QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Stejarul







Creste nesatisfacator pe soluri sarace si acide.Raspandit in Europa.
Alcatuire :
Radacina pivotanta, profunda.Tulpina dreapta, bine elagata, inalta pana la 50 m, diametrul 1-2 m. Scoarta cu ritidom brun-negricios, tare, adanc brazdat longitudinal si transversal, pana la 10 cm adancime. Lemn cu durament brun-rosiatic, alburn galbui-rosiatic, raze medulare mari, bine vizibile, inele anuale vizibile.Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal. Lujerii vigurosi, muchiati, glabri, bruni-maslinii. Muguri ovoizi, bruni-lucitori. Frunze lobate pana la penatfidate, cu 4-8 perechi lobi obtuzi sau rotunjiti, inegali separati prin sinusuri neregulate, glabre, pieloase, la maturitate. Flori unisexuate-monoice, cele femele lung-penduculate, dispuse cate 3-6 in ciorchine. Inflorire IV-V .Polenizare anemofila. Fructe, achene (ghinda ) ovoidale, alungite pana la cilindrice ( 2-4 cm ) brune-galbui, in stare proaspata cu dungi longitudinale verzui caracteristice ; grupate cate 2-5 pe un peduncul comun. Cupa hemisferica, lemnoasa, cu solzi mici, ovati-triunghiulari, stransi alipiti, concrescuti, liberi numai la varf. Capacitate germinativa, 70-80%. Fructifica o data la 6-10 ani. Prima fructific are, la 70 de ani, cand se afla in masiv si la 40-50 de ani, cand creste izolat. Poseda mare capacitate de regenerare vegetativa prin lastarire. Creste activ pana la 150-200 de ani, cu maximum intre 50-70 de ani. Longevitate 500-600 de ani, exceptional, 2000 de ani .



Compozitie :
Chimic, scoarta contine acid cavercitanic ( 9-15%), acid elagic, acid galic, acid nictanic, acid roburic, cvercina (principiu amar), floroglucina, substante pectice, rezine, zaharuri, substante minerale . Lemnul contine pentozane, galactan, lignina, substante tanate, mici cantitati de ceruri si grasimi, substante minerale ( K, P, Ca, Mg, Fe, Si , Na ).

Industrie :
Lemn tare, elastic, rezistent, durabil in aer si apa. Utilizat in constructii civile, hidraulice si de masini, pentru grinzi, stalpi, piloti, traverse de cai ferate, lambriuri, parchete, doage, confectionarea mobilei de inalta calitate (lemn masiv si furnire ), in tamplarie, strungarie, lemn de foc. Scoarta , galele de pe frunze si coltanii fructelor tinere sunt folosite in tabacarie ( contin mult tanin 17-40%). Fructele pot fi folosite in fabricile de spirt.
Medicina :
Uz intern: 1.Pentru tratarea de gastrita hiperacida, ulcer gastrodudenal, diaree, enterite, melene, hemoroizi, rinofaringita, faringita acuta si cronica :
decoct, din 2 lingurite de scoarta maruntita la o cana cu apa rece; se fierbe 20-30 de minute ; se beau 2 cani pe zi, intre mese,
neindulcit;
b) decoct, din 2 lingurite cu pulbere de scoarta la o cana (250 ml)
de apa ; se fierbe 10-15 minute ; se lasa in repaus acoperit ; la
racire se strecoara ; se beau 1-2 cani pe zi ;
cafea, dintr-o lingurita de ghinda prajita si macinata ; se bea cate


o ceasca neindulcita, dimineata, pe stomacul gol.
Regleaza scaunul in diaree.
Uz extern : 1.Pentru tratarea hemoroizilor, degeraturilor, transpiratiei excesive a
picioarelor si mainilor : decoct, din 20-30 g scoarta maruntita la litru.
Puternic astringent. Se aplica bai locale.
2.Pentru tratarea afectiunilor cavitatii bucale, durerilor de dinti,
rino-faringitelor, faringitei acuta, cronica si arsurilor, degeraturilor :
decoct din 3-4 lingurite de pulbere de scoarta la o cana (250 ml) de
apa. Pentru gura se fac clatiri cu solutia pregatita. Pentru degeraturi
se tamponeaza ranile cu vata inmuiata in solutie. Pentru rino-farin-
gita, faringita acuta si cronica gargara de 2-3 ori pe zi, la temperatura
suportabila.
3.Pentru combaterea transpiratiei la picioare, a rosaturilor de pantof,
degeraturilor : decoct din 10 g pulbere scoarta ( o lingurita ) la 100 ml apa. Se face baie la picioare, zilnic, cate una inainte de culcare
4.Pentru tratarea hemoroizilor : alifie, din 5 g pulbere de gale recoltate


de pe frunze la 30 g untura de porc proaspata. Se aplica unguente
locale.
5.Pentru tratarea gingivitelor: tinctura din macerarea a 10g gale la 100g alcool, timp de 10 zile. Zilnic se scutura de 2-3 ori sticla. Se
strecoara. Se trage in sticle inchise la culoare. Se astupa cu dop. Se
folosesc 10-15 picaturi la o ceasca de apa rece ( temperatura camerei )
cu care se face gargara, se freaca gingiile si se clateste gura.
Scoarta este inclusa in compozitia diferitelor ceaiuri Plafar.
Cosmetica :
Pentru intarirea radacinii parului si oprirea caderii lui : decoct din 4 lingurite cu pulbere de scoarta la o cana de apa ( 250 ml ). Se tamponeaza radacina parului pe intreaga suprafata a capului, sau se fac bai si frectii saptamanal sau de doua ori pe saptamana.


Recoltare :
Pentru utilizari medicinale, scoarta ( Cortex Quercus ) se recolteaza numai in parchete pe masura taierilor. Perioada optima este martie-aprilie. Se desprinde numai scoarta neteda a ramurilor de 3-5 ani, cu grosimea pana la 10 cm. Se usuca la soare. Pe ploaie se adaposteste. Uscarea artificiala se face la 40-50 C.
Apicultura :
Specie melifera. Furnizeaza albinelor culesuri de polen si mana. Mana contine 62-64 % zahar. Cantitatea miere de mana 20 kg/ha. Pondere economico-apicola mijlocie. Mana este produsa de licanida bruna a cojii de stejar ( Lachnus roboris ). Etapele de secretie a manei sunt 20 iun.-10 iul. si 10-30 sept., in raport de conditiile stationale in evolutia timpului.
Silvicultura :
Specie de interes forestier. Produce lemn de calitate superioara.Specie de baza in alcatuirea perdelelor de protectie.
Zootehnie :
Ghindele pot fi utilizate la hrana porcilor.
Protectia mediului :
Prin puternicul sau sistem radicular, reprezinta solutia optima pentru punerea in valoare a potentialului mineral si hidric al solului, asigurand optimizarea regimurilor hidrologice si un drenaj biologic de mare eficienta in statiunile cu exces de umiditate.
Ornamental :
Remarcabil prin dimensiunile impresionante. Atractiv prin port si masivitate. Specie de baza in constituirea masivelor paduroase in stil peisajer din parcuri, in grupari monumentale in poieni. Inmultire prin seminte.


Subspecii

STEJARUL BRUMARIU
Quercus pedunculiflora

Arbore indentificat in Romania in 1936, cu areal intins in silvostepa unde formeaza arborete pure sau in amestec. Se mai numeste : gantoi, slodun.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }