QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Motilitatea tractului digestiv







Motilitatea tractului digestiv



Deglutitia este mecanismulcomplex dat de deplasarea alimenteleor din cavitatea bucala pana la nivelul stomacului.

Ea dureaza cateva secunde si nu compromite respiratia.

Are 3 timpi :

1).Timpul bucal

- este unul voluntar

- vizeaza plasarea alimentelor . . . .. pe fata posterioara a limbii, bolul fiind situat intre dorsul limbii si bolta palatina; este impins printr-o actiune de piston realizata de ridicarea varfului limbii pe arcada dentara superioara si apoi pe bolta palatina, in timp ce baza limbii coboara.




- aceasta miscare realizeaza un plan inclinat in jos si inapoi. Apoi partea anterioara a limbii se ridica si se lipeste pe palat, propulsand astfel bolul spre faringe.

- dureaza 0,3 secunde si este insotita de oprirea masticatiei si a respiratiei.


2).Timpul faringian

-deglutitia nu poate fi stopata voluntar, este un stereotip reflex cu un raspuns de tipul tot sau nimic.

Acest reflex este alcatuit din:

- cale aferenta contine fibre senzoriale ale nv IX, X care faclegatura cu zona reflexogena, zona Vasilief , de la nivelul valului palatin si pilierii anteriori ai faringelui


-centrul - formatiunea reticulata bulbara si potine ( protuberantiale inferioare) , in vecinatatea centrului IX (nucleul dorsal al vagului), a centrului masticator ( cu care se afla in antagonism ) si centrului respirator.


-calea eferenta

- pe calea nv XII

- calea spinalului pt valul palatin

- pe calea nv IX , X pt musculatura striata


Proiectia continutului pe zona sensibila din jurul deschiderii faringelui decalnseaza contractia aproximativ simultana a musculaturii implicate in inchiderea foselor nazale , a faringelui, a laringelui concomitent cu deschiderea faringelui prin largirea istmului buco-faringelui, datorita ridicarii valului palatin.


In acest timp are loc inchiderea glotei, acoperirea ei cu epiglota, iar corzile vocale sunt puternic apropiat; in distrugerea acestora sau a muschilor care le apropie apare strangularea.

Miscarea in sus a laringelui mareste deschiderea esofagului, iar cei 3-4 cm din portiunea superioara cara alcatuieste sfincterul esofagian superior sau faringo-esofagian se va relaxa, permitand ca alimentele inghitite sa patrunda usor din fainge in esofag.

Intre deglutitie acest sfincter ramane puternic contractat, prevenind patrunderea aerului in timpul respiratiei.

In momentul inchiderii traheei si a deschiderii esofagului, contractia faringelui va initia o unda peristaltica rapida care forteaza bolul alimentar sa se deplaseze spre stomac.

Aceasta faza in intregime dureaza 1-2 secunde si se asociaza cu intreruperea respiratiei.



3). Timpul esofagian

Asigura deplasarea de la esofag pana la stomac prin prezenta a 2 tipuri de unde peristaltice cu origini si caracteristici diferite :

- peristaltism primar : continua unda peristaltica din esofag si acare ajung n stomac in 8-10 sec.

- peristaltism secundar : rezultat din distensia esofagului datorita alimenteleor retinute la acest nivelsi continua pana cand acesta este golit si alimentele au ajuns in stomac.

Aceste unde sunt initiate prin circuite necesare neurale ? intrinseci, circuite care apartin SNE ( plexul Meissner si Auerbach) si partial din reflexele transmise aferent si eferent pe calea nv X ( reflexe vago-vagale).

Cand unda peristaltica esofagiana trece spre stomac , o unda de relaxare transmisa prin mienterici . . ? precede . . ? ( unda de contractie e precedata de cea de relaxare ).

Stomacul si duodenul devin relaxate cand aceasta unda atinge capatul inferior al esofagului si astefel ambele structuri sunt pregatite pt a primi alimentele propulsate .

La circa 2 cm deasupra jonctiunii esofagului superior cu stomacul se gaseste sfincterul esofgian inferior / gastro-esofagian.

Dpdv anatomic sfincterul gastro-esofagian nu este diferit de restul esofagului, dar dpdv fiziologic el ramane contractat tonic in contrast cu portiunea superioara a esofagului care ramane relaxata.

Cand o unda peristaltica coboara prin esofag, relaxarea receptiva relaxeaza sfincterul esofagian inaintea undei peristaltice, permitand propulsia cu usurinta a alimentelor inghitite spre stomac.

Sfincterul esofagian cand se relaxeaza insuficient se produce achalazia.

Contractia sfincterului esofagian inferior previne refluxul continutului stomacului. Alt mecanism ce previne refluxul este mecanismul asemanator valvelor - valve-like mechanism ; el se refera la o portiune a esofagului care se intinde sub diafragm inainte ca esofagul sa atinga zona stomacului ( acolo e mecanismul ).

Presiunea la nivelul sfincterului gastro-esofagian trebuie sa depaseasca cu 5 mm Hg presiunea intragastrica; presiunea din esofag si din stomac, dupa deglutitie, ramane egala pt o perioada de aprox. 6-10 sec.

??Mecanismul valve-like mech . .? pH-ul esofagului ajunge la 2. Modificarile date de pH ?

Impiedica ?.. rolul lui creste in inspiratia fortata cu glota inchisa ..?


Exista factori umorali care intervin in miscarea sfincterului : Acetilcolina ( stimuleaza) , histamina ( stimuleaza), gastrina ( stimuleaza), bombezina si motilina( stimuleaza) ; colecistokinina ( inhiba), Secretina si somatostatina ( efect inhibitor).


Structura peretelui gastro-intestinal





Tunici :

1.Mucoasa : - epiteliul ei variazain functie de nivelul tractului digestiv

- contine tesut bogat in colagen si elastina

- glande , noduli limfatici, capilare sangvine;

- are un strat subtire de tesut muscular neted ; in anumite parti acest strat muscular . .. cu stratul muscular ( longitudinal si circular)?


2. Submucoasa : - cuprinde un tesut conjunctiv lax cu fibre de colagen si elastina

- prezinta glande , vase de sange

- la niv ei se afla plexul submucos Meissner.


3. Stratul muscular extern are 2 straturi :

- intern , circular , de 3-5 ori mai gros decat cel longitudinal si responsabil de amestecarea si propulsia prin tractul gastrointestinal ; se ingroasa la nivelul sfincterelor;

- extern , longitudinal.

Intre cele 2 straturi se afla plexul mienteric Auerbach.



4. Seroasa / adventicea : - structura alcatuita din tesut conjunctiv;

- putin reprezentat la nivel bucal si anal ;

- prezinta peritoneul .


Stratul muscular extern

Muschii ce au automatism sunt : inima, aparatului respirator (circuitul respirator, expiratie-respiratie) si tractul gastro-intestinal ( cu centri inca de la nivelul stomacului , centri ce emit potential de actiune cu o frecventa mica aprox 3 ).

In stratul muscular longitudinal, fibrele musculare se intind longitudinal de-a lungul intestinului iar la nivelul stratului circular , benzile ( musculare) se intind in jurul intestinului,; fiecare din aceste benzi sunt conectate electric cu altele prin intermediul unor jonctiuni care permit o rezistenta electrica scazuta astfel incat curentul electric intracelular va trece usor de la o fibra musculara la alta ( fapt demonstrat prin masurarea transportul ionic).

Desi fiecare banda este separata de urmatoarea prin tesut conjunctiv, aceste benzi se amesteca in mai multe puncte;astfel rezulta o increngatura de benzi musculare care functioneaza ca un sincitiu; deci un potential de actiune aparut oriunde in masa musculara va fi condus in toate directiile.

Exista conexiuni intre straturile longitudinale si cele circulare astfel incat excitatia unuia dintre straturi sa determine la fel si excitatia celuilalt.



Activitatea electrica a muschiului


Exista 2 tipuri de unde : - unde lente

- spike-uri sau varfuri

Undele lente contractiile care apar ritmic nu sunt potentiale de actiune , ci modificari ondulatorii ale potentialului de repaus; la niv intestinului variaza intre 5 si 15 mV, iar frecventa este de 3-12 pe minut ( 3 la niv. stomacului , 12 la niv duodenului, iar la niv. jejunului si ileonului terminal 8-9) .

Cauza acestor unde: activitatea slaba a pompei Na+ -K+ si datorita acestei activitati niciodata nu pot determina direct contractii musculare , ci ele controleaza aparitia intermitenta a varfurilor/ spike-urilor care la randul lor pot determina contractii musculare.

Spike-urile sunt potentialele de actiune care apar atunci cand potentialul de repaus devine mai pozitiv de 40 mV, crescand frecventa potentialelor spike care sunt de 1-10 potentiale/ s , ele dureaza de 10-40 de ori mai mult decat in fibra nervoasa, iar aceste potentiale sunt generate de canalele de Ca2+ si de Na care permit intrarea in celula de ioni de Ca2+ si un nr mai mic de Na+.

Se deschid mai incet raportate la canalul de Na, explicandu-se astfel durata mai mare a acestui potential.

Creste in cantitate Ca2+ patruns in celula si se favorizeaza contractia musculara.

Cand potentialul devine mai pozitiv se produce depolarizarea, fibra este mai excitabila. Stimulare care favorizeaza depolarizarea se face prin acetilcolina , prin sistemul nervos parasimpatic si hormoni gastro-intestinali.

Cand potentialul devine negativ se produce hiperpolarizarea, fibrele mult mai putin excitabile. Factorii care determina hiperpolarizarea sunt : adrenalina, noradrenalina si sistemul nervos simpatic.

Prin canalele de Ca si de Na, Ca2+ patrunde f mult in interiorul celulei si determina contractia.



La nivelul muschilor gastro-intestinal contractia tonica este continua si neasociata curitmul de baza.

Aceasta contractie dureaza minute/ ore, creste sau scade ca intensitate si e cauzata de serii repetitive de potentiale spike mai mari ca frecventa, mai mari decat gradul contractiei.Contractia determinata de hormoni sau alti factori se datoreaza unei depolarizari continue a membranei fara sa determine un potential de actiune.

Contractia tonica se poate datora si patrunderii continue a Ca2+ la nivel celular.

Controlul nervos al functiei gastro-intestinale este realizat de sistemul nervos enteric care se intinde de la esofag pana la anus; nr de neuroni de la acest sistem este foarte ridicat , aproape egal cu cel de la nivelul maduvei spinarii.

Plexul mienteric controleaza miscarile intestinale.

Plexul submucos controleaza secretia gastrointestinala si fluxul sangvin local.

Sistemul nervos enteric simpatic si parasimpatic - este conectat cu ambele tipuri de plexuri.

Plexul mienteric este alcatuit din lanturi liniare de neuroni interconectati care se intind pe toata lungimea, iar atunci cand e stimulat apar o crestere a tonusului peretelui intestinal , o crestere a contractiilor ritmice si o crestere a trasmiterii undelor de-a lungul intregului perete intestinal.


Semnalele inhibitorii folosesc pt inhibare sfincterele contractate ( piloric controleaza golirea stomacului) , sfincterul ileocecal ( golirea intestinului subtire prin cec).

Exista o serie de neurotransmitatori eliberati la SN enteric :

excitatori : acetilcolina

inhibitori : noradrenalina, adrenalina

SN extrinsec este reprezentat de nervi parasimpatici parasimpaticul cranian ( vagul) intins de la esofag la jumatatea superioara a colonului si parasimpaticul sacrat ( restul colonului , important pt defecatie).

Neuronii postganglionari ai SNP sunt localizati in plexul mienteric si submucos;


Inervatia simpatica se realizeaza de la T5 pana la L2, iar fibrele postganglionare simpatice merg paralel cu vasele de dange si se termina in SN enteric, inervand toate segmentele tractului gastro-intestinal, mai putin segmentul bucal si cel anal.

Stimularea simpatica inhiba activitatea tractului digestiv: prin actiunea directa a noradrenalinei asupra musculaturii sau prin efect direct asupra neuronilor SN enteric.

Stimularea puternica simpatica blocheaza miscarea alimenteleor de-a lungul tractului digestiv.



Controlul umoral al motilitatii


Colecistokinina produce contractia vezicii biliare, dar inhiba moderat motilitatea gastrica.

Secretina inhiba motilitatea.

GIP inhiba motilitatea, secretat ca raspuns la alimentele bogate in glucide.



Tipurile functionale de miscari la nivelul tractului digestiv


Sunt : miscari propulsive ( miscarea alimentelor la 1 ritm necesar pt digestie si pt absorbtie) si miscari de amestec.


Miscarile propulsive sau peristaltice si sunt proprietatea muschiului neted tubar , sincitial, care stimulat intr-un punct determina 1 inel contractil care apare si se raspandeste in intreg tubul.

Ele sunt stimulate de distensia peretelui intestinal.

O cantitate crescuta de alimente adunate intr-un anumit punct al intestinului duce la intinderea peretelui; la circa 2-3 cm deasupra acestui punct aparea un inel de contractie care initiaza o miscare peristaltica.

Alt stimul este iritatia epiteliului captuseste intestinul ( stimuleaza chemoreceptorii ).

Un peristaltism eficace necesita un plex mienteric activ. Absenta congenitala a acestui plex sau blocarea lui cu parasimpaticolamine deprima peristaltismul.

Contractia fibrelor longitudinale se insotesc cu relaxarea celor circulare si invers.

Aceste contractii se transmit unidirectional, iar contractiile peristaltice formate sunt alcatuite dintr-o unda de contractie care e precedata de una de relaxare.

Bayes si Starling au aratat ca unda contractie e precedata de una de relaxare.

Miscarea unidirectionala a peristaltismului are ca si cauza organizarea speciala a plexului mienteric care permite transmiterea preferentiala a semnalelor spre segmentul anal; plexul este el insusi polarizat in directia anala.

Cand un segment al tractului este excitat prin distensie se initiaza peristaltismul; inelul contractil cauzat de peristaltism devine mai slab in zona orala a segmentului destins si se misca spre segmentul destins, tragand continutul intestinului in directie anala. Aceasta miscare este absenta cand plexul mienteric lipseste; acest reflex se numeste reflex peristaltic sau mienteric si datorita faptului ca el se realizeaza din regiunea orala spre cea anala constituie cu reflexul mienteric legea intestinului.





Miscarea de amestec difera in diferite parti alea tractului digestiv.

In cele mai multe zone , contractia peristaltica determina amestecarea sau mixarea , aceasta amestec devine mai real atunci cand progresia continutului intestinal este blocata printr-un sfincter.

Unda peristatica de amesteca continutul intestinului mai degraba decat sa-l propage.



Motilitatea gastrica


Asigura depozitarea alimentelor in functie de cantitatea si trecerea acestora fractionat in segmentul inferior.

Omogenizarea alimentelor cu sucul gastric si formeaza chimul ( chim- amestec semifluid ).

Produce golirea lenta a alimentelor din stomac in duoden.

Cand unda peristaltica esofagiana ajunge la sfincterul esofagian inferior acesta se relaxeaza , apoi relaxeaza fundul si corpul stomacului, permitand acumularea unor cantitati mari de alimente.

Alimentele care patrund primele sunt mai aproape de pereti, iar ultimile mai aproape de . ..?


Amestecarea alimentelor


Stratul muscular al fundului si corpului stomacului se contracta slab, stratificand alimentele in functie de densitatea acestora (de exemplu, grasimile sunt stratificate la suprafata); contractiile stomacului sunt de 2 feluri : de tonus ( peristolice) si peristaltice.


Contractiile de tonus :

- sunt contractii de adaptare la continut si de amestecare;

- sunt de intensitate mai scazuta , au o frecventa scazuta aprox. 3 pe min;

- incep in apropierea cardiei si avanseaza treptat spre pilor determinand amestecarea cu sucul gastric si deplasarea straturilor cele mai externe ale alimentelor spre antrul piloric.


Contractiile peristaltice

- sunt prelungiri ale contractiilor tonice care cresc in intensitate la nivelul antrului piloric ;

- prezinta acelasi ritm ca si cele tonice, dar se intensifica in momentul in care incepe evacuarea continutului gastric in duoden;

- contractiile puternice incep de la mijlocul corpului stomacului si cresc odata cu deplasarea spre pilor;

- o serie de contractii puternice fractioneaza continutul, facilitand intrarea acestuia in bulbul duodenului; datorita contractiei sfincterului piloric o parte din continutul central se intoarce in partea proximala a . ? ( fenomen de retropulsie ) si asigura amestecarea continutului central cu secretia gastrica.


Contractiile de foame descrise de Washburn

- apar in stomacul golit de mai mult timp;

- coincid cu momentul aparitiei senzatiei de foame;

- daca devin foarte puternice ele se pot tetaniza pt 2-3 min, apar contractiile linistite pt o perioada de 10-15 min, apoi reapar cele tetanice insotite de durere.


Fenomenele mecanice au la baza activitatea electrica spontana, ia undele peristaltice sunt de fapt urmarile ritmului electric de baza.

In partea superioara a marii curburi sunt celule musculare care servesc ca pace-maker ; pt contractiile lente gastrice, undele se propaga in restul stomacului prin musculatura longitudinala neteda si se raspndeste apoi prin stratul circular pana la pilor.

In functie de excitabilitatea acestor celule musculare netede , undele lente determina potentiale de actiune care pot initia contractia muschilor circular ( frecventa potentialelor de actiune determinata de gradul de excitabilitate).


Evacuarea gastrica

- pompa pilorica favorizeaza golirea, iar duodenul se opune;

- este realizata de undele peristaltice care strabat stomacul pana la duoden care infrang opozitia sfincterului pilorului.

- cand stomacul este gol, pilorul este intredeschis, lasa sa treaca secretia si saliva inghitita.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }