QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente asistenta sociala

Problemele asociate batranetii



Problemele asociate batranetii


1. Batranetea si varstnicul ca probleme sociale

Imbatranirea este pretul inevitabil pe care organismul trebuie sa il plateasca pentru complexitatea vietii de zi cu zi, a acumularii si uzurii biologice.



Persoanele varstnice sunt considerate persoane cu risc, adica persoane vulnerabile, cu nevoi speciale care impun ajutor si sprijin pentru atrai decent.

O problema sociala este ceva rau care afecteaza comunitatea si care reclama actiune colectiva pentru a fi rezolvata dar si o problema privata ce afecteaza multi indivizi si care la fel cere actiune colectiva pentru a fi solutionata. In aceasta categorie de probleme includem si batranetea.

Unii autori considera ca batranetea n-ar fi in sine o problema sociala, iar asocierea ei cu o problema se datoreaza existentei starii de dizabilitate, de handicap, de dependenta predominante la persoanele varstnice.

Oamenii in varsta, considerati sub aspect psihologic, sunt marcati de confruntarea cu doua adevaruri grave: perioada de timp de viata scurta care le-a mai ramas si apropierea marii treceri. Sub presiunea acestor adevaruri psihologia varstnicilor este animata de probleme existentiale si colorata de personalitatea proprie. [3]

In privinta populatiei varstnice, in ciuda eterogenitatii acesteia si a dificultatii de a generaliza la varstele inaintate, legat de batranete s-au format cele mai multe stereotipuri. Datorita acestor stereotipuri s-au nascut si atitudinile si masurile politice discriminatorii fata de ei. Astfel se considera ca: ,,batranii sunt toti la fel", ,,batranii sunt neproductivi", ,,varstnicii sunt cei mai mari consumatori de servicii medicale" (desi sunt cercetari care arata ca nu batranetea ci cheltuielile legate de asistarea medicala a muribunzilor creste cheltuielile medicale). [4]

Chiar daca exista aceste stereotipuri care ii vad bolnavi, neputinciosi, neajutorati, cei mai multi varstnici sunt activi, ba chiar unii dintre ei furnizeaza ingrijiri pentru alti membri ai familiei care au dizabilitati, fie au grija de nepoti, ocupandu-se si de educarea lor.

Exista autori care identifica o superficiala atentie acordata persoanelor in varsta, consemnand ca, chiar si atunci cand cele mai multe solicitari se inregistreaza din partea unei astfel de categorii populationale, interesul pentru un raspuns pozitiv, este diminuat in comparatie cu alte grupuri de clienti. [5]

O cercetare realizata in Marea Britanie in anul 1996 arata o puternica scadere a ajutorului furnizat persoanelor varstnice: in jur de 33% dintre persoanele in varsta de peste 65 de ani solicitasera ajutor in rezolvarea unor activitati, dar numai 5 % au primit un sprijin oarecare. [6]

Varsta a treia este reprezentata ca un ciorchine de probleme psihologice si biologice, iar termeni precum: ,,fragilitate" sau ,,incapacitate" sunt utilizati pentru a stigmatiza grupul persoanelor in varsta dar si pentru a arata disponibilitatea serviciilor sociale. Cresterea numarului persoanelor varstnice asustine imaginea oamenilor care reprezinta o povara si solicita imense costuri pentru societate.

Incapacitatea functionala si cea mentala reprezinta o problema semnificativa pentru populatia varstnica, dar se considera ca persoanele varstnice nu au nevoie de ingrijire, deoarece ar fi capabile sa se descurce singure, fara sprijinul familiilor sau al serviciilor sociale.

In societatile instabile si/sau sarace statutul batranilor este inferior. Batranetea este privita cu indiferenta iar masurile de protectie sociala nu au coerenta si nu raspund necesitatilor reale ale acestui segment de populatie.

Sentimentele, atitudinile fata de varstnici sunt instabile, tulburi, contorsionate chiar aberante uneori. Un asemenea set valoric-atitudinal ii dezorienteaza pe batrani, le afecteaza sentimentele fata de cei din jur si fata de ei insasi. Astfel, varstnicii devin pesimisti, se considera neampliniti, nefolositori, ba chiar unii isi termina viata fiind bantuiti de un sentiment de culpabilitate.

,,Batranetea  nu este in mod esential o problema sociala, ne avertizeaza specialistii cand conchid ca daca astazi batranetea este conceputa ca problema, acest fapt se datoreaza asocierii ei cu imaginea dizabilitatii si a dependentei, in consecinta politicile sociale pentru batrani nu trebuie extrase din contextul politicilor calitatii vietii intregii populatii - saracia, masuri de sanatate publica, masuri pentru grupurile dezavantajate, pentru handicap".

Trebuie schimbata mentalitatea conform careia varstnicul consuma si ca oricum nu mai are mult de trait, deoarece aceasta mentalitate duce la discriminari in ceea e priveste accesul la serviciile medicale si sociale.

Perioada de tranzitie din Romania l-a descalificat pe varstnic din lupta sa pentru un trai decent multi traind sub pragul saraciei si foarte multi dintre ei au renuntat la confort (apa, caldura, gaze) datorita faptului ca aveau venituri foarte mici. Batranii traiesc sentimentul frustrant ca, dat fiind numarul lor in crestere fata de restul populatiei ei sunt intretinutii celor care lucreaza in prezent. [8]

Studiile realizate in ultimii ani in Romania au scos in evidenta faptul ca datorita schimbarii structurii gospodariei, a stilului de viata si a acesibilitatii la surse alternative de asistenta, solicitarea de sprijin din partea copiilor este mai putin frecventa, una din cauze constand in aceea ca acestia o percep ca pe o povara mai mare decat o percepeau parintii lor cu zece, douazeci sau treizeci de de ani in urma.

Familia a cunoscut, indeosebi in ultimele decenii, sub influenta conjugata a factorilor economici si sociali (industrializarea, urbanizarea, migratia) schimbari care au vizat dimensiunea si functiile sale. In eneral au avut loc trecerea de la familia traditionala, numeroasa, structurata pe mai multe generatii la familia nucleara. [9]

In ciuda stigmatelor si a prejudecatilor existente in societatea romaneasca, exista si tari care pun mare pret pe implicarea persoanelor varstnice in activitate. De exemplu este cazul Japoniei, al Chinei, tari in care se manifesta o puternica preferinta pentru extinderea activitatilor de munca si dupa varsta legala de pensionare. Exista tari, care sustin faptul ca, ingrijirile, serviciile acordate tinerei generatii sunt mult mai costisitoare decat ingrijirile acordate persoanelor varstnice.

Cercetari efectuate in Germania, Marea Britanie si Franta arata ca, in medie costurile ingrijirii unui copil de la nastere pana la varsta de douazeci de ani este pentru stat, cu 25-30% mai mare decat costul intretinerii unei persoane varstnice de la saizeci de ani si pana la sfarsitul viet

,,Denuclearizarea familiei traditionale aduce cu sine o simplificare a relatiilor parinti-cop Se remarca, pe de o parte dorinta adultilor tineri de a avea propria familie, de a locui separat de adultii batrani, reducand accesul acestora la viata proprie iar, pe de alta parte tendinta unui numar din ce in ce mai mare de persoane in varsta de a se refugia, de a se izola".[10]


2. Dependenta

In recomandarea Consiliului Europei privind dependenta aceasta este definita ca fiind ,,starea in care se gasesc persoanele, care datorita unor cauze legate de diminuarea sau pierderea autonomiei fizice, psihice sau intelectuale, au nevoie de o asistenta si/sau ajutor, importante pentru a-si indeplini actele curente de viata''.

Dependenta sociala a varstnicului a fost definita ca fiind incapacitatea sa de a dispune independent de modul sau de viata datorita lipsei sau insuficientei resurselor materiale (venituri, locuinta, dotare) si/sau ca urmare a unor modificari ale starii de sanatate (de ordin fizic sau psihic).

Dependenta, reprezinta incapacitatea unei persoane de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul altei persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor, astfel incat sa fie independent.

Dependenta apare atunci cand, fie o persoana e lipsita de forta (cand persoana respectiva nu poate) fie datorita lipsei de vointa (persoana nu vrea), fie pentru ca persoana nu dispune de cunostiinte (nu stie cum sa-si satisfaca nevoile primare).

De cele mai multe ori dependenta este considerata ca fiind sinonim al pierderii autonomiei.

,,De fapt notiunea de ,,autonomie'' vine din limba greaca, auto insemnand eu insumi iar nomos inseamna lege. A fi autonom reprezinta de fapt a face ceva dupa propria lege, a fi responsabil de a lua decizii, in ce priveste propria persoana."[11]

Dependenta este cauzata de boala, invaliditate fizica, deteriorare mentala, sau ea poate fi determinata si de starea de saracie.

,,Starea de dependenta se defineste ca necesitatea de a fi ingrijit de catre o alta persoana, ii creeaza un handicap social important, care il impiedica de cele mai multe ori sa ramana integrat in societate si in familie, impunandu-se adesea institutionalizarea sa, adica ocrotirea permanenta intr-un camin de batrani sau camin-spital."

Consacrarea conceptului de dependenta a impus si un suport legislativ si, de asemenea in domeniul drepturilor omului, in tarile dezvoltate care opereaza deja cu acest concept a determinat aparitia unei legislatii specifice si respectiv a unor ,,Carte ale drepturilor persoanelor varstnice dependente."[13]

Notiunea de dependenta este integrata gerontologiei si geriatriei, de care este inseparabila. Ea are specific geriatric si, desi nu este o boala, poate fi determinata de boala, de accident, de o anomalie innascuta sau castigata, la care se adauga in cazul varstnicilor , procesul de involutie. [14]

Problema dependentei persoanelor varstnice este o majora problema de sanatate publica. O persoana dependenta prezinta mai multe din caracteristicile urmatoare:

-nu se poate deplasa;

-este incapabila de a se imbraca singura;

-este incapabila de a se spala singura;

-nu se poate alimenta singura;

-prezinta incotinenta urinara sau fecala;

-prezinta dezorientare care poate antrena o conduita periculoasa;

In opozitie cu o persoana dependenta, autonoma este persoana care prezinta simultan caracteristicile urmatoare:

-se deplaseaza normal;

-se spala singura;

-poate sa-si taie alimentele si sa-si prepare singur hrana;

-are continenta urinara;

-este lucida, bine orientata psihic.

Dependenta este determinata de existenta anumitor surse de dificultate si anume:

Factori de ordin fizic, care cuprind toate obstacolele fizice de natura intrinseca sau extrinseca, ce influenteaza negativ satisfacerea unuia sau mai multor nevoi fundamentale. Factorii intrinseci tin de persoana in cauza cum ar fi: o paralizie, o problema a articulatiilor, o infectie etc. . Factorii extrinseci se refera la surse exterioare cu care organismul intra in contact si care nu il lasa sa functioneze normal (pansamentul compresiv, o imobilizare etc.)

Factorii de ordin psihologic, cuprind anumite stari sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale aceste stari se pot referi la: tulburari de gandire, stres, doliu etc. .

3. Factorii de ordin social, reprezinta problemele persoanei cu anturajul sau, cu sotul/sotia, cu prietenii, cu colegii de munca. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii (cu repercursiuni asupra implinirii tuturor nevoilor) si pot fi surse de stres, depresie, malnutritie etc. .

Factorii de ordin spiritual se refera la aspiratiile spirituale ale persoanei, intrebari asupra sensului vietii, intrebari religioase, filosofice. Acesti factori isi pun amprenta in special asupra muribunzilor.

Familia joaca rolul cel mai important in satisfacerea nevoilor varstnicului dependent, lucrul acesta influentand foarte mult calitatea vietii varstnicului datorita disconfortului psihic pe care il resimte varstnicul (sentimente de jena, de inutilitate, neputinta) cat si datorita costurilor mari pentru medicamente, precum si datorita costurilor necesare pentru modificarea ambientului potrivit starii de dependenta in care se afla varstnicul.

Dependenta are intotdeauna o istorie. Ea apare intr-o zi sau dimpotiva poate aparea in mod brutal. Viteza de aparitie, simptomele asociate, reactiile psihologice ale persoanei in cauza, reactiile si atitudinea anturajului, reprezinta istoria unica, strict individualizata a situatiei de dependenta.

Exista anumiti indici ce semnaleaza prezenta dependentei si anume:

La nivel de persoana:

-negijenta vestimentara si pierderea interesului exprima o problema de sanatate mintala, un abuz de medicamente sau o alterare a starii generale;

-mirosul de urina, persistent, exprima o incontinenta urinara ascunsa sau neglijata de catre o persoana. Ea poate exprima o problema vezico-sfincteriana, dar si o problema de sanatate mentala, un abuz de medicamente sau o dificultate de deplasare.

-scaderea ponderala evoca o denutritie care poate fi legata de o boala cronica sau inflamatorie, de un defect de masticatie, de o dificultate de a umbla dupa cumparaturi, sau de a-si prepara masa, de un venit foarte redus etc. . O pierdere de apetit poate fi, de asemenea, dovada unei denutritii, a unei stari depresive sau a unui sindrom dureros cum ar fi ulcerul sau gastrita.

La nivelul comportamentului persoanei: probleme de aprovizionare, stocare irationala, rataciri importante si frecvente, izolare si agresivitate

La nivelul locuintei: locuinta prost intretinuta si de asemenea intreruperea achitarii facturilor

Townsed vorbeste despre structurarea dependentei batranilor prin: experienta saraciei, impactul pensionarii obligatorii, efectele negative ale ingrijirii in centre specializate pentru batrani, formele pasive ale ingrijirii comunitare.

Coform opiniei unor autori, persoana varstnica poate prezenta patru forme de dependenta si anume:[17]

a) Potentiala - atunci cand o anumita problema poate aparea din cauza unor predispozit Daca se identifica aceste predispozitii si se intervine adecvat, atunci este posibil ca aceasta problema de dependenta sa nu mai apara.

b) Actuala - in situatia in care problema este deja prezenta. Se poate interveni in scopul corectarii problemei respective.

c) Descrescanda - atunci cand, se observa ameliorare in starea persoanei ingrijite si implicit, se reduce dependenta acesteia. Actiunile in aceasta situatie trebuie concentrate in scopul sustinerii progresului obtinut si regasirii gradului optim de autonomie.

d) Permanenta - atunci cand, in pofida tuturor masurilor intreprinse, acea problema nu poate fi corectata. In aceasta situatie, ingrijitorul trebuie sa suplineasca ceea ce persoana dependenta nu poate face independent, ajutand-o sa se adapteze la aceasta stare de fapt.

Dependenta impune evaluare pentru a se identifica nevoile persoanei in cauza si pentru a se stabili tipul de interventie necesar. Evaluarea se face prin grile si scale de dependenta. La noi in tara, incepand cu anul 2000 exista o grila nationala de evaluare care cuprinde criteriile de incadrare in grade de dependenta; pe baza evaluarii gradelor de dependenta si a nevoilor se stabilesc tipurile de servicii recomandate pentru a fi acordate persoanei varstnice: la domiciliu sau intr-o institutie de asistenta sociala.

,,Un alt concept important pentru caracterizarea gradului de dependenta/independenta a persoanei varstnice se refera la activitatile vietii cotidiene, care includ un barem functional, minimal de activitati: toaleta, imbracat, utilizarea toaletei, alimentarea, care in cazul in care sunt posibile confera persoanei autonomie. Scala ADL a lui Katz evalueaza potrivit activitatilor de mai sus gradul de dependenta. In afara de aceasta scala mai exista si scala incapacitatilor pentru activitatile vietii zilnice - IADL Lawson. Aceasta scala are pentru barbat, urmatorii cinci itemi:a utiliza telefonul, a merge, a utiliza mijloacele de transport, administrarea bugetului, luarea medicamentelor. Pentru femei aceasta scala cuprinde opt itemi: prepararea hranei, intretinerea locuintei si a lenjeriei, care se adauga celor cinci itemi de la barbat, acestia cinci fiind comuni. Conform acestei scale, dependenta este persoana care nu poate efectua fara ajutor cel putin una din aceste activitati."

Grilele de Evaluare a dependentei persoanelor varstnice reprezinta un instrument gerontologic, fiind elaborate de echipe de medici specialisti in geriatrie-gerontologie si lucratori sociali cu competente in domeniu.

Grila Nationala de Evaluare a gradelor de dependenta a persoanelor varstnice prevede urmatoarele grade de dependenta:[19]

-gradul I A - persoanle care si-au pierdut autonomia mentala, corporala, locomotorie, sociala, si pentru care este necesara prezenta continua a personalului de ingrijiri;

-gradul I B - persoanele grabatare, lucide, sau ale caror functii mentale nu sunt in totalitate alterate si care necesita supraveghere si ingrijire medicala pentru marea majoritate a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu isi pot efectua singure activitatile de baza de zi cu zi;

-gradul I C - persoanele cu tulburari mentale grave (demente) care si-au conservat in totalitate sau in mod semnificativ, facultatile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene pe care le efectueaza numai stimulate. Necesita o supraveghere permanenta, ingrijiri destinate tulburarilor de comportament, precum si ingrijiri regulate pentru unele dintre activitatile de igiena corporala;

-gradul II A - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de igiena corporala;

-gradul II B - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat, in picioare, dar care, o data ridicate, se pot deplasa in interiorul camerei de locuit si necesita ajutor partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi;

-gradul II C - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate pentru activitatile de igiena corporala si pentru activitatile instrumentale;

-gradul III A - persoanele care se deplaseaza singure in interiorul locuintei, se alimenteaza si se imbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile instrumentale ale vietii de zi cu zi; in situatia in care aceste persoane sunt gazduite intr-un camin pentru persoane varstnice ele sunt considerate independente;

-gradul III B - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile vietii cotidiene.


3.Starea de sanatate fizica si psihica

Organizatia Mondiala a Sanatatii da urmatoarea definitie a starii de sanatate: ,,sanatatea este o stare de bine fizic, mental si social, ce nu consta numai in absenta bolii sau infirmitat"

Virginia Henderson da urmatoarea definitie starii de sanatate: ,,sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satisfacute in mod autonom, nu se limiteaza la absenta bol"

La persoanele varstnice se constata diferente fata de adulti atat in semiologia afectiunilor, cat si in modul in care se comporta daca se imbolnavesc. O data ce persoana varstnica inainteaza in varsta bolile sunt si ele mai frecvente si de asemenea mai greu de diagnosticat in comparatie cu aceleasi afectiuni care apar la persoanele adulte sau tinere.

Se apreciaza ca dincolo de 65 de ani, individul are aproape 50% sanse sa nu mai fie sanatos , sa aiba nevoie de ingrijire medicala sau chiar spitaliceasca.

Studii efectuate in ultimii ani, ofera o imagine sugestiva pentru dimensiunea aspectelor medicale ale fenomenului de imbatranire demografica.

Se apreciaza ca 42% din persoanele de peste 65 de ani sunt bolnave, 4% fiind internate in permanenta. Alte date sustin ca 49% din varstnici sunt valizi, 34% deficienti, 11% bolnavi. S-a stabilit, pe de alta parte ca 55% din cancere se dezvolta la persoanele varstnice.

In general, se constata cateva particularitati in cazul varstnicilor in ceea ce priveste starea de sanatate si anume: manifestari tardive ale bolilor, manifestari atipice sau manifestari silentioase.

- manifestarea tardiva se refera la faptul ca de multe ori, bolile sunt descoperite in stadii avansate, dupa o lunga evolutie;

manifestarea atipica poate avea trei surse: alterarea raspunsurilor adaptative, in sensul reducerii perceptiei dureroase, a raspunsului imun precum si scaderea rezervei functionale a aparatelor si sistemelor precum si existenta polipatologiei concomitente;

- manifestarea silentioasa a afectiunilor dupa varsta de 65 de ani se refera la absenta unor manifestari clinice tipice.

In cazul persoanelor varstnice perceptia starii de sanatate are o influenta semnificativa asupra calitatii vietii lor. Intr-o ierarhie a trebuintelor stabilite de varstnici, aceasta problema se plaseaza pe locul al treilea, dupa dorinta de a avea o situatie materiala si sociala superioara celei prezente si o alimentatie precum si o imbracaminte mai buna.

Afectiunile frecvent intalnite la varstnic sunt urmatoarele:

din domeniul cardiovascular: cardiopatiile aterosclerotice ischemice, hipertensiune arteriala, tulburari de ritm si de conducere;

din domeniul hematologiei: anemia pernicioasa, leucemia limfatica cronica, macroglobulinemia;

din domeniul patologiei digestive: diverticuloza, hernia hiatala, ischemiile digestive;

din domeniul endocrin: diabetul zaharat, mixedemul, tireotoxicoza;

din domeniul neurologiei: ateroscleroza cerebrala, boala Parkinson, dementele;

dintre afectiunile oculare: glaucomul, cataracta, degenerescenta maculara;

din domeniul aparatului locomotor: osteoporoza, poliartrozele, guta;

din domeniul dermatologiei: cheratozele senile si verucile seboreice, cancerul cutanat;

Printre bolile rar intalnite la varstnic sau chiar neobisnuite putem enumera: hepatita acuta, achalazia, boala Crohn, radiculopatia, spondiloza cervicala, boala Addison, sindromul Cushing, nefrita acuta, sarcoidoza, urticaria etc.[24]

Starea de sanatate a varstnicilor romani este unul din punctele critice cele mai grave ale calitatii vietii lor. In urma unor cercetari realizate in Romania, in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei varstnice s-a constatat ca:

-mai mult de jumatate dintre persoanele varstnice nu isi pot permite cumpararea medicamentelor necesare;

-mai mult de 2/3 din persoanele varstnice nu sunt multumite de activitatea Guvernului in domeniul sanatatii;

-bolile cronice afecteaza aproape jumatate dintre persoanele de 50 de ani si peste;

-persoanele de peste 65 de ani prezinta ponderi importante printre pacientii medicilor cardiologi, oftalmologi, urologi si neurologi;

-varstnicii incearca sa isi amelioreze sanatatea recurgand la medicina alternativa;

-apelurile la serviciile unui medic sunt mai frecvente o data cu inaintarea in varsta.


4.Situatia materiala si saracia varstnicilor

Traim intr-o lume in care saracia absoluta se extinde, iar Romania nu se afla in afara acestei ar Saracia economica, individuala, sau colectiva, nu mai sunt singurele forme sub care se manifesta acest fenomen. Se vorbeste tot mai mult despre ,,saracii exclusi"- persoane neadaptate social din cauza comportamentului si lipsei de pregatire profesionala, ,,saracii marginalizati"- persoane a caror participare este minima si aleatorie, ,,saracia extrema" sau chiar ,, lumea a patra a saracilor".

Cele mai mari proportii ale populatiei varstnice aflate in stare de saracie se gasesc in tari precum: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie si Israel.

Venitul direct al varstnicului ii asigura acestuia intr-un oarecare mod, prestigiu, pozitie sociala, independenta sau dependenta sa materiala.

Veniturile varstnicilor tind oarecum sa pastreze diferentele din perioada de varsta activa: cei care erau bogati in perioada activa, sunt si acum bogati, dar veniturile li s-au mai diminuat putin, iar cei care erau saraci in perioada activa au devenit la batranete si mai saraci.

Intre sistemele de pensii la noi in tara exista diferente semnificative. In anul 1992, pensia medie pentru munca agricultorilor reprezenta numai 10% din pensia medie de asigurari sociale, iar cea din sistemele de finantare proprie se situa cu 12% pentru mestesugarii cooperatori, cu 52% pentru mestesugarii cu ateliere proprii si cu 15% in cazul pensionarilor provenind din sistemul organelor centrale, sub nivelul de 8789 lei.[26]

Veniturile gospodariilor de pensionari[27] au, in ordine ca surse principale: pensiile si alte prestatii sociale, produsele agro-alimentare proprii, salariile si alte drepturi salariale. Veniturile in natura reprezinta 1/3 din veniturile totale. Veniturile gospodariilor de pensionari se afla sub nivelul tuturor celorlalte tipuri de gospodarii, cu exceptia celor de someri.

Media lunara a veniturilor pe o gospodarie de pensionar reprezinta 77% din media lunara pe total gospodar

La noi in tara pensiile medii cele mai mari s-au regasit in Municipiul Bucuresti, Brasov, Hunedoara, iar cele mai mici in judetele Botosani, Giurgiu si Vaslui.



5.Locuinta

Multe cercetari au evidentiat faptul ca, mentinerea varstnicului la domiciliu, in sanul familiei are efecte benefice in ceea ce priveste calitatea vietii sale.

Problema raporturilor dintre persoanele varstnice si ceilalti membri ai familiei este pe larg discutata de foarte multi cercetatori.

Influenta benefica a familiei asupra persoanei varstnice se poate constata atunci cand se analizeaza legatura intre stabilitatea familiei, pe de o parte si securitatea afectiva, stabilitatea psihica caracteriala a batranilor, pe de alta parte.

Chiar daca persoanele varstnice traiesc in cuplu, pastrarea legaturii cu copiii lor constituie un suport moral pentru depasirea diferitelor situatii, contribuind la o mai buna stare psihica si la mentinerea unui echilibru in viata acestora.

In general intre rudele care se ocupa de persoanele in varsta, copiii se situeaza pe primul loc, urmati fiind de frati si nepoti.

Locuinta, care este o nevoie fundamentala pentru orice om, capata la persoanele varstnice o semnificatie deosebita. Locuinta nu se rezuma doar la un spatiu de locuit, ci de foart multe ori, are o valoare afectiva, consolidata in timp de diverse trairi personale legate de familie, de prieteni, de vecini etc. .

Chiar daca varstnicul traieste singur,dar in locuinta sa, el suporta mai bine lucrul acesta de a trai singur, decat daca ar fi ,,dezradacinat".

In multe cazuri, atunci cand varstnicul paraseste casa unde a trait, viata ii este scurtata, chiar daca locul unde merge, este mai confortabil, mai placut din punct de vedere ambiental.

Situatiile in care partenerul de viata este prezent, parintele supravietuitor sau parintii varstnici locuiesc cu copiii sunt favorabile unui mod de viata integrat, in care implicarea in problemele familiei , asumarea de rsponsabilitati in cadrul acesteia, si sprijinul moral si afectiv al celorlalti membrii ai familiei determina o alta perceptie a calitatii vietii decat in cazurile in care varstnicul ar trai singur.[28]

Pentru batrani o sursa importanta de stres o constituie apropierea mort De aceea, o abordare optimista din partea familie icare il ingrijeste pe acesta il va face si pe el sa fie optimist si sa priveasca, cu seninatate viitorul.

Desi locuinta este mediul favorabil in care varstnicul ar trebui sa traiasca, surprinzator este faptul ca unul din modurile in care cei care ingrijesc batranii cauta sa iasa din acest stres prin a cere internarea batranului, dintr-o lovitura, povara de ingrijorare si grija sunt aruncate asupra spitalului, caminului de batrani, sau institutiei de ocrotire, dar asta nu insamna decat ca povara a fost pasata altcuiva.

Locunta poate deveni o problema pentru varstnic atunci cand:

batranul are o locuinta veche, care necesita reparatii, este insalubra, sau nu dispune de utilitati(apa curenta, baie, toaleta, gaze, curent electric) asa cum sunt majoritatea locuintelor rurale;

persoana varstnica nu are in posesie o locuinta cu un design adecvat cerintelor speciale ale acestuia(usi mai largi, baie joasa, lift, bare de sustinere);

Locuintele detinute de varstnicii din Romania prezinta urmatoarele caracteristici:

- din punctul de vedere al materialului folosit la constructia acestora , locuintele varstnicilor sunt inferioare mediei si sunt mai bune cele din mediul urban decat cele din mediul rural;

- din punct de vedere al incalzirii, locuintele varstnicilor sunt utilate sub nivelul mediu(47% au soba cu lemne carbuni, petrol);

- 53,7% dintre gospodariile varstnicilor au ca sursa principala de apa, reteaua publica;

- 50% nu su instalati de apa calda;

- 43% nu au canalizare;

- 50 % au grup sanitar in interiorul locuintei;

- doar 50% au post telefonic propriu;

- 69% dintre locuintele varstnicilor au fost construite inainte de anul 1979 si doar 21% dupa anul 1989.

Un studiu britanic a evidentiat ca riscul perceptiei ngative a calitatii vietii la persoanele varstnice creste pentru persoanele care locuiesc cu chirie.

Locuinta este, deci, o importanta componenta de suport, chiar daca aceasta este construita din materiale inferioare si de asemenea este slab utilata.

In tarile membre ale Uniunii Europene, exista locuinte special amenajate pentru persoanele varstnice sau pentru cele care prezinta un handicap.

Preocupara pentru realizarea unor astfel de locuinte, este, insa inegala, pentru multe tari construirea unor astfel de locuinte reprzentand doar un deziderat.


6. Abuzul

Spre deosebire de abuzul asupra copilului, abuzul asupra persoanelor de varsta a treia ramane intotdeauna in umbra. Asupra varstnicului pot fi exercitate diferite tipuri de abuz: fizic, emotional, sexual, juridic etc. .

In aproximativ 80% din cazuri, abuzul este datorat unei rude care locuieste impreuna cu persoana de varsta a treia, altor persoane din anturajul permanent al varstnicului sau care vin intamplator in contact cu acesta si al institutiilor care nu tin cont de conditia de persoana defavorizata a varstnicului ignorand si incalcand drepturile acestuia.

De obicei persoana varstnica este victima unui abuz fizic( batai, arsuri, fracturi) fie pntru ca detine economii, fie datorita capacitatii fizice reduse.

,,Abuzul fizic este provocarea intentionata a durerii fizice si a suferintei psihice sau neacordarea ingrijirilor in cazul unor boli cum ar fi: escarele, echimozele, edemele, luxatiile, plagile zdrobite sau taiate, precum si folosirea restrictiilor disciplinare, privarea intentionata de serviciile necesare mentinerii sanatatii,fizice sau mintale, abuzul sexual, restrictii in libertatea de miscare, sechestrarea." [31]

Cel putin la fel de traumatizant ca si abuzul fzic, este si abuzul emotional, psihologic realizat prin atacuri verbale, amenintari, provocarea fricii, izolarea fizica sau emotionala, ironizarea, ridiculizarea, insulta, injuraturile, amenintarea cu moartea ori cu bataia, ostilitatea vadita. Acest tip de abuz poate produce sentimente de neliniste, de spaima, de anxietate, sentimente ce afecteaza serios calitatea vietii varstnicilor. Spre deosebire de abuzul fizic, acest tip de abuz este greu de demonstrat, iar varstnicii de asemenea cu greu dezvaluie traumele pe care le traiesc in astfel de situat

Abuzul material[32] se refera la:

folosirea ilegala, neadecvata, sau neautorizata, a resurselor materiale ale unui adult pentru beneficii personale;

actul de privare a batranului de a folosi resursele acumulat in perioada de pensionare;

furtul banilor sau a proprietatilor batranului;

folosirea fortei sau a manipularii pentru obtinerea bunurilor batranului.

Abuzul medical se refera retinerea medicatiei sau a accesorilor ajutatoare cum ar fi: ochelari, proteze, aparate auditive etc. .

Neglijarea varstnicului se refera nu numai la neacordarea ingrijirilor necesare ci si la durerea fizica provocata de el insusi , sau la incapacitatea acestuia de a avea grija de satisfacerea nevoilor personale si se manifesta in legatura cu persoanele cu debilitati fizice sau mentale.

Cel mai frecvent sunt abuzate persoanele care sunt femei, locuiesc singure, au 75 de ani si peste, au una sau mai multe incapacitati fizice sau mentale si de cele mai mult ori sunt dependente de familie.


Motivele abuzurilor

In ceea ce priveste abuzul asupra varstnicilor exista mai multi factori care, corelati sau luati individual duc la aparitia acestuia, acesti factori fiind:

a)      Violenta invatata. Copiii invata prin observare, dar si prin participare ca in familia lor violenta ste un raspuns la stress. Aceasta situatie poate fi intarita si de presa, mass-media, tv, sau de societate. Razbunarea, nervozitatea, constientizarea propriei imbatraniri sunt surse ale violentei asupra varstnicilor.

b)     Dependenta varstnicilor. Foarte multe persoane au tendinta de a abuza sau de a fi nerespectuos cu persoanele ce manifesta slabiciune sau care sunt neajutorate. Batranii care devin tot mai dependenti incep sa simta ca nu au nici un control asupra propriului trai, ca nu pot face nimic pentru a-si schimba situatia. Multe persoane varstnice considera ca locuinta lor este singurul loc unde pot locui, chiar daca acolo traiesc si cei de catre care sunt abuzati si le este teama sa fie alungati de langa cei dragi, chiar daca ei ii abuzeaza.

c)      Criza de filiatiune reflecta faptul ca orice persoana trebuie sa treaca prin adolescenta, faza in care incepe procesul de emancipare, de revolta fata de parinti. De multe ori, in aceasta perioada copiii, pleaca de acasa, se casatoresc si implicit isi viziteaza mai rar parint Aceasta situatie nu pare sa fie prea grava, insa mai tarziu, cand copiii sunt pusi in situatia de a-si ingriji parintii, vechile probleme emotionale, nerezolvate la timpul lor, revin si astfel se naste posibilitatea unui abuz asupra parintilor varstnici.

d)     Stresul- responsabilitatea ingrijirii unei rude in varsta si dependenta acestuia pot duce la acumularea stresului in familie. In societatile moderne, tendinta copiilor este de a-si intemeia familii nucleare independente fata de familia de origine.

Dincolo de suportul afectiv si moral relatiile bune in familie sunt si o premiza a acordarii la nevoie a sprijinului si ingrijirilor necesare. Membrii familiei sunt de departe cei mai importanti furnizori de ingrijiri pentru varstnici. In ciuda acestui fapt, se contureaza din ce in ce mai bine, ideea ca, familiile sunt mai putin dispuse decat in trecut sa-si ingrijeasca rudele in varsta.

Atunci cand unul din parinti moare, lasandu-l pe celalalt singur si total depndent, o responsabilitate neasteptata va apasa pe umerii copiilor adulti. Ei se afla in situatia in care trebuie sa aiba grija atat de copii cat si de parintii dependenti. Incapacitatea crescanda a parintelui, diminuarea resurselor financiare si emotionale ale familiei, pierderea intimitatii familiale, pot duce la sentimente de vinovatie la copilul adult, dar si resentimente ce pot duce la abuzul asupra parintelui.

Copiii adulti sunt numiti deseori generatia sandwich datorita pozitiei pe care o ocupa intre copiii si parintii lor, fiind expusi in acest fel unui set intreg de stresuri.

Ca esec in rezolvarea conflictelor, copiii adulti care ingrijesc varstnicii, pot sa-i dea o supra -doza de medicamente, sa-l lege de pat, sa-l ameninte etc. .

Mai multe cercetari in domeniu au aratat ca adeseori, abuzatorii sunt dependenti de alcool, de droguri, sunt someri, au probleme la locul de munca, au cazier, se confrunta cu situatii materiale dificile, sau trec printr-un divort, printr-o separare etc. .


7.Depresia

Problemele batranetii pot fi privite si analizate din punct de vedere biologic si medico-social. Batranetea este insotita de modificari profunde ale tesuturilor si prin uzura acestora se produce starea deficitara a individului din toate punctele de vedere. Batranetea da nastere si altor probleme psihice. Este vorba de tulburarile psihice care apar ca urmare directa a modificarilor organice provocate de batranete, tulburari care se rasfrang si asupra relatiilor sociale, in special in cadrul familiei batranului.

Dupa varsta de 60 de ani, etapele de viata care se succed sunt incarcate de sentimente si de incercari mai dureroase decat la celelalte varste.

Jahoda, in anul 1958, definea depresia ca ingloband sase criterii: o atitudine pozitiva fata de sine,  un sens al dezvoltarii, al afirmarii sinelui, integrare, autonomie, o perceptie optima a realitatii, un mediu propice.

Depresia este mai mult decat suparare, tristete. Este o stare de tristete care pare ca nu mai vrea sa plece. Persoana se simte nefolositoare, fara valoare, fara nici o speranta, neajutorata, se retrage din activitatile zilnice, au loc schimbari in pattern-urile de somn si pofta de mancare si pot aparea probleme in a gandi corect, logic.

Depresia nu este o parte a imbatranirii firesti, normale, o etapa fireasca a vietii, ci este o tulburare medicala si asa cum se trateaza boli precum: diabetul zaharat, artrita, hipertensiunea arteriala, asa si depresia poate si trebuie tratata.

Depresia poate fi clasificata in doua catgorii: majora si minora. Cea majora implica cateva simptome cu manifestari fizice specifice si de obicei, nefiind in legatura cu un eveniment din mediul psiho-social. Depresia minora tinde sa fie precedata de evenimente de viata nefericite: declin fizic sau pierderea rolului, statusului sau a unei persoane dragi.

Oricum ar fi depresia, minora sau majora, ea poate fi tratata in 75% din cazuri.

Factorii care determina aparitia depresiei au fost definiti de Ban, in anul 1981 ca fiind:

Factorii biologici-anomaliile in neurotransmiteri si schimbari metabolice asociate cu imbstranirea normala, ca si schimbarile in sensibilitatea receptorilor;

Factorii sociali- pentru multe persoane, aflate in ultima parte a vietii, pierderile sunt foarte frecvente; experienta unei pierderi poat predispune un individ sa anticipeze pierderi viitoare si astfel creste simtul amenintarii securitatii si durerea emotionala anticipativa. Astfel de perioade pot fi asociate cu izolarea sociala, ce poate duce la depresie.

Simptomele depresiei sunt:[37]

a)   sentimentul de a te simti la pamant, in cea mai mare parte a timpului, dar in special seara;

b)   pierderea interesului pentru problemele curente de viata, incapacitatea de a te bucura de lucrurile care de obicei fac placere;

c)   persistenta senzatiei de oboseala chiar si atunci cand nu faci mare lucru; motivatia si elanul pot fi si ele scazute;

d)   o scadere a poftei de mancare si in consecinta a greutatii;

e)   un sentiment de neliniste;

f)     dorinta de a sta departe de oameni iar daca lucrul acesta nu este posibil apare nervozitatea si irascibilitatea ;

g)   tulburari ale somnului, de obicei varstnicul se trezeste foarte devreme si nu mai poate adormi;

h)   lipsa de incredere in fortele proprii, lipsa insotita de sentimente de inutilitate, sau de convingerea ca e o povara pentru cei din jur;

i)     sentimente de vinovatie;

j)     ganduri de suicid; majoritatea persoanelor cu depresie majora isi doresc ,,sa termine cu viata" la un moment dat.

Oamenii pot fi afectati de depresie la orice varsta, dar semnele depresiei pot fi putin diferite la persoanele varstnice. Unele semne ale unei boli fizice pot fi asimilate cu cele ale deprsiei; de exemplu, pierderea apetitului sau tulburarea somnului, se pot datora atat depresiei, cat si anumitor boli de inima, artroza, etc. .




Idem p. 154

Consiliul Local al Municipiului Craiova, Ghid Metodologic Privind Serviciile De Ingrijire La Domiciliu pentru Persoanele De Varsta A III-a, Editura Sitech, Craiova, 2007, p. 7

Octavian Apahideanu, Asistenta sociala a persoanelor de varsta a III-a, Editura Eftimie Murgu, Lugoj, 2002, p. 90

Emilia Maria Sorescu op. cit., p. 149-150

Daniela Garleanu, Vulnerabilitatea varstei a III-a. Aspecte teoretico-practice, in Populatii vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare de Vasile Miftode(coordonator), Daniela Garleanu si altii, Editura Lumen, Iasi, 2002, p. 50

ibidem

Emilia Maria Sorescu op. cit., p. 24

George Neamtu, Tratat de Asistenta sociala, Editura Polirom, Bucuresti, 2003, p. 912

Hildegard Puwak, Incetinirea IreversibilitatiI, Eseu cercetare despre varsta a III-a, Editura Expert, Bucuresti, 1995, p. 44

Monica Zapadeanu, Terapii familiale si asistenta sociala a familiei, Editura Lumen, Iasi, 2005, p. 140

Consiliul Local al Municipiului Craiova, Ghid Metodologic Privind Serviciile De Ingrijire La Domiciliu pentru Persoanele De Varsta A III-a, Editura Sitech, Craiova, 2007, p. 18

Luana Pop, op. cit., p. 131

idem p. 132

George Neamtu, Tratat de Asistenta sociala, Editura Polirom, Bucuresti, 2003, p. 922

Fundatia de Ingrijiri Comunitare Bucuresti, Ghid de lucru- Servicii integrate pentru persoanele in varsta, Bucuresti, p.19

Daniela Garleanu, Vulnerabilitatea varstei a III-a. Aspecte teoretico-practice, in Populatii vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare de Vasile Miftode(coordonator), Daniela Garleanu si altii, Editura Lumen, Iasi, 2002, p. 49-50

Consiliul Local al Municipiului Craiova, Ghid Metodologic Privind Serviciile De Ingrijire La Domiciliu pentru Persoanele De Varsta A III-a, Editura Sitech, Craiova, 2007, p. 18-19

Luana Pop, op. cit., p. 132

Hotarare de Guvern nr. 886, pentru aprobarea Grilei Nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 507 din 16 octombrie 2000, art. 6, anexa nr. 3

Constantin Bogdan, Elemente de geriatrie practica, Editura Medicala, Bucuresti, 1992, p. 14

ibidem

Consiliul Local al Municipiului Craiova, Ghid Metodologic Privind Serviciile De Ingrijire La Domiciliu pentru Persoanele De Varsta A III-a, Editura Sitech, Craiova, 2007, p. 13

Constantin Bogdan, op. cit., p. 19

ibidem

Hildegard Puwak, op. cit., p. 187

Hildegard Puwak, op. cit., p. 171

Ana Balasa, Revista de asistenta sociala, Editura Polirom, nr. 4/2006, p.43

Hildegard Puwak, op. cit., p. 153

Mary Marshall , Asistenta sociala pentru batrani, Editura Alternative, Bucuresti, 1993, p. 75

Ana Balasa, Revista de asistenta sociala, Editura Polirom, nr. 4/2006 p. 46

Denizia Gal, Dezvoltarea umana si imbatranirea, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001, p. 101

ibidem

Idem p. 102-104

Viorica Epureanu si Florica Manoiu, Asistenta sociala in Romania, Editura All, Bucuresti, 1997, p. 86

Denizia Gal, Dezvoltarea umana si imbatranirea, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001, p. 73

Denizia Gal, Vine o zi- Eseuri pe teme gerontologice, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001, p. 46

Denizia Gal, Dezvoltarea umana si imbatranirea, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001, p. 74-75

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }