Momente si obiective  operationale

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Strategii didactice

Forme de organizare a activitatii

Metode si

procedee

Resurse

Evaluare (itemi evaluatori)

Moment

organizatoric

Noteaza absentele.

Verifica resursele materiale necesare si stabileste responsabilitatile in echipele de lucru.

Face instructajul de protectie a muncii.

Specifica absentii.

Se pregatesc pentru lectie.

Conversatia

Reactualizarea

cunostintelor

O₁

O₂

O₃

Solicita elevii sa defineasca sarurile, sa scrie formulele chimice ale unor saruri acide si neutre, sa indice proprietatile fizice ale acestora conform fisei de lucru.

Elevii raspund la intrebarile profesorului:

-definesc sarurile, modeleaza formulele unor saruri pe care le si clasifica in functie de compozitie;

-indica proprietatile fizice ale unor saruri.

Frontal

Individual

Conversatia

Problematizarea

Modelarea

Fisa de lucru,

creta, tabla

Se va urmari modul de scriere a formulelor chimice, identificarea sarurilor neutre si acide, cunoasterea proprietatilor fizice ale acestora.

Anuntarea lectiei noi si a scopului ei.

Profesorul anunta titlul lectiei:

,,PROPRIETATI CHIMICE ALE SARURILOR" si il scrie pe tabla.

Precizeaza ca lectia are drept scop, verificarea experimentala a unor proprietati chimice ale sarurilor.

Noteaza titlul lectiei in caiete.

Frontal

Conversatia

Creta, tabla

Activitate

experimentala

O₄

O₅

O₇

O₆

O₈

Ø Elevii sunt solicitati sa precizeze substantele (simple,compuse), cu care reactioneaza sarurile.

Ø Cere elevilor sa realizeze experimentele conform fisei de lucru.

Ø Urmareste modul de realizare a sarcinilor de lucru.

Ø Cere elevilor sa completeze fisa experimentala la tabla si in caiete.

Ø Cere elevilor sa coreleze experimentele efectuate cu tipurile de reactii chimice.

Ø Solicita elevilor utilizarile reactiilor experimentale.

Explica elevilor ca sarurile folosite ca ingrasaminte chimice(azotati,fosfati),in exces modifica echilibrul ecologic al solului si datorita ploilor ajung in apele de suprafata si subterane, producand poluarea acestora.

Ø Raspund la intrebarile profesorului.

Ø Citesc indicatiile din modul de lucru si un reprezentant din fiecare grupa efectueaza experimentele.

Ø Completeaza fisa experimentala cu observatii, ecuatii, concluzii, atat la tabla, cat si in caiete.

Ø Stabilesc tipul reactiilor chimice efectuate.

Ø Descriu utilizarile.

Ø Asculta explicatiile profesorului.

Frontal

Activitate pe grupe

Conversatia euristica

Problematizarea

Invatarea prin descoperire

Modelarea

Experimentul

Observatia

Algoritmizarea

Explicatia

Eprubete,

Stative pentru eprubete,

clesti din lemn, spirtiere,

pahare Berzelius,

cui de fier, 

CuSO₄,

NaOH,

CaCO₃

HCl

CuCO₃

Na₂SO₄,

BaCl₂,

sistem periodic, fisa de activitate experimen-tala.

Se va urmari:

-realizarea corecta a experimentelor;

-modelarea ecuatiilor reactiilor chimice;

-stabilirea coeficientilor;

-precizarea tipului de reactie;

Fixarea noilor cunostinte

O₉

Sistematizarea notiunilor studiate prin rezolvarea sarcinilor de pe fisa de lucru

Rezolva exercitiul din fisa de lucru, individual, apoi la tabla.

Frontal

Individual

Problematizarea

Fisa de lucru

Se va urmari algoritmul de rezolvare a itemilor propusi.

Tema pentru acasa

Manual

Ex.nr. 3/73

Elevii noteaza in caiete.

Frontal

Conversatia

Manual

Experimentul

Observatii

experimentale

Ecuatiile reactiilor chimice

Concluzii

1. Se introduce un cui de fier intr-un pahar Berzelius cu solutie de CuSO₄.

2. Se trateaza o solutie de NaOH cu o solutie de CuSO₄.

3. Se trateaza o solutie de Na₂SO₄ cu o solutie de BaCl₂.

4. Se trateaza cateva granule de CaCO₃ cu 3-4 ml. de sol.de HCl.

Incercati natura gazului rezultat cu un chibrit aprins.

5. Intr-o eprubeta uscata se pune putin CuCO₃ si se incalzeste eprubeta in flacara spirtierei. Se verifica natura gazului care se degaja , cu un chibrit aprins.

Experimentul

Observatii

experimentale

Ecuatiile reactiilor chimice

Concluzii

1. Se introduce un cui de fier intr-un pahar Berzelius cu solutie ce CuSO₄.

Pe cui se depune un strat fin, aramiu, de cupru.

Solutia initial albastra, se inverzeste.

Reactie de substitutie.

Metalele mai reactive le scot pe cele mai putin reactive din compusii lor.

2. Se trateaza o solutie de NaOH cu o solutie de CuSO₄.

Se formeaza un pp. albastru-gelatinos, Cu(OH)₂.

Reactie de schimb.

Sarurile reactioneaza cu bazele solubile.

3. Se trateaza o solutie de Na₂SO₄ cu o solutie de BaCl₂.

Se observa formarea unui precipitat alb-laptos, BaSO₄.

Reactie de schimb.

Sarurile pot reactiona intre ele.

Reactia de recunoastere  a sulfatilor solubili

4. Se trateaza cateva granule de CaCO₃ cu 3-4 ml. de sol.de HCl.

Incercati natura gazului rezultat cu un chibrit aprins.

Reactia are loc cu efervescenta (degajare abundenta de CO₂).

Gazul rezultat  nu intretine arderea .

Flacara chibritului se stinge.

Sarurile reactioneaza cu acizii mai puternici decat acizii de la care provin ele.

Reactie de schimb.

Prepararea CO₂ in laborator.

Recunoasterea carbonatilor.

5. Intr-o eprubeta uscata se pune putin CuCO₃ si se incalzeste eprubeta in flacara spirtierei. Se verifica natura gazului care se degaja , cu un chibrit aprins.

Prin incalzire CuCO₃ se transforma intr-o substanta neagra (CuO) si un gaz incolor, care nu intretine arderea.

Unele saruri se descompun prin incalzire.