in realitate, insa este bine, totusi, ca de la bun inceput sa existe un astfel de calendar.


Dupa ce s-a ajuns la acordul general pe tema calendarului privind procesul de elaborare si adoptare a bugetului pentru localitatea dumneavoastra, identificati acele momente in cadrul acestui calendar, in care cetatenii trebuie informati despre buget si acele momente in care contributia sau feedback-ul lor este necesar si folositor. Considerati necesara crearea a si mai multe oportunitati pentru cetateni pentru ca acestia sa se implice activ si constructiv in procesul bugetar. Nu exista o formula magica pentru aceasta. Ceea ce este ceruta este dorinta politica si angajamentul de a construi o punte de transparenta si incredere intre administratie si oameni.


2.4. Cateva indrumari pentru a determina cand si cum sa fie incorporata participarea cetateneasca in procesul bugetar



Informati sau consultati publicul de fiecare data cand se ia o decizie majora sau cu ocazia unui eveniment care ar putea afecta bugetul (de exemplu, atunci cand veniturile sunt prezentate sau modificate de catre Ministerul Finantelor sau cand apar deteriorari majore ale infrastructurii locale, care necesita o atentie prioritara.


Inaintea consultarii publicului pe tema bugetului, fiti siguri ca acesta a fost bine si corect informat pe acesta tema, fie prin anunturi, fie prin intermediul mass-media.


Acordati timp si energie in a educa mass-media asupra procesului bugetar si a realitatilor existente, astfel incat acesta sa fie bine pregatita pentru a informa corect publicul.


Constientizati publicul cu privire la calendarul bugetar.


Incepeti procesul participarii suficient de devreme, astfel incat compartimentele de specialitate sa-si poata aduce contributia prin intruniri, sondaje de opinie, sau focus-grupuri care sa ajute la determinarea prioritatilor compartimentelor.


Consultati publicul pe tema proiectului de buget inainte ca acesta sa fie stabilit, astfel incat sa se poata face modificari de care Primaria sau Consiliul local sa tina cont in procesul aprobarii bugetului.


Stabiliti o persoana cheie sau un grup responsabil pentru supravegherea strategiei informarii / participarii cetatenilor pe buget. Desemnati o persoana responsabila pentru implementarea fiecarui element important. De exemplu, daca se va organiza o audiere publica pe buget, cineva trebuie sa se ocupe de organizarea acestei activitati.


Informati publicul despre propunerile care urmeaza a fi insusite si puse in aplicare, dintre cele formulate.


Luati in considerare necesitatea unui comitet consultativ cetatenesc in cadrul procesului de elaborare si adoptare a proiectului de buget local.


Fiti flexibili si modificati programul in functie de cerintele evenimentelor.


Consultati-va cu alte administratii care au folosit participarea cetateneasca in cadrul procesului lor bugetar, retineti ideile, sugestiile si experientele lor.



Calendar de intocmire a bugetului pentru anul 2003, incluzand momentele de participare cetateneasca



Activitate

Data limita/Perioada

Participare cetateneasca: Constituirea (reactivarea) comitetului consultativ cetatenesc pentru buget.


Prezentarea si difuzarea raportului anual asupra executiei bugetare pentru anul 2001.

Participare cetateneasca: Obtinerea comentariilor si opiniilor cetatenilor cu privire la modul de executie al bugetului local in anul respectiv (2001).


Participare cetateneasca: Realizarea unui sondaj de opinie complex pentru identificarea problemelor / nevoilor municipale prioritare, pe baza unui chestionar distribuit prin presa, CIC, etc.


Compartimentele primariei genereaza liste proprii cu problemele din domeniile lor si cu propuneri privind cheltuieli care trebuie prevazute in buget pentru anul 2003.


Primaria inainteaza prima versiune a proiectului de buget pe anul 2003 catre DGFPCF.


Primaria elaboreaza cea de a doua versiune a proiectului de buget pe anul 2003, pe baza comunicarii de catre Ministerul de Finante prin DGFPCF, a sumelor defalcate si a cotelor aditionale aprobate.


Compartimentele primariei inainteaza solicitarile de fonduri de la bugetul local pentru anul 2003, pentru domeniile de care se ocupa, in vederea elaborarii celei de a treia versiuni a proiectului de buget local, ce urmeaza sa se faca dupa adoptarea, de catre Parlament, a legii bugetului de stat.

Participare cetateneasca: Verificarea viabilitatii criteriilor de distribuire a fondurilor de la bugetul local catre unitatile care urmeaza sa beneficieze de aceste fonduri (unitati de invatamant, de cultura, cluburi sportive, etc), prin organizarea unor „focus-group” - uri cu reprezentantii unitatilor respective.


Primaria elaboreaza cea de a treia versiune a proiectului de buget local pe anul 2003 (structurandu-l pe programe).


Participare cetateneasca: Audiere publica pe marginea proiectului de buget pe anul 2003 (prezentat pe programe si activitati).


Primaria elaboreaza proiectul de buget structurat pe capitole de venituri si cheltuieli si il supune dezbaterii si aprobarii Consiliului Local.


Participare cetateneasca: Proiectul de buget in varianta adoptata de consiliul local se face public si este supus dezbaterii publice. Se primesc sugestii, comentarii, se organizeaza una sau mai multe audieri publice.


Consiliul local dezbate proiectul de buget modificat in urma sugestiilor si comentariilor avansate de catre cetateni si voteaza forma finala a acestuia pentru votarea bugetului (sedinta publica).


Primaria comunica institutiilor finantate de la bugetul local sumele care se vor aloca acestora.




3. Participarea cetateneasca in planificarea investitiilor


Planificarea investitiilor. Terminologie


Notiunea de investitie, in sens financiar reprezinta schimbarea unei sume de bani, prezenta si certa, pe speranta obtinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile.


Investitiile reprezinta cheltuieli de capital in vederea realizarii dupa caz, a urmatoarelor:


proiectarea si executarea obiectivelor noi de investitii, inclusiv instalatiile aferente, de toate categoriile;

modernizari, transformari, extinderi, consolidari si alte interventii determinate de actiuni accidentale la constructii si instalatii;

livrari si montari de utilaje si echipamente tehnologice in cadrul investitiilor noi, al modernizarilor, al transformarilor si al extinderilor;

prestari de servicii care contribuie la realizarea investitiilor cum sunt: consultanta, asistenta tehnica si altele asemenea;


Un mijloc fix reprezinta un bun nou sau unul reabilitat care are o durata de viata mai mare de doi ani si care este scump de achizitionat.


Un proiect este initiat pentru a achizitiona o investitie. Exemple de proiect: instalatii de tratare a apei sau statii de epurare, refacerea strazilor principale sau o constructie, inlocuirea (nu repararea) sistemului de incalzire la mai multe blocuri rezidentiale sau construirea de scoli etc.


Proiect de investitii se defineste ca un ansamblu de actiuni cu caracter investitional, fundamentat pe o strategie viitoare coerenta, gratie careia o combinatie diferita de resurse umane si materiale, tehnologice/tehnice si financiare genereaza un progres economic si social cu o valoare determinata. Executarea unui proiect necesita factori de productie sub forma de materiale, echipamente si resurse umane (pornind de la cei care asigura elaborarea proiectelor si terminand cu cei care asigura realizarea lui).


Analiza cost-beneficiu (metoda standard de apreciere a proiectelor): ansamblu de metode care se aplica cu precadere proiectelor publice, datorita faptului ca in cadrul acestora se poate vorbi de castiguri si pierderi sociale, de unde si importanta pe care o acorda identificarii preferintelor societatii in ceea ce priveste oportunitatea si continutul respectivului proiect.


Obiectivul analizei cost-beneficiu consta in ghidarea factorului de decizie in privinta alegerii proiectelor si cheltuielilor sociale care maximizeaza castigurile in bunastarea sociala. Cel care realizeaza analiza cost-beneficiu este interesat de beneficiile ce ar putea decurge din cheltuiala realizata in comparatie cu beneficiile ce s-ar fi obtinut daca banii ar fi fost utilizati in alt proiect. Aceasta analiza adopta drept criteriu al castigului social o imbunatatire in utilitatea sociala, respectiv in bunastare.


Un plan de investitii de capital (PIC) este un plan pe mai multi ani (de obicei 4-5 ani) care este realizat de catre administratia locala si care identifica proiectele care se vor realiza in perioada urmatoare.


Bugetul unei investitii poate fi prezentat sub forma de cheltuieli bugetare anuale pentru planul de investitii. Este adoptat impreuna cu bugetul administratiei locale si furnizeaza autoritate pentru a continua un proiect specific.


Programul de investitii este o lista de proiecte - investitii - pe care o municipalitate intentioneaza sa le implementeze pe parcursul unei perioade de cativa ani.


Planificarea investitiilor este un plan in derulare. Un plan de investitii este un plan inregistrat. Aceasta inseamna ca in fiecare an cand administratia publica incepe executia bugetara, proiectele aflate in derulare si cele noi prioritare sunt trecute din categoria de 'investitii viitoare' in 'investitii ale anului bugetar in curs'. Programul de investitii cuprinde, de asemenea, planificari reale ale costurilor si surselor de finantare necesare. Astfel, un program de investitii nu este o lista de programe a ceea ce administratia ar dori sa realizeze, ci un plan realist de investitii.


Evaluarea reprezinta analiza investitiei proiectate pentru a-i stabili justificarea si acceptabilitatea in functie de anumite criterii de luare a deciziilor.


Conditia obligatorie pentru a nu se respinge un proiect:



Cost/beneficiu = minim sau invers, beneficiu/cost= maxim



Beneficiul financiar este diferenta dintre venituri si costuri financiare.


Beneficiul economic este constituit din excedentul avantajelor fata de costuri(economice), dupa ce am scazut costul capitalului initial.


Programele de investitii reprezinta un instrument fundamental pentru eficienta administratiei publice locale. Planificarea investitiilor incurajeaza factorii de decizie sa:


priveasca dezvoltarea pe termen scurt, mediu si lung;

stabileasca scopurile care pot fi realizate;

stabileasca un consens cu cetatenii si cu persoanele interesate in realizarea acestor scopuri;

conceapa proiectele ca investitii;

constientizeze secventele si dimensiunile corespunzatoare proiectelor;

directionarea proiectelor specifice catre sursele de finantare destinate.


Programul de investitii cuprinde diferite proiecte in legatura cu: starea drumurilor, caldura, apa, salubritate, parcuri, scoli, etc., imbunatatind calitatea vietii oamenilor. Tocmai de aceea, in planificarea investitiilor viitoare, beneficiarii acestor proiecte, cetatenii, trebuie sa fie consultati.


Un program de investitii sustinut de catre public este mai usor de implementat, aduce rezultate mai bune si intensifica procesul democratic. Cetatenii sunt cei care ajuta la definirea nevoilor, stabilirea prioritatilor si sprijina schimbarile care sunt necesare in relizarea planului. Daca oamenii sunt exclusi din acest proces, administratia nu isi va indeplini responsabilitatile ca partener al cetatenilor in procesul democratiei si aceasta va avea numeroase consecinte.


Excluderea cetatenilor din programarea investitiilor este o greseala. Acest fapt va:


scadea increderea in aparatul administrativ (esential intr-un proces democratic);

intensifica obiectiile celor care se opun planului sau deciziei;

crea probleme politice pentru reprezentantii alesi;

contribui la amplificarea rezistentei pentru orice crestere de taxe, impozite ori rate necesare pentru finantarea unui proiect sau a unui program.



Instrumente de implicare a cetatenilor in planificarea investitiilor


Astfel de instrumente, pot fi:


audieri publice pentru a discuta optiunile de investitii care ii intereseaza pe cetateni;

focus-grupuri (ale caror interese este posibil sa fie afectate de investitie). Reprezentantii locali trebuie sa asculte problemele si obiectiile si sa caute sa le rezolve. Ideile trebuie incorporate in planul de investitii;

sondaje de opinie - inainte de a se angaja pentru o investitie particulara. Acesta trebuie precedat de o campanie de educare a publicului;

chestionare – pentru a prioritiza nevoile comunitatii.


Daca o decizie de investitii a fost luata fara contributia publicului, este inca posibil de a se organiza o audiere publica in care cetatenii isi pot exprima opiniile pe tema planului de investitii.


Inainte ca audierea sa aiba loc, se folosesec tehnicile de informare a publicului pentru a-l educa despre alegerile facute si motivele care le-au determinat. La audiere, reprezentantii administratiei trebuie sa fie pregatiti sa asculte reactiile si opiniile cetatenilor si sa fie deschisi la ideile care ar putea sa salveze costurile suplimentare sau sa faca investitia mai eficienta.


Un scop explicit al audierii ar putea fi solicitarea ideilor cetatenilor despre cum s-ar putea reduce costurile si cum ar creste beneficiile pentru investitiile propuse. La sfarsitul audierii sau intr-un raport scris reprezentantii administratiei locale trebuie sa raspunda comentariilor facute de catre cetateni. Depinzand de ceea ce se intampla la audiere, o administratie locala poate determina daca este recomandat sa isi schimbe decizia, chiar daca aceasta a fost luata.


3.3. Implicarea cetatenilor in procesul de planificare a investitiilor in Romania


Doua mari schimbari au avut loc in Romania care au aratat cat de importanta este implicarea cetatenilor in procesul planificarii investitiilor:


administratia publica locala isi asuma responsabilitatea pentru investitii;

administratiile publice locale din Romania se bazeaza doar pe resursele locale ca sa vina in intampinarea nevoii de venituri, inclusiv a celor de capital.


De aceea, cu cat oamenii incep sa realizeze ca este vorba de banii lor, castigati cu greu (din taxe, impozite, rate si folosirea patrimoniului), pe care administratia locala trebuie sa-i foloseasca pentru investitii, cu atat ei vor deveni mai interesati de felul in care acestia vor fi cheltuiti. Daca administratia nu are banii necesari si este nevoita sa imprumute de la banci, ea produce datorii in numele cetatenilor – si este normal ca acestia sa fie implicati in luarea deciziilor care pot afecta situatia lor financiara viitoare.


Intregul proces este aproape de ceea ce inseamna democratia. Aceasta (mai mult alegeri libere) reprezinta un parteneriat intre cetateni – cei care contribuie la procesul guvernarii cu resurse – si administratia publica locala – cea care foloseste resursele pentru a veni in intampinarea nevoilor oamenilor. In democratiile din toata lumea, cetatenii joaca un rol in luarea deciziilor asupra modului de cheltuire a banilor, iar administratiile publice locale trebuie sa incurajeze si sa faciliteze acest rol.


3.4. Organizarea procesului de planificare a investitiilor


Administratia publica locala trebuie sa stabileasca o structura in cadrul propriei organizatii care sa conduca procesul planificarii de investitii.


O etapa importanta de organizare a programului de investitii este stabilirea unui facilitator (poate fi o persoana sau un comitet). Acesta este responsabil pentru ca procesul sa se desfasoare asa cum a fost programat, sa fie indeplinite politicile stabilite de catre autoritatile locale.


Facilitatorul procesului trebuie sa ajute la:


Pregatirea calendarulului pentru planificarea investitiilor


Calendarul este un instrument care identifica 'cine, ce si cand' trebuie facut in cadrul procesului de planificare a investitiilor.


Comunicarea derularii procesului de investitii cetatenilor


Cetatenii trebuie sa inteleaga foarte bine procesul planificarii investitiilor. Facilitatorul programului de investitii trebuie sa ia masuri active pentru a informa cetatenii despre ceea ce reprezinta acest proces si cum pot ei participa. Comunicarea se realizeaza prin comunicate de presa, articole si interviuri, brosuri, anunturi publice si alte metode de publicitate. De asemenea si organizatiile neguvernamentale pot furniza asistenta facilitatorului in vederea realizarii acestui scop.


Asistarea oficialilor alesi in determinarea si intelegerea scopurilor si prioritatilor locale


Se realizeaza prin folosirea instrumentelor de participare cetateneasca: grupurile consultative cetatenesti, intrunirile publice, focus grupurile, analiza grupurilor de interes sau sondajele de opinie.


Asistarea personalului din administratia locala pentru identificarea nevoilor si pregatirea proiectelor de investitii


Fiecare compartiment al administratiei contribuie cu idei la investitiile necesare. Pentru investitiile care trateaza serviciile comunitare, fiecare departament trebuie sa caute si sa solicite contributia cetatenilor in dezvoltarea propunerilor.


In exemplele urmatoare astfel de contributii pot duce chiar la economii ale administratiei publice locale, demonstrandu-se ca investitia se poate amana:


Realizarea unor focus-grupuri pentru a determina unde va fi posibil de obtinut acceptul public pentru introducerea de masuri (ca de exemplu separarea selectiva a gunoiului menajer) care vor duce la reducea volumul deseurilor. Acceptul public pentru asemenea masuri ar putea extinde durata de viata a terenului, intarziind nevoia de investitii pentru unul nou.

Realizarea unei intalniri publice cu tema imbunatatirii colectarii gunoaielor menajere ar putea sugera ca un trafic mai bun sau restrictiile de parcare ar putea imbunatati accesul la punctele de colectare ale cladirilor, asigurand o colectare mai rapida si mult mai eficienta si ar putea evita nevoia de a investi in masini de gunoi suplimentare.

Realizarea unui sondaj in randul utilizatorilor de mijloace de transport public ar putea dezvalui noi optiuni (de exemplu, revizuirea traseelor ori introducerea transportului privat de utilitate publica) care ar intarzia nevoia de achizitionare a unor noi autobuze.


Conducerea procesului, clasificarea si ierarhizarea proiectelor.


Un instrument de determinare a prioritatilor unui plan de investitii este criteriul prioritizarii si acordarii unui punctaj fiecarui element.


In ipoteza in care exista pluralitatea criteriilor si imposibilitatea de a le sintetiza intr-un indicator unic, decizia va fi elucidata prin metode multicriteriale. Proiectele independente sunt astfel apreciate in raport cu fiecare din criteriile retinute, ceea ce antreneaza mai multe clasamente ale proiectelor, fiind dificila stabilirea unui clasament general.


Criteriile de prioritizare pot sa fie dezvoltate de un grup de lucru (comitetul consultativ al cetatenilor) imputernicit de catre primar si care include specialistii comunitatii, consilierii locali si conducerea administratiei.


Conducerea intalnirilor pentru prioritizarea proiectelor


Obiectivele intrunirilor sunt sa se ajunga la o intelegere asupra listei finale a proiectelor prioritare pentru programul de investitii. Nici o intrunire nu trebuie sa reuneasca mai mult de 10-12 persoane (reprezentanti ai administratiei, lideri ai comunitatii, grupuri si persoane de afaceri).


Prezentarea oficiala trebuie facuta de conducerea tehnica responsabila, care descrie scopul si continutul fiecarui proiect, rationamentul pentru care fiecare proiect a fost selectat pentru a fi inscris pe aceasta lista initiala si programul cu activitatile necesare a fi desfasurate pentru implementarea proiectului. Apoi, fiecare participant evalueaza fiecare proiect in parte. Rezultatul final al fiecarui participant este adunat si se calculeaza punctajul mediu pentru fiecare proiect.


Asistenta pentru pregatirea programului de investitii


Odata ce exercitiul de prioritizare a fost facut, facilitatorul va lucra cu primarul sau cu presedintele consiliului judetean pentru a pregati programul general de investitii. Se va organiza o audiere publica pe tema programului (inainte ca acesta sa fie finalizat si inaintat consiliului local pentru finalizare si aprobare) cu scopul de a informa publicul despre ceea ce este propus in planul de investitii si a oferi publicului sansa de a comenta aceste propuneri.


Supravegherea procesului de implementare


Odata ce consiliul a adoptat planul de investitii si resursele au fost stabilite, proiectele sunt implementate. Rolul facilitatorului in acest moment este de a monitoriza cadrul extern - adica schimbarile de legislatie sau legislatia financiara si schimbarile economice, sociale, politice din Romania care ar putea influenta programul de planificare a investitiilor.


Asadar, procesul prin care se poate determina cresterea gradului de participare a cetatenilor, este unul de durata, care solicita eforturi concertate si constante atat din partea autoritatilor publice locale cat si din partea cetatenilor care isi aduc contributia lor in procesul de planificare a investitiilor.


Experientele altor tari cat si proiectele desfasurate in Romania au scos in evidenta ca un parteneriat intre administratia publica locala si cetateni poate functiona, cu efecte benefice pentru ambele parti, mai ales pentru comunitate.

Administratia publica a realizat ca participarea cetatenilor in procesul de adoptare a deciziilor privind investitiile poate furniza elemente noi, solutii care sa corespunda mult mai bine intereselor cetatenilor (contribuind implicit la crearea unei imagini din ce in ce mai favorabile autoritatilor, in randul populatiei si la crearea unui mediu comunitar participativ).


Pe de alta parte exista, este adevarat, un numar mult prea mic de persoane dispuse sa se implice in viata comunitatii, marea majoritate fiind concentrata asupra problemelor personale, zilnice, sau spre o arie de preocupari mult mai restransa decat aceea pe care trebuie sa o acopere administratia. Cetatenii prefera sa lase rezolvarea problemelor comunitatii in sarcina autoritatilor alese, pe care le considera mandatate sa adopte cele mai bune solutii.



CONSULTAREA CETATENILOR IN PLANIFICAREA INVESTITIILOR DE REALIZAT IN MUNICIPIUL BLAJ - JUDETUL ALBA, ROMANIA


Primaria municipiului Blaj a fost selectionata in cadrul parteneriatului de asistenta “Solutii prin dialog” coordonat de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala - USAID impreuna cu contractorul pentru Romania - RTI si Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala, cu proiectul “Bugetul 2001 – Impreuna cu cetatenii pentru un oras mai frumos”. Datorita acestui proiect, primaria municipiului Blaj a primit asistenta si a fost monitorizata timp de 6 luni de catre institutiile mai sus amintite.


Descrierea programului

Scopul programului Identificarea problemelor privitoare la cetatenii municipiului Blaj:

Perioada de desfasurare: nov.2000-martie 2001

Responsabili program : Curteanu Gheorghe, Stefanescu Sergiu, Pepelea Ilie


Activitatile desfasurate in cadrul programului pentru a se atinge scopul propus

Mediatizarea programului de elaborare a bugetului 2001 in randul cetatenilor, a scopului programului si a obiectivelor urmarite cu coerenta si claritate prin: ziarul primariei, radio local, televiziunea prin cablu si adunari publice, comisii consultative, sondaje de opinie.

Cointeresarea cetatenilor in elaborarea bugetului prin: identificarea prioritatilor privind investitiile in municipiul Blaj.

Stabilirea obiectivelor ce se pot realiza cu contributia cetatenilor.

Stabilirea cuantumului taxelor si impozitelor locale.

Inventarierea propunerilor si prioritizarea lor prin comisii consultative si sedintele Consiliului Local.

Prezentarea unui proiect de buget initial supus dezbaterii publice.


Conform acestui proiect fiecare cetatean, platitor de taxe si impozite locale, a putut sa-si exprime opinia asupra investitiilor care sa fie realizate din bugetul municipiului pe anul 2001. Astfel prin sondaje, chestionare si organizarea de adunari publice pe zone s-a realizat o inventariere a opiniilor blajenilor, pentru a se stabili prioritatile cetatenilor. Ulterior s-a organizat o audiere publica, rezultatele acesteia, prezentate atat in mass media locala cat si judeteana, constituind punctul de plecare in alcatuirea listei de investitii pentru anul 2001, investitii cuprinse in proiectul bugetului supus aprobarii CosiliuluI Local.


Lista de activitati intreprinse:


Publicarea in ziarul Unirea si Informatia de Alba in luna noiembrie 2000 a anunturilor pentru cetatenii municipiului privind acest proiect;

Tiparirea in Buletinul Oficial a intregului proiect si a hotararilor Consiliului Local privind participarea la acest proiect;

Identificarea din listele electorale cu pas din 400 in 400 de persoane, a cetatenilor care vor fi supusi unor sondaje de opinie si chestionare privind investitiile pe anul


In urma sondajelor, chestionarelor si intalnirilor cu cetatenii, s-a intocmit o lista cu cele mai importante probleme ridicate de acestia si s-a stabilit lista obiectivelor considerate prioritare de catre municipalitate.

Acesta a fost prezentata la audierea publica din 21 febr.2001:


NR.CRT

DENUMIREA OBIECTIVELOR DE INVESTITII


Sporire capacitate de circulatie pe DN 24B km 23+620-24+350 B-dul Republicii


Sala polivalenta – Amenajare cinematograf


Bazin de inot


Amenajare cimitir nou – str. I.I.M.Clain


Statia de epurare si canale colectoare


Alimentare cu apa Veza – Tiur


Alimentare cu apa Petrisat


Alimentare cu apa Manarade




Reabilitare retele apa in municipiul Blaj



Exemplu de invitatie ( Audiere publica) si agenda audierii - Blaj




ROMANIA

JUDETUL ALBA

PRIMARIA MUNICIPIULUI BLAJ


INVITATIE


Consiliul local al municipiului Blaj invita cetatenii municipiului Blaj sa participe in data de 21.02.2001, ora 17,00 la Casa de Cultura a municiupiului, unde se va organiza o AUDIERE PUBLICA in cadrul proiectului “Bugetul 2001 – Impreuna pentru un oras mai frumos”.

Acesta audiere publica va avea ca punct de dezbatere, consultarea cetatenilor in legatura cu investitiile ce vor fi realizate in municiupiul Balj in anul 2001.

Rezultatele acestei AUDIERI PUBLICE vor fi prezentate in mass-media si vor constitui punctul de plecare in alcatuirea listei de investitii pentru anul 2001.

La aceasta intalnire participa alaturi de consilierii locali si Primarul municiupiului Blaj impreuna cu reprezentanti ai Fundatiei Parteneri pentru Dezvoltare Locala.


PRIMAR

SOLEA IOAN




ROMANIA

JUDETUL ALBA

PRIMARIA MUNICIPIULUI BLAJ

AGENDA

Audierii publice din 21 februarie 2001

Ora

Activitate


Primire invitati

Inmanare materiale




Deschiderea Audierii Publice, prezentare program

Secretar, Stefanescu Sergiu

Cuvant de deschidere

Primar Solea Ioan




Prezentare comparativa, venituri si cheltuieli de capital pentru anii 1999-2000

Prognoze venituri 2001

Sef birou impozite si taxe Cristea Cristina




Prezentarea rezultatelor anchetelor realizate de municipalitate pentru “Programul Buget 2001. Impreuna cu cetatenii

Prezentarea rezultatelor la:

- chestionare

- intalniri publice pe zone

- anchete radio

Secretar, Stefanescu Sergiu




Prezentare propuneri din partea municipalitatii pentru lista de investitii 2001

Sef birou investitii, Horhat Florin




Discutii si interventii ale cetatenilor cu reprezentantii autoritatii locale

Moderator: Stefanescu Sergiu, secretar




Comentaruii si raspunsuri la cererile cetatenilor din partea autoritatii locale

Primar Solea Ioan

Consilierii locali


Cuvantul de incheiere al Primarului municipiului Blaj adresat participantilor


Blaj, 21.02.2001


Contact: https://www.apulum.ro/blaj/blajr.html





IMPLICAREA CETATENILOR IN PLANIFICAREA INVESTITILOR PENTRU ALIMENTAREA CU APA IN ORASUL KHMELNYTSKY, UCRAINA


Primaria orasului Khmelnytsky, din Ucraina, trebuie sa faca imbunatatiri urgente in sistemul alimentarii cu apa. Primaria a dorit sa afle daca cetatenii aproba ideea de a contracta un imprumut extern pentru a realiza aceasta investitie si daca cetatenii pot suporta costul apometrelor pentru determinarea consumului de apa. Au fost organizate focus grupuri la care au fost adresate urmatoarele intrebari:


1. Ce stiti despre sistemul de alimentare cu apa al orasului Khmelnytsky?


2. Care este nivelul dumneavoastra de satisfactie fata de stadiul actual al acestui serviciu? Va rugam sa argumentati raspunsul.


3. Ce puteti spune despre calitatea robinetelor de apa?


4. Ce alte surse de apa folositi si daca da, de ce?


5. Cum si de la cine ati auzit de planurile de imbunatatire a sistemului de alimentare cu apa? Sondare: Care este atitudinea dumneavoastra fata de o posibila contractare a unui imprumut international pentru realizarea unui astfel de proiect? Cat de real si promitator ar putea fi un astfel de plan?


6. Cum credeti ca ar putea administratia sa ramburseze imprumutul? Sondare: Ar putea realizarea acestui proiect sa creasca costurile pentru acest serviciu? Ce crestere de pret sunt pregatiti cetatenii orasului Khmelnytsky sa plateasca pentru alimentarea continua cu apa de calitate?


Care este pozitia dumneavoastra fata de introducerea in apartamente a unui apometru? Va rugam sa argumentati raspunsul.


Din acest focus grup administratia a descoperit:

Oamenii sunt nemultumiti, chiar disperati fata de calitatea proasta a sistemului de alimentare cu apa.

Participantii au avut o atitudine favorabila fata de planurile administratiei pentru folosirea unui imprumut extern pentru implementarea acestui proiect, in acelasi timp accentuand importanta si urgenta cu care trebuie privita aceasta problema

Participantii au fost realisti fata de necesitatea unor servicii mai bune, pentru care trebuie probabil sa plateasca mai mult.

Participantii au fost de acord sa suporte costurile pentru introducerea apometrelor.



Rezumat


Implicarea cetatenilor in planificarea strategica a dezvoltarii economice si informarea lor permanenta despre cum evolueaza proiectul dar si despre rezultatele obtinute, constituie premisa asigurarii sprijinului cetatenilor in acest program dar le si ofera acestora sentimentul de a fi direct interesati in realizarea lui. Pe de alta parte, va asigura contributia pozitiva a cetatenilor, acestia investind propria lor personalitate, avand avantaje educationale si aratandu-se interesati de propriile lor oportunitati economice in regiunea lor mai degraba decat in altele.


Procesul de elaborare a bugetului local reprezinta unul din domeniile de activitate care ofera cele mai multe oportunitati pentru participarea cetateneasca. Dincolo de faptul ca aproape toate instrumentele de participare pot fi aplicate, bugetul local trebuie, in mod normal, sa reprezinte un subiect de mare interes pentru cetateni, deoarece in functie de modul in care acesta este structurat pot fi rezolvate o serie de probleme cu care oamenii se confrunta in viata de zi cu zi, la fel de bine cum rezolvarea altor probleme poate fi amanata sau chiar neglijata.


Este bine sa se realizeze implicarea cetatenilor in procesul planificarii investitiilor chiar din faza de planificare a bugetelor locale.


In acelasi timp, un plan de investitii bun, elaborat cu participare cetateneasca efectiva va creste reputatia administratiei si a reprezentantilor ei.

Exercitii


Prin aceste exercitii se urmareste:


intelegerea valorii participarii cetatenesti;

discutarea relatiilor actuale dintre administratia publica locala si cetateni;

evaluarea proceselor de planificare a investitiilor, dezvoltare economica locala si bugetare din comunitatile reprezentate de cursanti;

accentuarea formelor pe care le poate imbraca participarea cetatenilor si modalitatile concrete de aplicare a acestora


Exercitiul nr. 1


Va rugam sa enumerati in ordinea importantei acordate, principalii actori ai dezvoltarii socio-economice locale.



NOTE - INSTRUCTOR

scop: intelegerea notiunilor de DEL si DSEL, identificarea actorilor dezvoltarii locale;

durata: 5 minute pentru generarea ideilor, 10 minute pentru inregistrarea ideilor, 10 minute pentru vot preliminar si discutii, 5 minute pentru votul final;

grup: Tehnica Grupului Nominal;

colectare info: flipchart.



Exercitiul nr. 2


Organizati in grupuri, identificati in cadrul fiecarui grup care sunt modalitatile de comunicare si conlucrare cu principalii actori ai dezvoltarii socio-economice locale identificati in exercitiul anterior? Prezentati rezultatele si comentati in plen care sunt punctele tari si punctele slabe ale fiecarei modalitati de comunicare si conlucrare identificate.



NOTE - INSTRUCTOR

scop: identificarea experientelor diferitelor comunitati in ceea ce priveste colaborarea dintre actorii dezvoltarii locale;

durata: 30-40 minute;

grup: 3-5 persoane;

colectare info: dicutii libere.



Exercitiul nr. 3


Va rugam sa enumerati, in ordinea prioritatii acordate, tipuri de actiuni in domeniul dezvoltarii socio-economice locale. Va rugam sa enumerati cateva exemple de actiuni de dezvoltare socio-economica locala realizate in judetul dvs.



NOTE - INSTRUCTOR

scop: identificarea actiunilor de dezvoltare socio-economica locala, evaluarea importantei acestora;

durata: 5 minute pentru generarea ideilor, 10 minute pentru inregistrarea ideilor, 10 minute pentru vot preliminar si discutii, 5 minute pentru votul final;

grup: Tehnica Grupului Nominal;

colectare info: flipchart.



Exercitiul nr. 4


Colectionati informatii si date. Inaintea activitatilor de sondare sau intervievare este important sa se aiba in vedere faptul ca intervievatii potentiali includ o mare varietate de persoane:

alesi locali;

directori de agentii publice, analisti si profesionisti;

persoane cu afaceri private in industrie, servicii, finante, utilitati, proprietati imobiliare, etc.;

fosti angajati, in prezent someri;

lideri ai organizatiei comunitare;

profesionisti din mass-media locala;

servicii sociale.


Organizati in echipe, completati lista si cu alte categorii de persoane si identificati ce tipuri de informatii ati putea obtine de la fiecare categorie in parte. Prezentati in plen concluziile echipei.



NOTE - INSTRUCTOR

scop: intelegerea rolului fiecarui actor al dezvoltarii locale;

durata: 35-40 minute;

grup: 4 persoane;

colectare info: discutii libere.


Exercitiul nr. 5


Alcatuiti un chestionar pentru un sondaj de opinie privind planificarea strategica pentru DSEL in colectivitatea X, cu maxim 6 intrebari. Atentie la gradul de generalitate si importanta al acestora.



NOTE - INSTRUCTOR

scop: dobandirea de abilitati privind culegerea de informatii prin sondaje de opinie, pentru DSEL;

durata: 35-40 minute;

grup: 4 persoane;

colectare info: flipchart.


Exercitiul nr. 6


Va rugam sa cititi cu atentie studiul de caz si sa incercati sa raspundeti la urmatoarele intrebari:


Credeti ca materialul prezentat furnizeaza suficiente elemente pentru o analiza socio-economica a comunei? Comentati.

In care din cele trei propuneri de proiecte expuse participarea cetateneasca poate fi esentiala? Comentati.

Care sunt, dupa parerea dvs., modalitatile de implicare cetateneasca in implementarea proiectelor propuse?

In conditiile in care nu ar fi resurse financiare decat pentru un singur proiect, care ar fi dupa parerea dvs. criteriile de selectie ale acestuia? Comentati.


STUDIU DE CAZ


IDENTIFICAREA PRIORITATILOR PENTRU DEZVOLTAREA RURALA IN ZONELE PILOT


In cadrul Cartii verzi de dezvoltare rurala, studiile de caz asupra comunelor pilot au scos in evidenta atat caracteristicile favorabile unui proces de dezvoltare durabila cat si elemente de stare si potential care obstructioneaza/pun in dificultate un asemenea demers.


Analizele de tip diagnostic au identificat urmatoarele prioritati de actiune pentru dezvoltarea comunelor respective:


Actiuni cu caracter general in domenii privind: dezvoltarea si ameliorarea infrastructurii de transport, respectiv infiintarea si modernizarea retelei hidroedilitare, ameliorarea infrastructurilor rutiere de acces si finalizarea lucrarilor de realizare a retelei de apa potabila - Observator Bucuresti; repararea si modernizarea drumului comunal si finalizarea introducerii gazului metan - Observator Cluj; pietruirea drumului de acces comunal la reteaua judeteana, schimbarea sursei de alimentare cu apa in satul de reintalnire si amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor si a puturilor seci - Observator Iasi; modernizarea drumului de acces si introducerea gazului metan in satul de reintalnire - Observator Timisoara.


Actiuni specifice in concordanta cu problemele majore ale fiecarei comune:

- modernizarea infrastructurii sociale, organizarea unui cabinet medical cu medic de familie - Observator Iasi; infiintarea centrului zonal de sanatate - Observator Timisoara;

- construirea asociatiilor/intreprinderilor economice, construirea unei microfabrici de prelucrare a laptelui - Observator Bucuresti; infiintarea unui centru de colectare si preparare a laptelui - Observator Iasi;

- construirea unei retele institutionale in vederea antrenarii populatiei locale in procesul de dezvoltare rurala, asociatii profesionale, centru de consultanta agricola, grup local de initiativa si coordonare, centru de monitorizare si informatizare, centru de explorare si inventariere a resurselor umane, grupuri “lobby” - Observator Timisoara;

- dezvoltarea si promovarea actiunilor de tip “extension”, organizarea a trei gospodarii taranesti model si a unei exploatatii asociative pilot - Observator Iasi;

- pastrarea identitatii socio-culturale, infiintarea unei case traditionale, “cea mai frumoasa gospodarie din comuna”, crearea unui sistem de simboluri culturale si intocmirea si editarea unei monografii a comunei - Observator Timisoara;

- conservarea si dezvoltarea zonelor cu valoare naturala si peisagera, prezervarea si fortificarea spatiului forestier si a obiectivelor turistice existente - Observator Cluj; organizarea unei pepiniere dentro-pomicole, impadurirea a 3 ha de teren degradat si amenajarea spatiilor verzi - Observator Iasi;

- asigurarea pentru copiii din zonele rurale a unor posibilitati de educatie, instruirea post-gimnaziala a copiilor care nu urmeaza alte cicluri scolare - Observator Iasi;


Toate aceste prioritati s-au materializat in propuneri de proiecte pilot.


Comuna Tureni - Observatorul Cluj; comuna Gropnita - Observatorul Iasi, comuna Varias - Observatorul Timisoara si comuna Pucheni - Observatorul Bucuresti.


FISA PROIECTULUI PILOT

Comuna Tureni, Judetul Cluj


A. Prezentarea problemelor privind dezvoltarea comunei si extragerea prioritatilor de actiune


Probleme majore in dezvoltarea comunei


Comuna in cauza se afla intr-un proces de transformare extrem de marcant, legat de incetarea navetismului spre cele doua centre urbane - Cluj-Napoca si Turda - si cautarea unui nou echilibru prin dezvoltarea si diversificarea economiei locale, in special a agriculturii.


Presiunea antropica asupra spatiului este puternica si se manifesta directional prin perceptiile sensibile pe care le induc centrele urbane Cluj-Napoca si Turda asupra intregului spatiu comunal. Aceasta presiune se resimte cu prioritate asupra spatiului forestier care joaca rolul de tampon natural intre mediul rural si cel urban.


Defrisarile masive legate de cererea crescanda de lemn pentru foc se asociaza cu ocuparea haotica a spatiului forestier pentru edificarea de rezidente secundare, in special in sectorul nordic al comunei.


In ultimii 15 ani spatiul forestier s-a redus cu aproape 100 ha ca urmare a unor defrisari in sistem “ras“. Cel existent a fost rarit ca urmare a jafului silvic practicat dupa decembrie 1989, la care se adauga amenajarea unor obiective rezidential - turistice in detrimentul padurii. Pe langa o exploatare forestiera salbatica, impactul asupra spatiului este amplificat ca urmare a utilizarii tractoarelor la transportul masei lemnoase, care lasa urme adanci ce degenereaza in organisme torentiale foarte active in contextul unui substrat predominant marnos-argilos.


Fenomenul de izolare este perceput si in cazul unor sate din proximitatea marilor orase, din cauza persistentei unor drumuri slab ori temporar practicabile, ori absentei legaturilor telefonice. Ca urmare a acestui fapt, ariile suburbane sunt extrem de restranse iar presiunea antropica asupra lor devine excesiva.


De exemplu, din satul Micesti pana la soseaua E 60 sunt 6,5 Km. Acestia se strabat cu masina in 25 de minute, iar diferenta de 20 Km pana la Cluj-Napoca in 15 minute. Daca luam in considerare drumul cel mai scurt intre Cluj-Napoca si satul mai sus amintit - 15 Km, acesta este total impracticabil si trebuie acceptata o ruta ocolitoare mai lunga cu 10 - 12 Km, aproape o dublare a distantei.


Actualul sistem de telefonie este depasit moral si fizic. El este prezent doar in satul reintalnire de comuna. Este incredibil ca pe o distanta de 15 Km, aflata in proximitatea oraselor mari Cluj-Napoca si Turda, convorbirile telefonice sunt extrem de dificile si ca atare, foarte rare.


Reducerea populatiei este generala la nivelul comunei. In general, satele componente si-au redus populatia cu 7,5% in raport cu anul 1996. In schimb, populatia scolara s-a redus de peste 15 ori in satul Micesti. Daca procesul de imbatranire demografica este mai atenuat in centrul comunal, satul Tureni, in satele Comsesti si Micesti ponderea populatiei de peste 60 de ani este de peste 60%. Este de remarcat numarul mare de gospodarii in care vaduvele sunt cap de familie.


Dupa 1989, ca urmare a reconstituirii fostelor proprietati funciare si a imposibilitatii de a lucra intreaga proprietate, in paralel cu incapacitatea de a asigura necesarul optim de ingrasaminte, s-a revenit la sistemul agricol trienal, cu rotatie grau-porumb-ogor.


Procesul de faramitare a proprietatii funciare este foarte accentuat. O gospodarire cu o suprafata de 2,8 ha dispune in medie de 15 parcele situate la distante unele de altele cuprinse intre 0,5 si 5 Km . Pentru accesul cu tractorul la principalele munci agricole (arat, recoltat) este nevoie de o deplasare “in gol“ de aproape 150 Km/an/proprietate funciara.


Problemele majore cu care se confrunta comuna pot fi prezentate in sinteza astfel:

degradarea si reducerea suprafetelor impadurite;

slab potential de comunicatie ca urmare a deservirii slabe ori lipsei telefonului si a degradarii pana la impractibilitate a drumurilor comunale;

reducerea drastica a populatiei in ultimii 30 de ani, in special a contingentelor de varsta   scolara;

nivel redus de prelucrare a terenului agricol;

persistenta proprietatilor funciare mici cu dominanta unei economii rurale autarhice;

incapabila a se alinia la exigentele si nevoile pietei.



Actiuni prioritate


imbunatatirea potentialului de comunicatie, conform principiului strategic nr.1“ Promovarea dezvoltarii integrate si durabile a spatiului rural prin optimizarea sectoarelor economice existente, incurajarea diversificarii activitatilor economice si sociale, perfectionarea infrastructurilor si prin accesul la noi tehnologii” si a obiectivului strategic nr.1: “ Dezvoltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comunicatii si energetice “.


generalizarea introducerii gazului metan in toate satele comunei, ca o premiera a reducerii presiunii antropice asupra padurii (gazul metan este introdus in satele Ceanu Mic si Tureni si este in faza de jumatate in satele Micesti, Martinesti si Comsesti ca urmare a rezervelor financiare); de mentionat faptul ca aceasta actiune s-a realizat exclusiv cu contributia cetatenilor. Aceasta actiune este conforma cu principiul strategic nr.1 respectiv obiectivul strategic nr.1;


fortificarea ecologico-estetica a teritoriului comunei prin realizarea unor plantatii cu rol estetic si de productie in zona Cheilor Turenilor pe drumul comunal 85 Tureni-Micesti, in zona bazinala superioara a Vaii Micusului, actiune ce raspunde cerintelor principiului strategic nr.1 si a obiectivului strategic nr.4: “ Realizarea unei silviculturi viabile, bazata pe o gestiune durabila a padurilor “.



B. Descrierea proiectelor


I. MODERNIZAREA DRUMULUI COMUNAL 85


1. Motivatia
Drumul se afla intr-o stare critica, ingreunandu-se comunicatia intre satele comunei si satul reintalnire de comuna;

2. Obiective

- Repararea drumului;

- Executarea santurilor si podetelor pe tot parcursul drumului;

- Modernizarea drumului.

Detaliere                 

- Elaborarea proiectului de reparare si modernizare a drumului

- Evaluarea proiectului si a costurilor necesare realizarii lui

- Asigurarea surselor de finantare

- Executarea si intretinerea obiectivelor realizate

4. Termen 2 ani

5. Responsabilitati

- Consiliul Local

- Directia Judeteana de Drumuri si Poduri

6. Mijloace

- Executarea proiectelor prin asistenta tehnica gratuita din partea institutiilor abilitate;

- asigurarea unei parti a fortei de munca prin prestatie locala benevola;

- fonduri PHARE;

- alti donatori

Rezultate

- Incurajarea remigratiei si a stabilirii de rezidente permanente in comuna.



II. FINALIZAREA LUCRARILOR DE INTRODUCERE A GAZULUI METAN



1. Motivatia

- Reducerea presiunii antropice asupra padurii, create datorita cererii mari de lemne de foc (pentru consum in gospodarii);

- Sporirea confortului locuirii;

- In prezent, in satele Micesti, Martinesti si Comsesti lucrarea este realizata in proportie de 50%.

2. Obiective

- Prelungirea conductei de gaz metan intre satele Comsesti si Micesti.

3. Detaliere

- Evaluarea proiectului si a costurilor de realizare;

- Asigurarea surselor de finantare;

- Achizitionarea conductei de aductiune a gazului;

- Urmarirea executarii lucrarilor.

4. Termen 1 an

5. Responsabilitati

- ROMGAZ

- Consiliul Local

6. Mijloace

- Asistenta tehnica gratuita din partea ROMGAZ

- Contributii personale ale locuitorilor

- Fonduri PHARE

- Sustinerea financiara din partea Consiliului Local si Judetean

Rezultate

- Imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor



III. PREZERVAREA SI FORTIFICAREA SPATIULUI FORESTIER A OBIECTIVULUI TURISTIC CHEILE TURULUI


1. Motivatia

- Spatiul forestier in plin proces de degradare si restrangere favorizeaza procesele erozionale cu efecte negative asupra

solului si peisajului la nivel comunal si zonal.

Obiective

- Realizarea complexului de lucrari de corectare a fenomenelor torentiale active si a impaduririi perimetrului Cheilor Turului;

- Realizarea perdelei forestiere de protectie in lungul drumului comunal 85

3. Detaliere

- Elaborarea proiectelor de impadurire si reimpadurire

- Evaluarea proiectului

- Asigurarea surselor de finantare

- Formarea unui grup de sustinere la nivel comunal

4. Termen 6 ani

5. Responsabilitati

- Directia Silvica Judeteana - pentru refacerea fondului forestier si plantatii forestiere

- Facultatea de Geografie a Universitatii Babes-Bolyai-Cluj pentru stabilirea arealelor de risc geomorfologic

- Consiliul Local si Judetean

Mijloace

- Executarea lucrarilor de impadurire cu aportul colectivitatilor rurale si a scolii

- Fonduri ale Consilului Local, Judetean

- Fonduri PHARE

Rezultate

- Fortificarea ecologica si peisagistica a teritorilui comunei si a zonei;

- Crearea de perdele forestiere si a unor arborete cu rol de protectie si estetico-peisagistic;

- Revigorarea activitatilor agricole si sporirea productiei





NOTE - INSTRUCTOR

scop: analiza unor situatii concrete privind dezvoltarea economica locala;

durata: 40-50 minute;

grup: 3-5 persoane;

colectare info: discutii.



Exercitiul nr. 7




Va rugam sa analizati propunerile de proiecte pilot din judetul Cluj si sa elaborati 1 - 2 propuneri pentru localitatea dvs! Folositi exemplele ca ghid de analiza si expunere a proiectului!



NOTE - INSTRUCTOR

scop: dobandirea capacitatii de realizare a unor proiecte concrete, care sa tina seama de posibilitatile comunitatilor;

durata: 50 minute;

grup: 3 persoane;

colectare info: discutii.


Exercitiul nr. 8


Un caz de dezvoltare locala pentru un joc de roluri.


Este vorba despre un orasel in care primarul si consiliul municipal au decis acum doi ani sa creeze o zona industriala in scopul de a atrage noi activitati economice si de a oferi noi oportunitati de angajare a populatiei. Aceasta zona, numita parcul industrial municipal, este situata de o parte a orasului unde solul nu prezinta interes pentru agricultura iar terenul consacrat parcului era deja proprietatea comunei. Astfel, preturile de inchiriere propuse eventualilor intreprinzatori nu sunt prea mari in comparatie cu ce ar fi trebuit sa fie in alte conditii. Totusi acest parc industrial este destul de departe de autostrada si de gara. In consecinta, dupa doi ani de la crearea lui, doar trei IMM uri s-au instalat acolo.


In acest timp, la aproape doi km de o alta parte a orasului, dar mult mai aproape de autostrada si de aceeasi parte a orasului cu gara, un alt parc industrial, de data aceasta privat, prospera.


Proprietarul lui, Dl. Dorin Totavea, este un autodidact, devenit angajat intr-o intreprindere industriala mare din nord. El s-a nascut in acest oras, intr-o familie care avea de aceasta parte a orasului terenuri de buna calitate pentru agricultura dar si cateva parcele de padure relativ importante. Creativ si dinamic, Dorin Totavea a sesizat oportunitatea politicii de privatizare si de sprijin pentru dezvoltarea agricola decisa de guvern la inceputul acestui deceniu pentru a reveni la locul sau de origini si a se stabili pe cont propriu reconvertind proprietatea familiei sale catre activitatile industriale.


El a decis, acum sapte ani, sa creeze o mica intreprindere de tamplarie si fabrica de mobila, (incepand cu materie prima de pe propriul sau teren, apoi cumparand de altundeva). Intreprinderea sa devine foarte repede un IMM care angajeaza 30 de persoane originare din oras, apoi 40, iar acum in jur de 50, specializate in fabricarea scaunelor si meselor, pentru care clientela se intinde in toata tara si incepe sa se deschida si pentru tarile vecine. Este ceea ce putem numi o poveste incununata de succes!


Primele sale ateliere erau instalate pe un fost camp de grau de pe proprietatea sa. Dupa ce a vizitat alte tari in cautarea unor noi idei de dezvoltare Dorin Totavea a decis, sa modifice modul sau de lucru: pe celelalte campuri din jurul fabricii sale, el a decis, cu autorizare din partea municipalitatii de la acea vreme si a administratiei regionale, sa creeze un parc industrial privat.


Pe acest parc, el a propus unora din angajatii sai sa se instaleze ca mici intreprinzatori care sa lucreze ca antreprenor fabricand piesele sau componentele mobilierului pe care uzina lui urma doar sa le asambleze, aceasta specializare reciproca fiind profitabila de ambele parti in ce priveste productivitatea, si deci prosperitatea fiecarui partener.


Acest proces s-a tradus imediat in cinci ateliere satelit stabilite acum in acest parc, lucrand in conexiune stransa cu uzina de montaj a lui Dorin Totavea, favorizand productivitatea, largirea gamei de produse si cucerirea noilor piete, angajand cu totul mai mult de 100 persoane. Se intentioneaza si amplasarea altor intreprinderi.


Totusi, aceasta extindere (desi interesanta ca oportunitate pentru bugetul comunei pe care-l alimenteaza cu taxe dar si pentru angajarile locale) face acum umbra dezvoltarii parcului municipal care demareaza foarte greu.


De asemenea, cativa fermieri din vecinatate s-au plans ca aceste activitati industriale se dezvolta pe cele mai bune terenuri agricole ale comunei. In acelasi timp, unii locuitori din sector au protestat impotriva zgomotului si poluarii generate de aceste activitati, ca si impotriva traficului crescand de camioane care degradeaza drumul si care este de asemenea periculos pentru cei care locuiesc acolo, pentru copii de la fermele invecinate care folosesc acelasi drum pentru a merge la scoala in oras si pentru a se intoarce in sat.


Considerand toate aceste elemente, municipalitatea doreste ca Dorin Totavea, sa opreasca extinderea parcului sau industrial si sa faciliteze instalarea noilor ateliere-satelit in parcul municipal.


Dorin Totavea obiecteaza ca a fost primul care a creat parcul, cu toate autorizatiile cerute, in timp ce parcul municipal, creat mai tarziu pe un proiect prost studiat, era prost localizat si conceput; crearea acestui parc nu se impunea pentru ca al sau producea locuri de munca si taxe si era in acelasi timp mai bine conceput si mai bine administrat decat cel comunal; si ca, daca sunt prea multi oameni care sa-i faca probleme el ar fi capabil sa mearga sa se instaleze in alta parte. Multe alte orase din regiune ar fi fericite sa il primeasca, spune el . !!!


Este programata o intalnire intre primar, asistat de adjunctul sau insarcinat cu amenajarea teritoriala si mediul, de secretarul general al primariei, de directorul serviciului financiar, de seful serviciilor tehnice si de directorul parcului municipal pentru a negocia cu dl. Dorin Totavea.


Acesta accepta intalnirea si anunta ca va veni insotit de directorul sau financiar si de directorul de dezvoltare.



NOTE - INSTRUCTOR

scop: realizarea unui joc de roluri si analiza unui caz concret de dezvoltare locala;

durata: 50 minute;

grup: roluri;

colectare info:


lasati un mic grup sa pregateasca rolurile si argumentatia municipalitatii

un alt grup va pregati rolurile si argumentele de partea lui Dorin Totavea (15- 20 min)

Apoi se va juca intalnirea (15- 20 min)

Ceilalti participanti vor juca rolul de observatori externi, unii notand atitudinile si argumentele unei parti, ceilalti ai celeilalte.

Dupa joc, conduceti o discutie de evaluare a acestor doua serii de elemente.


Va fi posibil pe aceste baze sa largiti discutia asupra strategiilor posibile pentru dezvoltarea economica locala. (10- 20 min)


Exercitiul nr. 9


Mentionati ce argumente trebuie sa fie prezentate categoriilor de persoane de mai jos pentru a fi convinse de necesitatea participarii cetatenesti in procesul de elaborare si adoptarea a proiectului de buget local, din punctul de vedere al fiecarei categorii in parte:


a) Alesii locali (primari, viceprimari, membri ai consiliilor locale);

b) functionarii publici;

c) cetatenii.


NOTE - INSTRUCTOR

scop: identificarea elementelor de convigere cu privire la participarea cetateneasca a actorilor implicati in elaborarea bugetului local;

durata: 15 minute;

grup: individual;

colectare info: discutii.



Exercitiul nr. 10


Concepeti un scurt plan de constituire a unui comitet consultativ cetatenesc pe buget in localitatea dumneavoastra, plan in care sa se faca referire la:


categoriile de persoane care trebuie sa fie reprezentate in acest comitet;

criteriile dupa care urmeaza a fi selectate persoane ce vor face parte din comitet;

modul de recrutare al viitorilor membri ai comitetului consultativ cetatenesc (fiti cat mai specifici in a mentiona mediile in care vor fi cautati potentialii membri);

factorii de motivare a membrilor comitetului, pe care ii aveti in vedere.




NOTE - INSTRUCTOR

scop: adaptarea elementelor de participarea cetateneasca la situatiile concrete din comunitatile reprezentate de cursanti;

durata: 30 minute;

grup: individual;

colectare info: discutii.



Exercitiul nr. 11


Studiu de caz


Avand in vedere starea precara a curateniei din localitate si constatand faptul ca bugetul localitatii, in masura in care este pastrata structura pe care acesta a avut-o in anul precedent, nu ii permite sa aloce sume importante care sa duca la rezolvarea situatiei, la sfarsitul anului 2000, Primarul orasului Moreni a avut ideea de a institui o taxa speciala de salubrizare. Fondurile rezultate in urma achitarii acestei taxe ar fi urmat sa se constituie veniturile la bugetul local si sa fie prevazute ca atare in bugetul pe anul 2001, urmand sa fie cheltuite exclusiv pentru imbunatatirea activitatii de salubritate.


Conform propunerii Primarului, taxa urma sa fie stabilita in mod diferentiat, dupa cum urmeaza:


- pentru o persoana fizica – 40.000 lei pe an;

- pentru asociatiile familiale si societatile cu raspundere limitata – 150.000 lei pe an;

- pentru societatile comerciale pe actiuni si regiile autonome – 1.500.000 lei pe an.


In toate cele 3 cazuri, era prevazut ca taxa sa poata fi platita in cel mult 4 rate (trimestriale).


Dupa ce Primarul si-a facut cunoscut planul, au aparut reactii legate de faptul ca populatia orasului Moreni este oricum saraca (rata somajului este foarte ridicata in aceasta localitate, iar salariile celor care lucreaza sunt mici), iar intr-un climat social caracterizat de acest aspect, nici afacerile intreprinzatorilor particulari nu au cum sa prospere. Cu alte cuvinte, taxa avuta in vedere ar fi putut fi greu de suportat pentru toate cele 3 categorii mentionate mai sus.


Pe de alta parte insa, cu diverse ocazii, locuitorii orasului isi manifestau profunda nemultumire fata de starea de curatenie si calitatea serviciilor de salubritate, iar Primarul, la ora aceea proaspat reales in functie, nu putea ramane impasibil in fata starii de nemultumire a alegatorilor sai.


Astfel stand lucrurile, Primarul vedea in aceasta taxa speciala unica solutie pentru imbunatatirea serviciilor de salubritate din oras si era decis sa initieze un proiect de hotarare cu privire la instituirea acestei taxe, proiect pe care Consiliului local urma sa il dezbata.


Intrebare:

Ce actiuni de participare cetateneasca ar fi trebuit sa initieze si sa desfasoare Consiliul local si Primaria orasului Moreni pentru a se asigura faptul ca votul Consiliului local asupra proiectului de hotarare initiat de Primar va fi in concordanta cu interesele si dorintele locuitorilor orasului?




NOTE - INSTRUCTOR

scop: adaptarea elementelor de participarea cetateneasca la o situatie concreta;

durata: 30 minute;

grup: individual;

colectare info: discutii.



Exercitiul nr. 12


Identificati 5 proiecte de investitii (brainstorming). Considerati ca sunteti membrii comitetului consultativ cetatenesc al localitatii X si trebuie sa ordonati aceste proiecte conform criteriilor de prioritizare prezentate mai jos:


Criterii de prioritizare

Total maxim de puncte = 70


Sanatate si protectie publica

1. Proiectul previne un risc serios pentru sanatate si siguranta       

0-5 puncte

2. Proiectul reduce un numar posibil de cazuri de deces,

vatamare, ori imbolnavire

0-5 puncte

Calitatea mediului

3. Proiectul reduce poluarea (aer, sol, apa)    

0-10 puncte


Calitatea vietii

4. Proiectul imbunatateste calitatea vietii unui numar mare de locuitori ai

comunitatii; este imbunatatita imaginea cartierului invecinat

0-10 puncte


Dezvoltare economica

5. Proiectul va incuraja investitiile in oras si va creste activitatile

generale de dezvoltare economica ale comunitatii

0-5 puncte

6. Proiectul va permite aparitia unor posturi noi de munca pentru

rezidentii in cursul acestui proces

0-5 puncte


Financiar

Proiectul, odata implementat, va rezulta in operatiuni scazute

si costuri mentinute la niveluri de admisibile pentru mult timp

0-5 puncte

8. Veniturile rezultate din proiect sunt cel putin egale cu cheltuielile

proiectului, odata ce proiectul a fost implementat

0-5 puncte


Documentatie

9. Documentatia tehnica si financiara a proiectului este bine intocmita,

completa si aprobata

0-10 puncte


Etapizare

10. Proiectul va fi implementat dupa etapele stabilite; proiectul care a

fost bine organizat va fi prioritar in realizare

0-5 puncte


Efecte inter - jurisdictionale


11. Proiectul va permite imbunatatirea relatiilor existente cu jurisdictiile   
invecinate comunitatii

0-5 puncte




NOTE - INSTRUCTOR

scop: identificarea prioritatilor locale privind investitiile;

durata: 40 minute;

grup: 3-5 persoane;

colectare info: discutii.



Exercitiul nr. 13


Identificati etapele de implicare a cetatenilor in cadrul unui proiect de investitii pentru extinderea liniei de gaze naturale intr-o noua zona a orasului X:


Actiuni ale implicarii cetatenilor

Cai si mijloace de realizare



NOTE - INSTRUCTOR

scop: adaptarea etapelor de participarea cetateneasca la o situatie concreta;

durata: 40 minute;

grup: 4 persoane;

colectare info: flipchart, discutii.

Materiale vizuale

Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Cadrul institutional si juridic


• Atributii conferite prin lege autoritatilor locale la nivelul

•consiliilor locale
•consiliilor judetene
•prefecturilor

• Pachetul legislativ pentru dezvoltare regionala in Romania



Slide 4


Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice

Rolul cetatenilor in DSEL

• Grupurile de interes in DSEL 
• Cadrul participarii cetatenesti in planificarea strategica pentru DSEL
• Cand este recomandata participarea cetateneasca

 

• Comitetul consultativ cetatenesc pentru DSEL

Slide 5
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice

Etapele planificarii strategice pentru DSEL

¶ Identificarea nevoilor
¶ Definirea obiectivelor
¶ Analiza SWOT
¶ Stabilirea alternativelor strategice de actiune
¶ Realizarea unui plan de actiune
¶ Definirea responsabilitatilor
¶ Stabilirea timpului
¶ Implementare
¶ Evaluare si feedback


Slide 6
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Comitetul consultativ cetatenesc pentru DSEL

Comitetul consultativ asigura:

• sprijinul larg al comunitatii
• reprezentare larga in consultanta
• grupuri distincte de sprijin
• un simt al masurii impartasit clar de toti si un set de scopuri si obiective bine definit


Slide 7
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Comitetul consultativ cetatenesc pentru DSEL


• un parteneriat public privat puternic
• un angajament pentru munca si reusita pe o perioada de timp extinsa
• surse de finantare de incredere
• comitete de lucru specializate




Slide 8

Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Participarea cetateneasca in procesul bugetar


• De ce participarea cetateneasca este in interesul administratiei publice locale?

• Participarea cetateneasca permite atat oficialilor alesi, cat si functionarilor publici, sa stie daca ceea ce fac este bine si vine in intampinarea asteptarilor pe care le au cetatenii.


Slide 9
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Participarea cetateneasca in procesul bugetar


• De ce participarea cetateneasca este in interesul administratiei publice locale?

• Primarii si membrii consiliilor locale vor dori sa fie realesi. Functionarii publici, la randul lor, vor dori sa-si pastreze primarul si, astfel, postul. Intr-o democratie, daca reprezentantii administratiei pierd increderea oamenilor ei nu mai sunt votati in viitoarele alegeri.


Slide 10
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Participarea cetateneasca in procesul bugetar


• Administratia publica locala depinde de cetateni prin veniturile pe care le realizeaza din taxele si impozitele pe care acestia le platesc. 

• Cand cetatenii participa la luarea deciziilor ei sunt mult mai dispusi sa sprijine administratia publica locala in punerea in practica a deciziilor respective.



Slide 11
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice



Includerea participarii cetatenesti in procesul bugetar


• Informati sau consultati publicul de fiecare data cand se ia o decizie majora sau cu ocazia unui eveniment care ar putea afecta bugetul (de exemplu, atunci cand veniturile sunt prezentate sau modificate de catre Ministerul Finantelor).




Slide 12
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Includerea participarii cetatenesti in procesul bugetar


• Inaintea consultarii publicului pe tema bugetului, fiti siguri ca acesta a fost bine si corect informat asupra temei respective, fie prin anunturi, fie prin intermediul mass-media.

• Acordati timp si energie in a educa mass-media asupra procesului bugetar si a realitatilor existente, astfel incat aceasta sa fie bine pregatita pentru a informa corect publicul.


Slide 13
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Includerea participarii cetatenesti in procesul bugetar

• Constientizati publicul cu privire la calendarul bugetar. 

• Incepeti procesul participarii suficient de devreme, astfel incat compartimentele de specialitate sa-si poata aduce contributia prin intruniri, sondaje de opinie, sau focus-grupuri care sa ajute la determinarea prioritatilor.




Slide 14
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Includerea participarii cetatenesti in procesul bugetar

• Consultati publicul pe tema proiectului de buget inainte ca acesta sa fie stabilit, astfel incat sa se poata face modificari de care Primaria sau Consiliul local sa tina cont.

• Stabiliti o persoana cheie sau un grup responsabil pentru supravegherea strategiei de informare / participare a cetatenilor.



Slide 15
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Includerea participarii cetatenesti in procesul bugetar


• Informati publicul despre propunerile care urmeaza a fi insusite si puse in aplicare, dintre cele formulate.

• Considerati necesar un comitet consultativ cetatenesc in cadrul procesului de elaborare si adoptare a proiectului de buget local.



Slide 16

Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Comitetul consultativ pentru buget


• Studiaza bugetul si partile sale componente, conform cerintelor Consiliului sau Primariei si face propuneri specifice sau transmite opinii. 

• Evalueaza impactul fiscal al deciziilor sau optiunilor bugetare si identifica posibilele probleme fiscale.




Slide 17
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Comitetul consultativ pentru buget


• Identifica, pe parcursul procesului de elaborare a bugetului, momentele oportune pentru implicarea cetatenilor si stabileste care sunt instrumentele de participare cele mai potrivite. 

• Cauta cele mai bune cai pentru informarea si educarea publicului despre buget.




Slide 18
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Comitetul consultativ pentru buget


• Asista Consiliul Local si Primaria in efortul de a pune in practica diferitele instrumente de participare cetateneasca.

• Revede sugestiile cetatenilor pe problemele legate de buget (de exemplu, sugestiile cetatenilor catre administratie care ar putea afecta bugetul).




Slide 19
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Includerea participarii cetatenesti in procesul bugetar


• Fiti flexibili si modificati programul in functie de cerintele evenimentelor.

• Consultati-va cu alte administratii care au folosit participarea cetateneasca in cadrul procesului lor bugetar, retineti ideile, sugestiile si experientele lor.



Slide 20


Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice




PARTICIPAREA CETATENEASCA
IN
PLANIFICAREA INVESTITIILOR






Slide 21
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice

Terminologie

• Investitie
• Mijloc fix
• Proiect; proiect de investitie
• Analiza cost-beneficiu
• Plan de investitii
• Bugetul 
• Programul de investitii
• Planificarea investitiilor
• Evaluare
• Beneficii

Slide 22
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Planificarea investitiilor incurajeaza liderii de decizie pentru:

• A privi dezvoltarea pe termen scurt, mediu si lung
• A stabili scopurile care pot fi realizate
• A stabili un consens cu cetatenii si cu persoanele interesate in realizarea acestor scopuri
• Conceperea proiectelor ca investitii
• Constientizarea secventelor si dimensiunilor potrivite proiectelor
• Directionarea proiectelor specifice catre sursele de finantare destinate

Slide 23
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Excluderea cetatenilor din proces:



• Va scadea increderea in aparatul administrativ 
• Va intensifica obiectiile celor care se opun planului sau deciziei
• Va crea probleme politice pentru reprezentantii alesi
• Va contribui la amplificarea rezistentei pentru orice crestere de taxe sau impozite necesare pentru finantarea unui proiect sau a unui program.



Slide 24

Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Instrumente de implicare a cetatenilor in planificarea investitiilor

• Intalniri publice
• Audieri publice (inclusiv dupa adoptarea planului de investitie, care pot duce la modificari ale acestuia)
• Focus grupuri 
• Sondaje de opinie 
• Chestionare



Slide 25
Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Implicarea cetatenilor in procesul de planificare a investitiilor in Romania

Schimbari ce au avut loc in Romania: 

• administratia publica locala isi asuma responsabilitatea pentru investitii

• administratiile publice locale din Romania se bazeaza doar pe resursele locale care sa vina in intampinarea nevoii de venituri, inclusiv a celor de capital.

Slide 26


Text Box: Capitolul VII : Participarea cetateneasca in domenii specifice


Organizarea procesului de planificare a investitiilor


• Conducerea procesului de clasificare si ierarhizare a proiectelor. 
• Conducerea intalnirilor pentru prioritizarea proiectelor
• Asistenta pentru pregatirea programului de investitii 
• Supravegherea procesului de implementare




Slide 29






BIBLIOGRAFIE



Carti


Braverman, Burt A. and Frances J. Chetwynd, Information Law: Freedom of Information, Privacy, Open Meetings and Other Access Law, 2 volumes. Practising Law Institute: 1985, Rev. 1990.


Connor, Desmond M., Citizens Participate: An Action Guide for Public Issues. Victoria BC, Canada:Development Press, Development Press: Victoria BC, Canada 1990.


Connor, Desmond M. , Understanding Your Community. Victoria, BC, Canada: Development Press, 1995.


International City/County Management Association (ICMA), Citizen Surveys: How to Do Them, How to Use Them, What They Mean. Special Report by Thomas I. Miller and Michelle A. Miller, ICMA: Washington, DC, 1991


ICMA, Achieving Economic Development Success: Tools That Work. Special Report by Harry Black.


ICMA, Economic Development – A strategic Approach for Local Government. Written by Don Morrison: ICMA, Washington, DC, 1995.


ICMA, Involving Citizens in Community Decision Making: A Guidebook. Washington, DC (undated)


Jones, David, Municipal Accounting for Developing Countries. 1990


Krueger, Richard A., Focus Groups: A Practical Guide for Applied Research. Newbury Park, CA: Sage Publications 1998.


National League of Cities and the International City/County Management Association (ICMA), Building Citizen Involvement: Strategies for Local Government, A manual written by Mary L. Walsh. Washington, DC, 197


Program for Community Problem Solving, Involving Citizens in Community Decision Making: A Guidebook, written by James L. Creighton. Washington DC 1992.


Stewart, David W. and Prem N. Shamdasani, Focus Groups: Theory and Practice. Newbury Park, CA 1990.


The World Bank, The World Bank Participation Source Book. Washington, DC, February 1996.


Articole si Buletine informative


Kalinosky, Leah, Neighborhood Principles for Smart Growth. Washington News and Views, July/August 2000.


New Directions, Volume 2, Issue 1, September 2000. A newsletter of the Arlington, Virginia New Directions Coalition.


Roberts, Richard, and Nancy Marshall, Stakeholder Consultation Only One Component of Public Involvement. Internet, The Journal of Public Participation, Vol. 2 No. 2, Fall 1996.


Serban, Daniel, Pamfil, Claudia, Getting Involved in Romania, Development Outreach, a World Bank Magazine, winter 2002


Serban, Daniel, Citizen Participation in Romania, e-civicus newsletter, Washington DC, October 2002


Serban, Daniel, Citizen Participation in Romania - the right way to Democracy, NISPAcee newsletter, Fall 2001


Serban, Daniel, 'Delivering better services, a challenge for both local government and citizens - a Romanian case', paper prepared for the 10th NISPAcee annual conference in Cracow, Poland, April 2002


Springfield Interchange, Virginia Department of Transportation, April 2000, Volume 2, Issue 1.


The Citizen, Arlington County Virginia, Summer 2000.


Publicatii si documente ale USAID Romania


Communications: Managing the Media and other Ways to Reach the Citizen. A Self Study Guide written by Chemonics International written as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania: Bucharest 1998.


Developing Effective Citizen Advisory Committees. Self-Study Guide written by Robert Overstreet of Chemonics International as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania: Bucharest, October 199


First Impressions . You Only Get One Turn! How Do Citizens See You? Self-Study Guide by Chemonics International written as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania: (circa 1998).


How An Advisory Committee Works. Self-Study Guide written by Chemonics International as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania: Bucharest, October 199


How to Have Successful Meetings, A Self-Study Guide by Chemonics International, written as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania: Bucharest, circa 1998.


Manualul Centrelor de Informatii pentru Cetateni, Administratia locala in serviciul cetatenilor, 1998.


Parliamentary Procedure, A Self-Study Guide by Chemonics International, written as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania: Bucharest, 1998.


Public Hearings & Other Tools for Listening to the Citizen! Heeding the Public and Using What You Hear! Self-Study Guide written by Chemonics International as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania. Bucharest, 1998.


Romania: Capital Investment Planning. A Self Study Guide, by Francis Conway (Urban Institute) and Bruce Purdy (Abt Associates) prepared for East European Regional Housing Sector Assistance Project No. 180-0034, Contract No. EPE-C-00-95-001100-00: USAID Romania Draft, October 1999.


Strategic Planning in Local Governments. Self-Study Guide written by Chemonics International as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania: Bucharest, January, 1998.


The Local Budget: Reform and Decision Making. A report produced by Chemonics International for USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Assistance Program, Romania: Bucharest, April 1998.


The Local Budget & Efficiency and Transparency: A workshop for Budget Commission Councilors. A workshop training manual prepared by Chemonics International as part of USAID’s Central and Eastern Europe Public Administration Program/Romania: Sibiu, Romania, March 1999.


Training of Trainers Sourcebook: Municipal Credit and Finance: Prepared for USAID’s Local Government Assistance Program. Bucharest, February 2000.


USAID/Romania, Strategic Framework


Alte publicatii si documente ale USAID


Building Community Partnerships for Change, The CIMEP Approach. (CIMEP – Community Involvement in the Management of Environmental Pollution – is an innovative approach to participation developed and applied by USAID’s Environmental Health Project. (Undated)


Making Cities Work: USAID’s Urban Strategy, An initiative launched by the Administrator and Prepared by the Urbanization Task Force. Washington, DC, September 1998.


Participation at USAID: Stories, Lessons, and Challenges, An Anthology of discussions, case studies, and resources drawn from experience by the U.S. Agency for International Development. Washington, DC, 1999.


Public Participation in Developing Effective Pricing Strategies: a Case Study of the City of Chernivtsi, Ukraine, A study produced for USAID Ukraine by RTI under the Effective Local Government in Ukraine Project, Cooperative Agreement No. 121-A-00-97-090060-00.


Manuale, Monografii, si alte documente


Chetwynd, Eric and Frances J. Chetwynd, A Practical Guide to Citizen Participation in Local Government in Romania, developed for Research Triangle Institute under the Local Government Assistance Program Romania - USAID contract EEU-I-00-99-00014-00, Bucharest, 2001


Chetwynd, Eric, Some Tools Used Successfully in Municipal Economic Development in the United States: A Paper prepared for the Gmina Economic Development Seminar. Poznan and Chelm, Poland, September 199


City of Glendale, Citizen Participation Ordinance. City of Glendale, California, Planning Department, July 22, 199


Development Alternatives, Inc., Citizen Participation in Local Government Processes. Monograph prepared by James G. Budds under USAID Contract Number EUR-0019-I-00-4080-00 for training of local governments in Albania: Tirana, Albania, April 1996.


Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala (FPDL), Solutii prin Dialog, A training manual prepared for Research Triangle Institute under USAID Contract No. EEU-1-00-99-00014-00, October 2000.


International City/County Management Association, Economic Development: A Strategic Approach for Local Governments. A report prepared for ICMA by Don Morrison, Washington, DC, 1995.


Inter-American Development Bank, Division de Estado y Sociedad Civil, Affirmative Democracy and Redistribution Development: The Case of Participatory Budgeting in Porto Alegre, Brasil (1989-1987). Prepared by Zander Navarro, March 1998.


Johnson, C. Scott (USAID), Judie Kesson , Susan Michael, Valentina Lucian, Nela Mocanu, Maria Petre and Stela Streteanu, A Manual for the Citizen Information Center: Local Government Serving Citizens. Prepared by USAID and by Chemonics staff and advisors. Bucharest, Romania, 1998.


Kesson, Judie, Central and Eastern Europe Public Administration Assistance, Romania: Final Report. Prepared for USAID, Romania: February 15, 1999.


Local government Initiative, Communication and Citizen Participation Workshop. A training manual produced for a USAID sponsored workshop by: Foundation for Local Government Reform; Bulgarian Municipalities of Sofia Blagoevfgrad, Dobrich, Gabrovo, Haskovo, Sara Zagora and Razgrad; Municipality of Gliwice, Poland; City-County Communications and Marketing Association, Washington, DC; Research Triangle Institute, Research Triangle Park, NC; and Development Alternatives, Inc., Bethesda, Maryland: Sofia, Bulgaria, 1998.


Lyle Sumek Associates, Inc., Community Conversation 2000: Virginia Beach, Virginia. A report prepared for the mayor and city Council based on the annual “Community Conversation”, an interactive meeting of city officials with 100 selected citizens. Virginia Beach, Virginia: January 22, 2000.


National Academy of Public Administration in cooperation with The Fund for the Assistance to the Local Administration of the Czech Republic, A Handbook for USAID’s Public Administration Program in the Czech Republic, Prague, February 199


Research Triangle Institute (RTI), Communication and Citizen Participation Workshop, A Training Manual Produced for the USAID Bulgaria, Local Government Initiative. (Undated)


RTI, Manual Formare de Formatori Participare Cetateneasca, Bucuresti, November 1999.


RTI, Manual on Public Participation in Planning Improved Municipal Services. Written for USAID Ukraine’s Effective Local Government in Ukraine Project, Cooperative Agreement No. 121-A-00-97-090060-00, Kiev, Ukraine, 1998.


RTI, Center for International Development, Municipal Development Loan Fund Manual. A manual produced for USAID Ukraine’s Municipal Development Loan Fund Project


RTI, Center for International Development, Team Tool Kit. A manual written by Camille Cates Barnett. Research Triangle Park 1995.


Research Triangle Institute, ARD/ Government Finance Group, Trainers Handbook: Capital Investment Programming & Financial Planning, A handbook prepared for USAID Romania’s Local Government Assistance Program. Bucharest, February 2000.


Romania, Judetul Teleorman, Primaria Municipiului, Turnu Magurele, Bugetul pe programe pentru anul 2000. Budget Report of the city of Turnu Magurele, Romania, produced for public hearing, December 1999.


Save the Children and Clark University, Community Based Development in Armenia: A Handbook for Participatory Regional Assessments and Community Planning.


Stretean, Stela, Tintila, Rodica, Colfescu, Monica, Bucura Adrian, Manualul Centrelor pentru Informarea Cetatenilor, ANCIC, developed for Research Triangle Institute under the Local Government Assistance Program Romania - USAID contract EEU-I-00-99-00014-00, Bucharest, 2001


Serban, Daniel, A guide for local government training in CEE countries, LGI/OSI, Budapest 2002


Wilcox, David, Guide for Effective Participation, (Chapter 3, “Framework for Participation” undated photocopy).


Research Triangle Institute, Center for International Development. Municipal Role in Economic Development. Staff Working paper by Camille Cates Barnette, November 1995.


Rapoarte


Arlington County, Investing in Arlington’s Future: Annual Consolidated Plan for Fiscal Year 2001. Arlington County Virginia, USA, February 2000.


Chetwynd, Eric and Frances J. Chetwynd, Trip Report -- Participation Aspects of Municipal Development Loan Fund Pilot City Project (City Report, Khmelnytskyi, Ukraine): Status and Recommendations. Kiev, Ukraine, February 8, 1999.


Chetwynd, Eric and Frances J. Chetwynd, Irina Chaika, Kadria Safiuliina and Volodymyr Romaniv, Trip Report -- Participation Aspects of Municipal Development Loan Fund Project in Ukraine (City Report, Ivano-Frankivsk, Ukraine): Progress, Issues, Plans and Training. Kiev February 8, 1999.


Chetwynd, Eric and Frances J. Chetwynd, Romania Local Government Assistance Project, Citizen Participation/Information Report at First Benchmark. A Report produced for Research Triangle Institute under USAID’s Local Government Assistance Project, Contract No. EEU-1-00-99-00014-00, Bucharest, October, 1999.


Chetwynd, Eric and Frances J. Chetwynd, Romania Local Government Assistance Project, Citizen Participation/Information Report at Second Benchmark. A Report produced for Research Triangle Institute under USAID’s Local Government Assistance Project, Contract No. EEU-1-00-99-00014-00, Bucharest, December 17, 1999.


Chetwynd, Eric, Frances J. Chetwynd and Daniel Serban, Romania Local Government Assistance Project, Citizen Participation/Information Component. A Report produced for Research Triangle Institute under USAID’s Local Government Assistance Project, Contract No. EEU-1-00-99-00014-00, Bucharest, October 14, 2000.


Chetwynd, Eric, Frances J. Chetwynd and Daniel Serban, Romania Local Government Assistance Project, Citizen Participation/Information & Citizen Information Component. A Report produced for Research Triangle Institute under USAID’s Local Government Assistance Project, Contract No. EEU-1-00-99-00014-00, Bucharest, Romania, March 24, 2000.


Consiliul Local al Municipiului Brasov, Monitorul Oficial, Hotararile de Consiliu Local, 2001


Consiliul Local al Municipiului Focsani, Monitorul Oficial, Hotararile de Consiliu Local, 2001 si 2002


Consiliul Local al Municipiului Pitesti, Monitorul Oficial, Hotararile de Consiliu Local 2001


Consiliul Judetean Sibiu, Monitorul Oficial, Hotararile de Consiliu Judetean 1998


International Association of Public Participation (IAP2), Core Value Awards 2000.  


PHARE, Report of Workshop “Local Democracy and Citizen Participation”, by Eugen Vasile Crai, September 2000.


Research Triangle Institute, Economic Development Case Studies: Mobilizing Local Governments and Communities for Economic Development. Prepared for the USAID conference on “Mobilizing Community Resources for Local Economic Development,” Bucharest, Romania, October 1998.




Dezvoltare economica - O modalitate strategica pentru administratia publica locala, Don Morrison, ICMA, citandu-l pe Edward J. Blakelz, Planning Local Economic Development: Teory and Practice

Vezi RTI Staff Working Paper, Municipal Role in Economic Development

Camille Cates Barnett, Municipal Role in Economic Development (RTI/CID 1995)





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }