QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Comportament si reglaj psihic - animale







Comportament si reglaj psihic - animale


Diversitatea comportamentelor animale este atat de vasta, incat te miri cum reuseste planeta Pamant sa o gazduiasca atat de generos. In ragazul optimismului pacii de dupa al II lea Razboi Mondial, apareau lucrari minunate de scrutare a lumii de dincolo de omul contrariat de distrugeri provocate de specia sa in prima jumatate a veacului. Astfel, in 1951 apare o „Geografie a animalelor”, de N.A. Dobrinski. Autorul prezinta distributia in lumea animala a circa un milion si jumatate de specii. Cele doua niveluri de organizare celulara in biosfera au urmatoarele valori numerice in materie de specii :

I. protozoarele (amoebe, parameci) etc. – 30.000 ;

II. Metazoarele :




a) spongii – 5.000 ;

b) celenterate – 9.000 ;

c) viermi – 15.000 ;

d) moluste – 80.000 ;

e) artropode, distinct de insecte – 55.000 ;

f) insecte – 1.000.000 ;

g) echinoderme – 5.000 ;

h) vertebrate – 35.000 de specii.

Studiile comparative releva, pe fondul unor diferente comportamentale, si analogii sau asemanari pana la identitate. Conceptul de „tipar comportamental” a devenit familiar in analize, numit mai tarziu schema sau pattern, dovedindu-se ca si experienta individuala, a fiecarui membru al unei specii ajunge la tablouri stabile si predictibile ; uneori acestea sunt nu numai rezultat al invatarii, prin explorare si conditionare, ci si al imitatiei.

Evident, viata de relatie a fiintei cu mediul si cu alti parteneri are mai multe niveluri de reglaj ; morfologic, biochimic, fiziologic, senzoriometric, orientare in campuri de stimulatie, problem solving, comunicare, conlucrare in cadrul anumitor roluri.

O arie de cauzalitate ce a atras cercetatorii este cea a raportului dintre masa cerebrala si masa corpului la diferite specii. In literatura biologica sunt redate astfel de date : asin – 419 g/187,9 Kg; balena – 7.000 g / 73.900 Kg ; cal – 587 g / 260 Kg ; castor 36 g / 20 Kg; cimpanzeu – 345g/22,5Kg ; elefant (indian) – 5.000 g / 2.547 Kg ; gibon – 130 g / 9,5 Kg ; gorila – 425g/90,5Kg ; lemur – 24 g / 1,8 Kg ; lup – 120 g / 36,3 Kg ; pisica – 30 g / 3,7 Kg ; ren canadian – 446 g / 260 Kg ; rhesus – 190 g / 3,7 Kg ; soarece 0,5 g / 0,025 Kg ; urangutan – 400g/63,4 Kg ; urs – 407 g / 197 Kg ; vulpe – 50 g / 4,23 Kg .

Desi disponibilitatea cerebrala a omului este mai mare decat a balenei ( la unitatea de masa corporala la om revine 0,021 greutate cerebrala, pe cand la balena – 0,001 ), ne contrariaza faptul ca este egala cu a soricelului ( 0,020 ) si mai mica decat a pisicii ( 0,080 ) ; urangutanul este in deficit, ca si noi, cu un raport de 0,006 ! Deci, referirea la acest calcul nu poate explica dezvoltarea ontogenetica a speciei umane, capabila de a invata din experienta altora, a modela si simboliza, a descoperi invariante categoriale si a inventa.

Este unanim acceptat ca edificator pentru diferentele comportamentale majore este un alt raport : cel dintre masa cerebrala si maduva spinarii. Iata ordinea descrescatoare redata de M. Beniuc in cursul universitar editat in anul 1970 : omul – 49,0 ; elefantul – 18,0 ; cimpanzeul – 15,0 ; ariciul – 10,0 ; cainele – 5,0 ; pisica – 3,0 ; calul, taurul, oaia si porumbelul – 2,5 ; cocosul – 1,5 ; broasca testoasa – 1,0.

Distinctia absoluta dintre instinct, invatare, inteligenta, cu inclinatia de a recunoaste tiparelor ereditare o functionalitate specifica, spontana si imuabila, nu mai este acceptata de cercetatori. Reglajul comportamentului este o tranzactie dintre mediul intern si cel extern, astfel ca aceleasi mecanisme morfo-functionale asigura „punerea in opera” a mai multor instincte. Obiectivele, mijloacele si conditiile pentru comportamentul de succes se afla in modul de viata, intr-un habitat bine definit spatio-temporal, cu stimuli, raporturi intra si interspecifice. De aceea functionarea bazei instinctuale este de tip ierarhic, cu declansari si durate dictate de prioritati (unele evident invatate).



Cunoscutul cercetator al comportamentului animal, N.Tinbergen ( „Social behaviour in animals”, 1956 si „The herring gull’s world”, 1953) si remarcabilul coleg de breasla W.H.Thorpe („Learning and instinct animals”, 1956) reprezinta, printr-o schema figurala, ierarhia neurofiziologica in reglarea activitatii instinctuale: niveluri de energizare, blocaje si declansare de reactii ce vizeaza obiective de supravietuire si relationare. Schema precizeaza I.R.M.-ul, Inate Releasing Mechanism, - mecanism ereditar de ridicare a blocajelor.

Exemple de instincte majore: teritorialitatea (ce se declanseaza primavara la unele specii de pasari, cand individul se separa de grup si isi delimiteaza un teritoriu pentru cuib, aparare, acuplare, ingrijirea puilor; in final, paraseste teritoriul folosit si se intoarce la „neam”).

Evolutia sistemului nervos, de la forma stratificata (la echinoderme), la mamiferele cu scoarta cerebrala, are cea mai directa contingenta cu complexitatea comportamentala, respectiv cu disponibilitatea adaptarii. Pattern-urile de reglaj sunt instinctive si invatate ( supuse observarii si cercetarii in natura si in laborator). De 4-5 decenii, Psihologia generala recunoaste valoarea metodologica a criteriului introdus A.N. Leontiv : psihismul in universul reglajelor este aparitia unor forme, oricat de rudimentare de invatare ; prima „legatura nervoasa temporara” (forma labila in timp a reflexului conditionat) este invatarea valorii de semnalizare a unui stimul (ce fusese indiferent, anterior) sau a unei reactii ; se admite astfel ca menirea majora a reglajului psihic este anticiparea faptului nou de mediu, prin cunoasterea valorii lui pentru viata. Experimentele cu rame, la care s-a aplicat repetat, de peste 180 de ori, contingenta succesiva ”lumina”-„curent electric”, au demonstrat superioritatea majora a acestei specii de viermi fata de protozoare (ca amoeba sau paramecium): lumina provoaca reactia de aparare, constrictia corpului, ca si cand ar fi fost electrocutat.

Pentru a avea o reprezentare asupra ritmurilor in evolutia sistemului nervos, zoologii recunosc ca in 200 de milioane de ani, de la trecerea vertebratelor de la mediul acvatic la cel terestru (cazul amfibiilor si reptilelor), nu se vadeste o superioritate semnificativa in capacitatea de invatare. (Dupa H.F.Harlow, „Behaviour and evolution”, 1958). Aceasta pentru ca protozoarele nu au sistem nervos, pe cand celenteratele au; daca evolutia continua la viermii lati (platiminti) cu mecanisme neurale, rama reprezinta un salt spre o noua organizare structurala, - ganglionul cefalic; de aici sistemul cefalic se dezvolta in acelasi sens, al marimii numarului de neuroni, cu concentrare in partea frontala a creierului, maximum fiind atins la homo sapiens.

Unele analogii sunt surprinzatoare prin sugestiile euristice oferite cercetatorilor. Ceea ce intalnim la ariciul de mare, un fel de „republica de reflexe” cu coordonare reciproca, fara un centru de dictatura (dupa J.Uexcull), gasim si la coloniile de furnici si albine, - un ansamblu colectiv cu indivizi – parti functionale ale intregului.

Fenomenul se explica evolutionist prin diversificare – selectie – fixare genetica a ceea ce s-a dovedit benefic pentru supravietuire si putere. In 4-5 saptamani de viata activa, indeplinind mai toate rolurile dintr-un stup, cu micutul ei ganglion de 2,5 mg, albina isi imbogateste comportamentul mai mult decat reuseste „regina” in 4-5 ani de viata ; aceasta nici nu se preocupa de supravietuire, fiind hranita de un „anturaj” de albine tinere ; nici de cercetare, aprovizionare, de ceara si faguri ; „zborul nuptial” pentru cautarea unui nou adapost pentru roiul desprins de familie, are cercetasi, ghizi, lucratoare. Misiunea reginei este majora pentru stup, dar minora pentru dezvoltarea propriei capacitati de tranzactie cu mediul ( ce se extinde pe o raza de 6 Km. de stup ) : viziteaza celule si depune pana la 3.000 de oua pe zi, in intunericul absolut al interiorului stupului.

Succesiunea si complementaritatea rolurilor intr-un stup sunt un model atractiv pentru studiul reglajelor comportamentului intr-o viziune psihoecologica, a valorificarii fondului genetic in tranzactia cu mediul. Citam din M.Beniuc: „Oricine stie ca dintr-o samanta de fag nu va iesi niciodata un portocal, dar tot asa de bine stie ca oul de gaina, odata fecundat, are nevoie de un mediu biologic specific, pentru ca sa se dezvolte, si ca, dupa iesirea din ou, puiul are nevoie de conditii de temperatura, hrana si relatii intraspecifice specifice” (p.250). Acest citat urmeaza dupa afirmarea rolului A.D.N.-ului in definirea parametrilor speciei, a sanselor, al succesului comportamentului adaptativ; producerea efectiva a evenimentului depinde insa de „tranzactia cu mediu” in exercitiul de adaptare. In fapt, animalul isi organizeaza mediul prin comportamentul sau.




Pavlovismul, pornit din „capitala” vitala a digestiei si in ciuda temerii ca ideea de „psihic” inseamna un mentalism subiectiv, a dat psihologiei doua criterii existentiale de neclintit: anticiparea si reflexul de orientare. Comparativ cu palierul biologic si cu reactivitatea biochimica, reglajul psihologic depaseste conditia fizica a „actiunii directe”, plasand in hardul vietii de relatie invatarea anticiparii si mobilizarea psihofiziologica la nou. Astfel, un sunet sau o lumina, contingente repetat cu un stimul natural semnificativ pentru viata, capata functia de semnalizare a proximei aparitii a stimulului neconditionat. Un sunet sau o lumina poate declansa reactia de salivare sau de fuga la un pericol, desi ele insele nu au asemenea valente decat prin asociere repetata.Valoare de semnalizare poate capata si o reactie ( din arsenalul spontan al animalului, precum apasarea unei pedale sau deplasare la dreapta intr-un labirint). Pavlov a fost surprins de aceasta posibilitate, improvizand sintagma „asazisele reactii voluntare”. Totusi a continuat sa sanctioneze colaboratorii cercetatori ori de cate ori foloseau conceptul de „reglaj”, „mecanism”, „determinism”, „sistem psihic”. Cainele, principalul subiect al experimentelor sale cu incizii dureroase la glandele salivare pentru a cuantifica reactia neconditionata si pe cea conditionata, era supus controlului riguros al stimulilor.Pavlovistii i-au fost recunoscatori primului prieten care a sfidat salbaticia pentru a da omului siguranta habitatului si eficienta vanatorii: i-au construit la Petrograd o statuie pe un piedestal inalt de granit. Astfel, Psihologia, stiinta a sufletului, - complementara Astronomiei, stiinta a macrocosmosului, si-a insusit din Psihologia animala doua „pietre de temelie”: conceptul de inteligenta din experimentele lui W. Kohler asupra cimpanzeilor si criteriul psihismului, anticiparea si reflexul la nou, din laboratorul („20 de ani”, dar de fapt 36 de ani de studii!) lui I. P. Pavlov asupra cainilor. Conchidem ca omul si-a completat atributele de superioritate asupra animalelor domesticindu-le si studiindu-le.In rest, instrumentarea continua, neobosita si multilaterala, deservita de functia imaginativa (pusa de Pascal la capitolul pacate), cu produsul ei benefic, - simbolizarea, - au creat treptat civilizatia (la singular) si culturile (la plural). „Spectacolul lumii” este unul psihologic si, dupa Tofler si Al Gore, de nu va ramane asa, va fi involutie catastrofala.

Respectul omului pentru unealta si automatism, dominanta utilitatii in conservarea vietii au fost doi vectori care au impus un set specific de raportare la trairea psihica: ar fi un epifenomen pentru raportul Subiect – Obiect, precum zgomotul la un motor sau culoarea sfidatoare pentru un peste in perioada de acuplare. „Epifenomen”, - conceptul-oaza pentru confortul intelectiv din toate timpurile: circulatia sangelui (descoperita de Harvey), undele electromagnetice (Hertz), imunitate biologica (Pasteur), efectul penicilinei (Al. Fleming), gandirea laterala (Ed. de Bono) au fost epifenomene . in momentul in care au fost cunoscute ca natura, geneza si emergenta. Sufletul, - creatorul tainic al mediului tehnic si cultural, - a fost deci subinteles ca epifenomen in tranzactia fiinta-mediu. Behaviorismul (Watson, Thorndike) si reflexologia (Secenov, Pavlov, Gh. Marinescu, Kreindler) au pornit de pe platforme investigative diferite, dar au oferit Psihologiei o viziune „binoculara”, delimitand „reactia” si „mobilul intern” (cognitiv, afectiv, volitiv). Prin aceasta, Psihologia nu mai este „studiul comportamentului”, ci stiinta „reglajului psihic al comportamentului”.

Fara previziune finala, fara scop, cu un „apetitus naturalis”, care le impinge spre actiune, - aceasta era imaginea animalului la Toma D`Aquino (1225-1274), un pilon ideatic al Evului Mediu. Descartes (1596-1650) absolutizase aceasta viziune mecanicista asupra animalului, ca, automate, fundamental deosebite de om, - rational si nemuritor.

Ch. Darwin a promovat o noua era a zoo-psihologiei, punand omul in ordinea evolutiei firesti a vietii pe pamant; reflexologia pavlovista si skineriana au dezvaluit mecanisme comune comportamentului uman si animal; antropomorfismul a ramas tot mai stingher odata cu definirea inteligentei behavioriste (W. Köhler), cu noua „adresa” precizata de gramaticile generative (N. Chomsky), creatologie (J.P. Guilford s.a.) si psihoecologie (habitatul biopsihic, - J. von Uexkull, K. Lorenz).







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }