QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate asistenta sociala

Persoanele abuzate (fizic, psihic) – persoane cu nevoi speciale








PERSOANELE ABUZATE (FIZIC, PSIHIC) – PERSOANE CU NEVOI SPECIALE


VIOLENTA IN FAMILIE

Din punct de vedere clinic o definitie larg acceptata a violentei domestice este aceea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare, petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale, distrugerea bunurilor care apartin victimei, izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de sprijin, amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor, furturi, controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie”.




Se numeste 'violenta in familie' orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri.

Desi pana de curand s-a presupus ca femeia este cel mai adesea victima violentei in familiei, in urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru simplu motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violentei domestice devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita, vecinii, prietenii, colegii. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. Ele capata un stigmat in ochii celorlalti si in acelasi timp un sentiment de culpa care le face sa se izoleze.

Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa intretina relatii sociale in cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata primi un sprijin.Pe de alta parte, barbatii violenti au ca si caracteristici de personalitate aparte: lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenti, a comunica, in mediul intim al caminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt, in vreme ce, la locul de munca ramane o rutina de relationare superficiala cu ceilalti, un rol jucat in limitele orelor de serviciu.

Influentele violentei domestice asupra dezvoltarii copiilor

Functia principala a familiei, cresterea copiilor, este distorsionata cu largi si dramatice consecinte in viitor. Perturbarea acestei functii se petrece in general, ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza in momentele evenimentelor de violenta. Cercetarile arata ca trauma copiilor care cresc intr-o atmosfera de violenta, chiar daca nu ei sunt victimele directe, este mai intensa si cu consecinte mai profunde si mai de durata decat in cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor (Catheline, Marcelli, 1999).

Intr-o familie bantuita de violenta, copiii cresc intr-o atmosfera in care nevoile lor de baza (nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste) sunt profund neglijate.

Functiile parentale nu mai pot fi implinite. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea mai importanta relatie interpersonala, de teroare, de autoacuzatii (Polman,1994) femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din rolurile impuse de viata familiei.

In atmosfera de violenta, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt ramane intr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. Aceasta situatie este probabil si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii.

Copiii care cresc in familii violente dezvolta comportamente si o conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. Ei prezinta:

probleme fizice, boli inexplicabile, expusi la accidente in casa si in afara casei, dezvoltare fizica mai lenta

probleme emotionale si mentale: anxietate marita, simtamant de culpabilitate, frica de abandon, izolare, manie, frica de raniri si moarte

probleme psihologice: neincredere in sine, depresie, comparare cu viata mai fericita a colegilor

probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti, probleme cu somnul, enurezie, batai, fuga de acasa, sarcini la varste mici, relatii pentru a scapa de acasa, mutilare, consum de droguri si alcool, comportament defensiv cu minciuna

probleme scolare - neincredere, eliminare, schimbari bruste in performantele scolare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale

identificare cu eroi negativi.

Un lucru mai putin luat in considerare pana acum este faptul ca in randul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid si ca pe primul loc in randul cauzelor se afla climatul familial deteriorat si slaba comunicare in cadrul familiei.

Desi incidenta fenomenului este in scadere, se manifesta o acutizare a lui, in sensul cresterii intensitatii violentei (acte de cruzime).

Incepand cu data de 1 septembrie 2003, a intrat in vigoare Legea nr.217/22.05.2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, care a fost modificata si completata recent prin Ordonanta nr. 13/8 ianuarie 2004. Aceasta lege contribuie in mod semnificativ la evolutia legislatiei romanesti in ce priveste protectia drepturilor omului, tinand cont de frecventa cazurilor de violenta in familie si consecintele fizice si psihice deosebit de grave ale acestui fenomen. Din ultimul Raport Mondial asupra Violentei si Sanatatii, rezulta ca anual, peste un milion si jumatate de persoane isi pierd viata in urma unor acte de violenta (procentual inseamna ca 28,8 persoane la 100.000 de locuitori) si multe alte victime sufera din cauza comportamentelor de acest gen.

Violenta casnica a crescut alarmant in contextul unei societati generatoare de nemultumiri si frustrari, ce ofera premisele unui comportament violent in familie. Femeile sunt, in mod evident, parte vulnerabila din cadrul familiei, un fapt bine demonstrat de mass-media si de statisticile existente.Violenta domestica asupra femeilor reprezinta o amenintare permanenta, insotita sau nu de o ranire fizica sau psihica in cadrul relatiei cu partenerul, indiferent daca sunt sau nu casatoriti legal sau daca exista raporturi de familie intre ei, daca au aceelasi domiciliu. Conform legii, violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material si, in acelasi timp, impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale.

Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apartin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de sprijin; amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie.

Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri.

Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor.

In aceste familii este evidenta izolarea sociala a sotiei de catre sotul violent, care nu doreste ca sotia lui sa aiba relatii sociale in cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata primi un sprijin.

Conform legii, aceste cazuri de violenta in familie trebuie supuse medierii la cererea partilor, mediere realizata de catre persoane specializate, prin consiliul de familie format din rude sau de catre mediatori autorizati. Acesta mediere insa nu opreste desfasurarea procesului penal sau aplicarea de sanctiuni pentru cei care au savarsit abuzuri. De asemenea, legea prevede si infiintarea de Centre pentru adapostirea victimelor violentei in familie, care sunt unitati de asistenta sociala ce asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie, nevoite sa fuga de acasa. In acelasi timp, este interzis accesul in incinta adapostului a agresorului, acesta izolare a victimelor se face cu consimtamantul acestora.

Adaposturile publice sau private asigura gratuit atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia: protectie impotriva agresorului, ingrijire medicala, hrana, cazare, asistenta psihologica si consiliere juridica, pe o perioada determinata, pana la rezolvarea situatiei familiale. In cazul persoanelor care nu isi pot asigura singure cazarea si hrana, acestea vor avea drept de sedere in adapost pana la rezolvarea acestor probleme de catre stat sau de catre organizatiile neguvernamentale, prin cursuri de calificare profesionala.

La primirea in adapost, victima este ajutata din punct de vedere legal sa-si protejeze bunurile ramase la agresor. Acest ajutor este gratuit, la fel ca si ingrijirea medicala si psihiatrica, oferita victimei pentru a o ajuta sa treaca peste socul si trauma unei astfel de violente. Insa, in acelasi timp cu adapostirea si protejarea victimei, se poate incepe urmarirea penala si judecarea in instanta, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice care dovedesc ca un membru al familiei a savarsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru.

Din studiul situatiei violentei in familie, majoritatea infractiunilor savarsite intre membrii familiei le constituie cele de omor, tentativa de omor, loviri cauzatoare de moarte, pruncucidere, vatamare corporala grava, vatamare corporala, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuala, coruptie sexuala, incest, talharie, abandon de familie - art. 305 Cod penal (numai litera 'a' - parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, prin expunerea la suferinte fizice sau morale care se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda), rele tratamente aplicate minorului si punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji.

Astfel infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, prin care acesta este pus in primejdie grava de catre parinti sau de orice persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 12 ani. Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani iar vatamarea corporala se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Important este ca toate persoanele care ajung victime ale violentei in familie sa-si cunoasca drepturile si sa apeleze cu incredere la institutiile si persoanele care le pot ajuta (Politie, centre de adapost, avocat, medic, psiholog, familie, prieteni etc.), fara teama si fara a-si ascunde suferinta, de care, in multe cazuri, se considera tot ele vinovate.

Un lucru mai putin luat in considerare pana acum este faptul ca in randul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid si ca pe primul loc in randul cauzelor se afla climatul familial deteriorat si slaba comunicare in cadrul familiei.

Desi incidenta fenomenului este in scadere, se manifesta o acutizare a lui, in sensul cresterii intensitatii violentei (acte de cruzime).

 Incidenta





O m o r




Loviri cauzatoare de moarte




Vatamare corporala




V  i  o  l




Pruncucidere




Rele tratamente aplicate minorului





Legea privind combaterea violentelor familiale

Potrivit Legii 217/25 mai 2003, violenta in familie reprezinta „orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie, impotriva altui membru al aceleeasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material”.

De prevederile legii beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti (concubinii) sau dintre parinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale.

Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane, orice persoana care considera ca este victima a violentei sau se simte amenintata trebuie sa stie ca violenta in familie este o infractiune prevazuta si sanctionata de Codul Penal.

In acelasi timp, violul comis in familie este pedepsit.Daca violenta fizica s-a produs, victima trebuie sa mearga la Serviciul Medico-Legal in cel mult 48 de ore de la comiterea agresiunii, pentru constatarea acesteia si eliberarea unui certificat medico-legal, care costa aproximativ 300.000 de lei. In plus, trebuie anuntata cea mai apropiata sectie de Politie, in cel mult doua luni de la producerea agresiunii. Pentru ca Politia sa poata apara de repetarea violentelor, este bine sa fie facuta o plangere care sa fie inregistrata la sectie.

Daca numarul de zile de ingrijiri medicale este sub 60 de zile, chiar daca Politia incepe urmarirea penala, victima se poate impaca in orice moment cu agresorul, iar impacarea inlatura raspunderea penala a autorului. Specialistii spun insa ca, de regula, dupa impacare violenta va deveni si mai mare.Pentru ca impacarea sa insemne si oprirea violentelor, incepind cu data de 25 august, vor fi instruiti si isi vor desfasura activitatea specialisti in medierea conflictelor.

Daca pericolul de agresare persista, Politia poate indruma victimele violentei in familie spre adapostul cel mai apropiat. De luni, in fiecare judet vor fi infiintate astfel de adaposturi. Acolo, victimele agresiunii si copiii acestora, vor beneficia de cazare pe o perioada determinata, masa, asistenta psihologica, juridica, medicala, si chiar de asistare in instanta. In cursul urmaririi penale sau a judecatii, instanta de judecata, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a savirsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru poate dispune, in mod provizoriu, masura interzicerii agresorului de a reveni in locuinta familiei. Politistii recomanda victimelor ca, in momentul in care conflictul devine acut, sa stea cit mai aproape de usa. Daca sint lovite, este bine ca victimele sa strige dupa ajutor si sa paraseasca locuinta. De asemenea, este binevenit sprijinul unui vecin de incredere care, atunci cind aude strigatele de ajutor, sa cheme Politia.

Specialistii spun ca nu victima este vinovata de producerea violentei si ca asemenea fapte sint ciclice. Odata ce prima violenta s-a produs, este putin probabil ca agresiunile vor inceta.

In privinta copiilor din aceste familii, chiar daca nu sunt loviti de agresor, simplul fapt ca sunt martori la violenta le poate afecta dezvoltarea fizica si psihica, cu traumatisme adeseori ireversibile asupra lor. Copiii care traiesc in medii acut violente dezvolta in mai mare masura comportamente agresive, uneori delincvente, cum ar fi consumul ilicit de droguri, aderarea la gasti de cartier, abandoneaza in mai mare masura scoala iar ca adulti devin, in majoritatea cazurilor, agresorii propriilor lor familii.

Violenta in familie reprezinta o serioasa problema de sanatate publica, agresiunile impotriva femeii consituind o importanta cauza de deces si incapacitate de munca, la fel de grava ca si cancerul, care afecteaza sanatatea intr-o masura mult mai mare decit accidentele de munca si malaria la un loc.

In multe cazuri, agresorul este foarte violent, mergind pina la uciderea sotiei, copilului sau altui membru al familiei. Dar cele mai frecvente agresiuni constau leziuni grave, leziuni in timpul sarcinii, la copii, sarcina nedorita si la virsta prea tinara, boli cu transmitere sexuala, inclusiv HIV/SIDA. Alte consecinte ale fenomenului sint cele de ordin psihologic, precum sinucidere, probleme de sanatate mintala sau reactiile neasteptate ale copiilor care asista la acte de violenta.



Pina in anul 2002, in Romania nu exista in cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest fenomen. In Codul penal romanesc nu erau prevazute articole prin care violenta in familie sa fie incriminata si pedepsita, fiind prezazute articole prin care se pedepseau actele de violenta in general. Din noiembrie 2002, au fost facute modificari in Codul penal, actele de violenta domestica fiind pedepsite.

Problema violentei in familie a atins cote alarmante, majoritatea evenimentelor de acest fel fiind inregistrate in familiile sarace, dar fara sa fie excluse radical din familiie instarite de intelectuali.

Violenta in familie este un fenomen care, in mare masura, inca nu este constientizat de catre societate ca fiind ceva deosebit de grav. Poate de aceea sunt multi cei care prefera sa nu intervina in cazul in care asista la o asemenea scena, sau stiu ca asa ceva se petrece in imediata lor apropiere, in familiile cunoscutilor sau chiar a rudelor.

Romanul inca mai are conceptia ca nu e mare scofala sa-ti mai “boxezi” din cand in cand nevasta. De asemenea, multi sunt adeptii ideii ca “bataia este rupta din cer” si trebuie sa faca parte integranta din educatia unui copil. Iar aici nu vorbim despre o palma scapata la nervi o data la 3 ani, ci despre cazurile in care copiii sunt snopiti in bataie cu pumni, picioare, cu cureaua, dati cu capul de pereti sau alte pedepse de genul acesta, in urma carora raman rani fizice grave dar mai ales rani psihice si sufletesti deosebit de profunde.

In violenta domestica este inclus si abuzul psihologic care este devastator, fiind comparat cu tortura ostaticilor care de asemenea erau privati de libertate, de somn, fara a sti cand se vor manifesta din nou violentele. Erau terorizati, fiind in permanenta cuprinsi de sentimentul de frica.Violenta psihologica inseamna folosirea amenintarilor si a comportamentelor menite sa produca teama: ridicarea vocii sau pastrarea unei taceri prelungite precum si apelarea la cuvinte si actiuni care distrug increderea si imaginea de sine a femeii. Odata instalata teama de agresiune, amenintarile sunt suficiente pentru a mentine o stare permanenta de teroare si teama.

Uneori persoanele abuzate ajung sa se autoinvinovateasca pentru bataile pe care le primesc, avand o perceptie gresita asupra realitatii, cauzata de multiplele abuzuri la care aceastea sunt supuse.

Femeile agresate sunt treptat distruse psihic si rabda bataile partenerului lor de viata foarte multi ani inainte de a se hotari sa faca ceva pentru a schimba situatia. Iar cele care stau cu un barbat care le bate, le terorizeaza, si motiveaza ca “rabda de dragul copiilor”, gresesc profund. Pentru ca atmosfera incarcata de tensiune din casa ca si asistarea la scandalurile dintre parinti si bataile primite de mama, ii afecteaza in mod deosebit pe copii, toate acestea avand consecinte vizibile pe tot parcursul vietii lor.

O.N.G. Datele oferite de catre Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii indica o dinamica ascendenta a numarului de copii victime ale infractiunilor de natura sexuala.Astfel, in 1998 numarul cazurilor inregistrate era de 379, in 1999 creste la 618, iar in 2002, conform datelor statistice, 295 de copii au fost victime ale abuzurilor fizice (vatamare corporala, lovituri cauzatoare de moarte, tentativa de omor, omor), 619 cazuri de abuz sexual (viol, perversiuni sexuale, incest, rele tratamente aplicate minorului) si 1170 cazuri de abandon familial.

Apreciem ca numarul cazurilor de abuz ce fac obiectul interventiilor si investigatiilor de specialitate este mult mai mare. Studiul realizat de „Salvati Copiii” pe un esantion de 425 cazuri evidentiaza existenta abuzului emotional in 90% din cazurile analizate si abuz fizic in 75% din cazuri.

Conform studiului cu reprezentativitate la nivel national (1556 parinti si 1295 copii) privind incidenta cazurilor de abuz asupra copilului realizat de ANPCA, OMS si Banca Mondiala situatia se prezinta astfel: 18,4% dintre parinti declara ca isi abuzeaza fizic copiii, in comparatie cu 24,2% cat declara copiii. 47,2% dintre parinti declara ca utilizeaza bataia ca metoda educativa in comparatie cu 84% dintre copiii chestionati. Referitor la alte forme de abuz, 25,6% dintre parinti recunosc ca isi expun copiii la diverse forme de abuz psihologic si 63,8% la agresiune verbala.

In cazul abuzului sexual asupra copilului, un singur caz a fost recunoscut de parinti, reprezentand un procent de 0,1%, procent care creste pana la 9,1% in cazul sondajului in randul copiilor.In ceea ce priveste situatia copiilor aflati in institutii de protectie, conform studiului realizat de UNICEF si IOMC pe un esantion de 3.164 de copii, aproape jumatate (48,1% ) dintre copiii aflati in grupa de varsta 7-18 ani afirma ca sunt pedepsiti prin bataie de catre personalul institutiei. In ceea ce priveste abuzul sexual din datele studiului a reiesit ca 36,1% dintre copiii din institutii au auzit de obligarea unor copii la practici sexuale dar numai copiii din grupa de varsta 15-18 ani recunosc acest lucru.Copiii care au avut curajul sa recunoasca faptul ca ei au fost victimele unor astfel de abuzuri este foarte mic: 4,3%. Intre abuzatori sunt citati copiii din aceiasi institutie, personalul din institutie, copii din alte institutii si rude ale copiilor, intr-o pondere de sub 5%. Semnificativ este faptul ca aproape 30% dintre copii nu vor sa spuna cine este abuzatorul.

Copilul si indicatorii de abuz

A sesiza ca un copil este victima a abuzului este adesea dificil si aceasta cu atat mai mult cu cat el este mai mic.Primul motiv este ca abuzul survine, de obicei fara martori, in intimitatea caminului si ca povestea descrisa pentru a explica leziunile copilului este falsa. Ori elementul cel mai important in medicina pentru stabilirea unui diagnostic este tocmai istoria cazului. Necunoasterea acestei problematici este un alt factor care diminueaza sansele de identificare a unui abuz fizic. Chia si astazi, pregatirea viitorilor medici este in mod clar insuficienta in ceea ce priveste relele tratamente aplicate copiilor.

Atitudinile si credintele personale ale intervievantilor constituie o alta cauza. in fata copilului care prezinta leziuni traumatice suspecte, anumiti medici nu pot, pur si simplu, sa creada ca ele au fost provocate voluntar de catre parinti, mai ales daca este vorba de o familie aparent corecta cu care ei au relatii bune. Singur faptul de a evoca aceasta posibilitate le provoaca disconfort. Mai degraba decat sa verifice veracitatea acestei ipoteze, ei prefera sa accepte de la inceput povestea unui accident sau evocarea posibilitatii unei boli rare pentru a explica leziunile copilului. Altii, temandu-se ca parintii sa nu fie acuzati fara a fi vinovati, nu semnaleaza situatia unui copil inainte de a avea certitudinea absoluta a unui diagnostic de abuz. Altii, chiar si cu o banuiala serioasa, refuza sa initieze un proces considerat ca o sursa de potentiale neplaceri (furia parintilor, redactarea rapoartelro si, mai ales, teama de o eventuala marturie in justitie).

Nu este vorba de a se indoi sistematic de toata lumea. Dar nici nu trebuie sa ne facem complicii parintilor care maltrateaza. Cu timpul abuzurile fizice devin din ce in ce mai severe. Deci, exista interesul de a le identifica cat mai repede pentru a porteja copilul.Etapa intai si fundamentala este de a considera aceasta posibilitate.

Totodata, a determina intr-o maniera definitiva ca un copil a fost maltratat nu intra in responsabilitatea medicului de prima linie. Medicii experti si intervenantii sociali care vor efectua ancheta vor avea nevoie de informatii culese de toti cei care au intervenit. Diagnosticul final este stabilit prin punerea in comun a unui ansamblu de indicatori, cu cat sunt mai multe informatii cu atat imaginea este mai clara. Locul de predilectie in care se intalnesc victimele abuzului fizic este departamentul de urgente a unui serivciu de spital 


Situatia cazurilor de violenta familiala in perioada 2004-2007 in Romania

Raportarile trimestriale primite de la compartimentele judetene si prelucrate de angajatii Agentiei Nationale de Statistica pentru a obtine date statistice cu privire la cazurile de violenta in familie si la decesele inregistrate ca urmare a actelor de violenta in familie.

Astfel, numarul total de cazuri de violenta in familie inregistrate si raportate in perioada 2004 – trimestrul III 2007 se ridica la: cazuri si 507 decese.

Situatia deceselor

2004: din totalul de 84 decese - 61 sunt de sex feminin (3 minori si 58 adulti ), 23 sunt de sex masculin;

2005: din totalul de 169 decese - 46 sunt de sex feminin (4 minori si 42 adulti), 34 sunt de sex masculin, restul nu au sexul si varsta precizata;

2006: din totalul de 151 decese - 67 sunt de sex feminin (9 minori, si 58 adulti ), 47 sunt de sex masculin, restul nu au sexul si varsta precizata;

2007: pe primele trei trimestre din totalul de 103 decese – 50 sunt de sex feminin (6 minori si 44 adulti ), 27 sunt de sex masculin, restul nu au sex si varsta precizata.


Repartitia cazurilor de violenta familiala in functie de sex

Anul 2005 - 9537 victime din care : 4000 de sex feminin, 1624 de sex masculin, restul nu au sexul si varsta precizata;

Anul 20069372 victime din care : 5160 de sex feminin, 1922 de sex masculin, restul nu au sexul si varsta precizata;

Anul 2007 TRIM I, II, III - 6717 victime din care : 4463 de sex feminin, 1720 de sex masculin, 534 nu au sexul si varsta precizata.

Repartitia cazurilor de violenta in familie pe regiuni

Institutiile care raporteaza cazuri de violenta in familie

Prevenirea violentei in familie

Politia Romana se afla intr-un proces continuu de adaptare a activitatilor sale specifice nevoilor comunitatii si de punere in acord a acestora cu dinamica normativa si institutionala. Inca din 1996, Serviciul de Prevenire a Criminalitatii, si mai tarziu Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, au desfasurat o serie de programe de prevenire a violentelor in familie, in parteneriat cu societatea civila.Programele de prevenire a violentei in familie initiate de Politia Romana, in parteneriat cu structuri guvernamentale si organizatii neguvernamentale au avut, in principal urmatoarele obiective: sensibilizarea opiniei publice in legatura cu amploarea si gravitatea acestei probleme sociale (campanii de constientizare in randul populatiei, programe de educatie comunitara prin care s-a urmarit schimbarea mentalitatii si prejudecatilor populatiei, prin cristalizarea unor curente favorabile prevenirii si combaterii violentei in familie); identificarea, inregistrarea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie; pregatirea politistilor pentru tratarea corespunzatoare a plangerilor victimelor violentei in familie; elaborarea unei strategii comune in scopul de a asigura un sprijin efectiv victimelor, care sa implice toate institutiile cu care este nevoie sa se coopereze (Parchetul, Instantele, organizatiile neguvernamentale, institutiile de ingrijire medicala); propuneri in domeniul legislativ, fie pentru elaborarea unor acte noi, fie pentru completarea celor existente.

VIOLENTA IN SCOALA


Mass-media, cercetarile si statisticile oficiale raporteaza o crestere spectaculoasa a fenomenului in ultimile trei decenii in mai multe tari ale lumii , astfel incat escaladarea violentei in scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din campul educatiei formale.Daca, in fazele de inceput ale educatei scolare , predomina violenta profesorului asupra elevilor  , democratizarea educatiei a antrenat o depalasare a violentei catre elevi , canalizand-o dinspre elevi spre profesori.

Violenta in scoala este o problema careia i s-a facut  o publicitate considerabila in multe tari: SUA, Franta, Anglia, etc. si din nefericire aceasta lista s-a completat si cu Romania. Numeroase posturi de televiziune prezinta  diverse scene de violenta petrecute in scoala romaneasca, de la cele mai usoare forme de violenta  pana la cele mai dure.

Este dificil sa se realizeze discriminari intre conceptele de agresivitate si violenta. M.Floro (1996) incearca o diferentiere intre acestea in baza a trei criterii :

un criteriu functional: agresivitatea este o potentialitate ce permite dirijarea actiunii ; ea tine mai mult de gandire , de analiza , in timp ce violenta este de ordinul actiunii noastre , o actiune adaptata obiectivului ce trebuie atins

un criteriu de ordin topologic: agresivitatea ar fi mai ales interna , in timp ce violenta e mai ales externa

un criteriu etic: in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii permite individului sa infrunte problemele,poate fi considerata acceptabila, violenta, in calitatea ei de actiune ce produce durere, este inacceptabila.

Exista trei teorii explicative ale comportamentului agresiv :

- agresivitatea este inascuta, pozitie sustinuta de autori precum Sigmund Freud si Konard Lorenz.In viziunea lui Freud oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a fi violenti.

- agresivitatea e un raspuns la frustrare.Cei care sustin aceasta afirmatie pleaca de la convingerea ca agresivitatea este determinata de conditiile externe.Cea mai populara si cea mai cunoscuta este teoria frustrare- agresiune formulata de J.Dollard.Teoria lui Dollard a fost supusa ulterior unor revizii.

- agresivitatea este un comportament social invatat.Aceasta pozitie este legata , in special, de numele lui A.Bandura , care formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii. Conform acestei teorii , comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati : direct prin recompensarea sau pedespirea unor comportamente ; prin obervarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor.

Violenta scolara este de cele mai multe ori nefatala , dar poate cauza serioase prejudicii dezvoltarii persoanei.Jacques Pain (2000)  identifica doua tipuri de violenta in mediul scolar:

violentele obiective care sunt de ordinul penalului (crime si delicte) si asupra carora se poate interveni frontal

violentele subiective, care sunt violente mai subtile , de atitudine, si care afecteaza climatul scolar.Sunt incluse aici dipsretul , umilirea, sfidarea, lipsa de politete, absentele de la ore..

            Violenta fizica si cea verbala sunt doua dintre cele mai des intalnite tipuri de violenta in scolile din Europa.In Suedia , 22% dintre elevi de sex masculin cu varsta cuprinsa intre 13 – 17 ani au fost implicati in trei sau mai multe violente fizice in anul 2000. In Nurenberg , Germania , 53% dintre baieti au admis ca au fost implicati in violente fizice in scoala in anul 2000.


            Un studiu britanic a ajuns la concluzia ca in fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violenta de la scoala; acelasi studiu arata ca 80% din victimele violentelor considera violenta verbala mai stresanta decat atacurile fizice, iar 30% din victime afirma ca agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare.

Pe ansamblu , datele existente demonstreaza ca violentele scolare au o tendinta constanta de crestere, atingand rata cea mai inalta la nivelul invatamantului gimnazial si liceal; din punct de vedere al distributiei pe sexe, violentele sunt cele mai des intalnite la baieti , atingand frecventa maxima in jurul varstei de 15 ani.

Sub eticheta „violenta” descoperim o diversitate  de forme de conduita , care descriu, sub aspectul intensitatii, o linie continua: la intensitatea cea mai mica, violenta presupune confruntarea vizuala, poreclirea , tachinarea, ironizarea, imitarea in scop denigrator, in timp ce refuzul de a acorda ajutor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, palmuirea sau  impingerea, injunghierea si impuscarea sunt forme de intensitate crescuta ale violentei.

Mai cu seama in prezent, cultura adolescentilor pare a fi centrata pe violenta, fenomen la care au contribuit familia , scoala , industria divertisementului si mass-media.

Adolescenta este o perioada de transformari pe plan social, fizic , si psihic.Transformarile fizice care incep la pubertate sunt adesea foarte brutale si adolescentii le traiesc ca pe o mare metamorfoza.Transformarile pot determina sentimente de jena, timiditate, refuzul comunicarii etc. Deosebit de importanta in aceasta perioada este relatia pe care adolescentul o are fata de propriul sau corp aflat in transformare. Legat de acest aspect asistam la preocupari deosebite la adolescent in ceea ce priveste machiajul, coafarea parului , imbracamintea. Emotiile se manifesta in aceasta perioada cu un mare dinamism.Au loc treceri bruste de la stari de fericire la stari de descurajare sau deprimare,  de la sentimentul de putere la cel de indoiala , de scadere a stimei fata de sine. Pentru a face fata acestor emotii , adolescentii dezvolta reactii de agresivitate si de opozitie fata de tot ceea ce inseamna autotritate (parinti , profesori , institutii).

Sub aspect temporal , adolescenta, este perioada de varsta situata intre copilarie, pe care o continua si varsta adulta, respectiv intre 12 – 13 ani si se termina intre 18 – 20 de ani (acesta incheiere sau terminare este relativa , deoarece atat aparitia cat si durata adolescentei variaza in functie de sex , rasa , conditii geografice si mediul social – economic).Este o perioada de restructurare afectiva si intelectuala a personalitatii. Ea este caracterizata ca o  perioada ingrata ceea ce scoate in evidenta faptul ca este dificila si pentru adolescentii insisi cat si pentru cei care se afla in contact cu adolescenti.



 Pe plan psihologic putem retine in principal urmatoarele trasaturi de care este marcata adolescenta: cautarea identitatii de sine, cautarea unui set personal de valori , achizitia abilitatilor necesare pentru o buna interactiune sociala , castigarea independentei emotionale fata de parinti, nevoia de a experimenta o varietate de comportamente, atitudini si activitati.

Adolescenta este asadar un camp extrem de dinamic, o perioada contradictorie, in care  poate sa inceapa sa se manifeste sentimentul de durere , de  tristete a depasirii copilariei , este o perioada suprasolicitanta pentru toti adolescentii , cu atat mai mult pentru cei care au anumite predispozitii sau cauze insotite de conditii spre devianta si delincventa. Violentele intalnite  in scoala la aceasta varsta , sunt semnalate din cauza ca baietii (intr-o proportie mult mai mica, si fetele) se afla la varsta confruntarilor fizice: a te masura cu sine si cu ceilalti face parte din afirmarea identitatii sexuale masculine, o forma de socializare prin lupta, apararea teritoriului.Aceste pariuri incalca regulile obisnuite ale conflictelor dintre adolescenti si pot genera violente individuale sau colective.


Multi adolescenti care prezinta un comportament antisocial sau delincvential au prezentat patternuri similare in copilaria mica sau mijlocie.Comportamentul antisocial precoce este un indicator cvasipredictor pentru violenta juvenila , in special la sexul masculin.( Patterson, Reid, Dishiomn , 1992)De cele mai multe ori , fetele se implica in conduite violente pentru a-si demonstra loialitatea fata de o prietena sau dragostea pentru un baiat.Si pentru adolescenti , dar mai ales pentru adolescente , sexualitatea este extrem de importanta.Sa fii atractiva sexual este o conditie a popularitatii unei fete in scoala.Preocupati sa isi afirme masculinitatea , baietii sunt in mod particular mai interesati sa faca multe cuceriri decat sa se implice doar intr-o singura relatie.Aceasta indiferenta in pereceprea importantei partenerului pentru status explica de ce fetele devin agresive cand se simt amenintate cu deposedarea obiectului iubirii lor de catre o rivala.Majoritatea fetelor dar si a baietilor cu conduite violente in scoala cred ca cea mai buna cale pentru a-ti demonstra iubirea/ loialitatea fata de partener este sa te bati pentru el.Chiar daca nu se ajunge la o adevarata confruntare fizica cu o/un rival/rivala , procesul de curtare, flirtul implica amenintarea cu violenta : lovirea , palmuirea , tachinarea se intalnesc mai frecvent la fete decat la baieti. Fetele si baietii care manifesta conduite violente  in scoala explica acest comportament facand trimitere la relatia de supravietuire – vulnerabilitate.

Violenta scolara este asociata , in general , cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde saracia este la ea acasa.De aceea , cand se vorbeste despre violenta in scoala, se considera drept surse favorizante atat factori exteriori scolii – factorul familial, factorul social, factorul individual, cat si un factor intern scolii – scoala ca sursa de violenta.

Factorul familial. Implicarea educatiei de tip familial in geneza deviantei a fost afirmata inca din secolul trecut de Cesare Lombroso in “Omul delincvent”.Cercetari mai noi privind rolul familei in etiologia deviantei au identificat o diversitate de factori cauzali cum ar fi: socializarea, climatul afectiv, coeziunea familiala, statusul economic si cultural etc.

Ancheta sociala efectuata de A.Bandura si H.R.Walters confirma faptul ca adolescentii agresivi provin, de regula, din familii in care parintii insisi sunt agresivi, si metodele disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale.Studiile privind relatiile dintre tatal tiran si adolescenti mentioneaza faptul ca adeseori pot avea loc conflicte, care pot sfarsi printr-o ruptura a relatiilor cu parintii si fuga de acasa a adolescentului precum si prin vagabondaj.

            Climatul socio-afectiv si moral al familiei este mult mai perturbat atunci cand in familie sunt cazuri de alcoolism, de imoralitate si de antecedente penale.Adolescentii proveniti din familii cu perturbari ale climatului moral, socio-afectiv si cu o atmosfera conflictuala se pot asocia mai usor grupurilor delictogene.(H.G.Edler , J.Ranschburg).

In Marea Britanie, J.W.B.Douglas si F.M.Martin au gasit unele corelatii pozitive intre originea sociala a copiilor si succescul scoalar; nu atat venitul parintilor este important pentru reusita scolara, cat nivelul dezvoltarii cognitive, variabila ce depinde de nivelul de cultura si educatie al parintilor. Familiile apartinand claselor inferioare valorizeaza mai putin instructia/educatia scolara ca factor de reusita sociala, preferand frecvent scolii o calificare rapida, un salariu si alte avantaje.

Referitor la relatia dintre familia deorganizata si delincventa , o meta-analiza a 50 de studii publicate pe aceasta tema, realizata de L.E.Wells si J.Rankin in 1997 a descoperit ca: prevalenta delincventei in familiile dezorganizate este cu 10 – 15 % mai mare decat in familiile oraganizate; corelatia dintre familia dezorganizata si delincventa juvenila este mai puternica pentru formele minore de conduita si mai slaba pentru formele grave de comportamnet infractional; nu exista o diferenta semnificativa intre impactul dezorganizarii familiei asupra fetelor si baietilor; tipul de dezorganizare pare sa afecteze delincventa juvenila astfel: asocierea cu delincventa este mai puternica in cazul familiilor dezorganizate prin divort sau separare comparativ cu dezorganizarea prin deces.

            Influenta factorilor delictogeni familiali trebuie privita in interconditionarea multipla cu factorii extrafamiliali si cu cei psihoindividuali ai adolescentilor.

            Factorul individual. Factorii individuali sunt grupati in doua categorii: factori constitutionali, dependenti de zestrea ereditara si de structura neuro-psihica  ( debilitate mintala, hiperemotivitate , autism , tendinte agresive) si de unele particularitati ale personalitatii ( diferite tulburari de caracter sau atitudini negative, formate sub influenta unor factori defavorabili de mediu).

Cele mai cunoscute teorii psihlogice cu privire la personalitatea deviantului sunt: teoria personalitatii criminale(J.Pintel) , teoria disocialitatii (R.Mucchielli) si teoria autocontrolului (T.Hirschi si M.Gottfredson). Cele trei teorii sunt destul de asemanatoare si schiteaza urmatorul portret al deviantului caracterizat prin: intoleranta la frustrare, autocontrol deficitar, egocentrism, impulsivitate, nedezvoltarea sentimentelor morale, indiferenta si dispret fata de activitatile sociale utile, evitarea efortului voluntar, dorinta realizari unei vieti  usoare, fara munca, opozitia fata de normele juridice, morale sociale, devalorizarea de sine, imaginea falsa despre lume.In majoritatea cazurilor, aceste simptome caracteriale apar inca din copilarie si se exacerbeaza in preadolescenta si adolescenta.

Un factor important al comportamentelor agresive este intoleranta la frustrare.Starea de frustrare se manifesta printr-o emotionalitate marita si, in funcite de temperamentul individului si de structura sa afectiva se poate ajunge la un comportament violent, individul nemai tinand seama de normele si valorile fixate de societate. Frustrarea afectiva este una din cauzele cele mai frecvente ale problemelor de comporament. In urma efectuarii unui studiu longitudinal asupra evolutiei copiilor cu dificultati de comportament s-a descoperit prezenta acestui factor in etiologia fenomenului  intr-o proportie de 82 % din cazuri. Dobandirea tolerantei la frustrare depinde de nivelul de autocontrol, de temperament dar si de norma de internalitate.

Labilitatea afectiva reprezinta una din caracteristicile personalitatii celor violenti, ea manifestandu-se prin: sugestionarea rapida in raport cu impresiile de moment formate, lipsa unei autonomii afective (determinate de o slaba dezvoltare a emotiilor si sentimentelor superioare, indeosebi a celor morale).

Esecul scolar este un factor des intalnit la cei ce manifesta comportamente violente. Dintre indicatorii care sunt utilizati pentru aprecierea unei situatii de esec scolar sunt mentionati: abandonarea precoce a scolii, decalaj intre potentialul personal si rezultate, parasirea scolii fara o calificare, incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice, inadaptarea scolara etc.

 Inteligenta este un factor decisiv in adaptarea/ violenta scolara, dar considerata impreuna cu  afectivitatea.Un copil inteligent gaseste mai multe solutii de adaptare (sau le gaseste mai usor), insa relatia afectiva cu adultul este cea care directioneaza folosirea inteligentei catre adaptari aprobate social sau catre adaptari neconventionale. Se apreciaza tot mai mult ca intarzierile mintale reprezinta o premisa a violentei, mai ales atunci cand nivelul scazut se asociaza cu tulburari afective si cu conditii nefavorabile de mediu.Deficientele intelectuale exprima dificultatea sau imposibilitatea celui in cauza de anticipare, pe plan mental, a urmarilor atitudinilor deviante adoptate.

Motivatia invatarii scolare care include motivele frecventarii scolii, motivele care il fac pe elev sa vrea sa dobandeasca cunostinte, sa-si foloseasca talentele, interesele cognitive, scopurile care il determina sa aspire la propria sa realizare ca fiinta umana, motivele interactiunilor cu colegii si cu profesorul. reprezinta un factor crucial care, pe de o parte determina performantele scolare, pe de alta parte regleaza nivelul si eficienta functionarii tuturor blocurilor functionale ale personalitatii: blocul cognitiei, cel al comunicarii, al afectivitatii, al memoriei etc.

            Cercetarile efectuate de Walker ( 1998, 1990) indica faptul ca aproape toti copiii care prezinta riscul comportamentelor disociale si antisociale nu poseda nici macar competentele minimale pentru a avea succes scolar.Odata ce acesti elevi au fost respinsi de catre profesori si colegi au tendinta de a abandona scoala, de a se asocia in bande cu comportament violent. G.Weil vorbeste despre sindromul esecului scolar ca un factor de risc important in privinta cresterii violentei in scoala. Potrivit lui Weil, sentimentul de esec interiorizat antreneaza sechele psihologice profunde si durabile ce se exprima adesea prin comportamente violente. Si cercetarile efectuate de E.Glueck au demonstrat ca rata violentei scolare creste direct proportional cu indicele de esec.

            Alcoolul, consumat mai ales in cantitati mari, se constituie intr-un important factor de risc in comiterea unor acte antisociale bazate pe violenta, iar drogurile, pot de asemenea, sa duca la un comportament violent, insa, in ce masura se poate realiza acest lucru depinde de mai multi factori,cum ar fi: tipul drogului, dimensiunea dozei si daca subiectul este sau nu real amenintat si pus in pericol.

            Factorul social. Mediul social contine numeroase surse de influenta de natura sa induca, sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitatile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie.Pentru tarile fost comuniste, cresterea violentei in general si nu numai a violentei scolare, este pusa pe seama unui complex de factori precum : liberalizarea mass-media, lipsa exercitiului democratic, cresterea libertatii generale de miscare, slabirea autoritatii statului si a institutiilor angajate in respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune (I.Radu , 1994 ).

            G.Basiliade releva urmatoarele contradictii de nivel societal, care sunt cauze de tip macrosocial ale deviantei (violentei): contradictiile intre stadiile diferite de dezvoltare socio-economica a unor zone, intre diferite modele socio- culturale, intre normativele morale ale societatii globale si moralitatea unor categorii de grupuri si persoane, intre valorile moral-cetatenesti si juridice si modul individual sau colectiv de raportare la ele.

            Conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor, care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii, de utilitatea stiintei.Si aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu le asigura insertia profesionala.Valorile traditionale promovate in scoala – munca, meritul , efortul – cunosc o degradare vizibila, astfel ca un mediu social in criza afecteaza profund dezvoltarea personalitatii adolescentului si a individului, in general.

            Massmedia. Conform cercetarii efectuate de Consiliul National al Audiovizualului din Romania in anul 2005, 57% din video-clipurile publicitare pentru lansarea de albume de muzica contineau violenta. In programele televiziunilor din Romania primul loc este detinut de violenta fizica urmata de cea verbala. Asociatia Psihologilor Americani sustine ca cea mai expusa perioada de varsta  in ceea ce priveste violenta prezentata  la televizor este preadolescenta si adolescenta. Muzica difuzata prin intermediul unor posturi de televiziune si radio poate incita la violenta, de cele mai multe ori autorii acestor cantece inspirandu-se din realitate si anume din violenta intalnita in mediul in care traiesc.Unii adolescenti isi insusesc astfel un mod de a trai, considerand violenta un mijloc de supravietuire.


            P.Ilut include in lista efectelor negative ale mass-mediei asupra violentei urmatoarele: dezinhibitia, desensibilizarea fata de victima, afectarea operationalitatii sistemului cognitiv, invatarea de tehnici de agresiune.

           Prin difuzarea scenelor de violenta, mass-media este considerata alaturi de consumul de alcool si droguri, un factor de risc in manifestarea violentei.

Educatia. Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea  si intr-un management defectuos al clasei scolare , intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata.

          F.Dubet spune ca indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de elevi.Sunt numerosi elevi care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului, pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descurajare , de lipsa de increderea in fortele proprii.Acest dispret, o data interiorizat , poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitate la lectie, indiferanta sau, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare.Forma de violenta cel mai frecventa evocata de profesori e zgomotul, produs prin comunicarea neautorizata intre elevi, in timp ce elevii percep lipsa de comunicare ca fiind principala forma de violenta din partea profesorilor fata de ei (alaturi de nedreptate si lipsa de intelegere).

In Romania , intr-un studiu experimental , efectuat de C.Havarneanu, realizat pe elevi de liceu a descoperit ca cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor fata de elevi, asa cum sunt percepute de acestia din urma, sunt, in ordine descrescatoare: folosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectiva, intimidarea elevilor, adresarea de injurii/ jigniri, amenintarea,lovirea, nervozitate permanenta, ironia, absenta raspunsului la solicitari.

Un profesor agresat are sanse mai mari sa fie victimizat din nou, comparativ cu un profesor care nu a fost agresat deloc.

Acest fenomen este greu de evaluat atat la nivel national, cat si la scara mondiala este greu de estimat, deoarece violenta fizica  poate fi interpretata ca o problema interna, ce trebuie rezolvata prin mijloace interne mai degraba decat  prin apelul  la forurile competente.

    Violenta in scoala este o expresie a violentei din societate; cand violenta se produce in scoala, ea conduce si la alte consecinte: alaturi de prejudicii, victimizare, uneori moarte, violenta din scoala reduce sansele elevilor  de a-si dezvolta personalitatea pe deplin si de a dobandi o educatie de calitate.

Enumeram mai jos riscurile la care sunt supusi elevii in zilele noastre:


RISCURILE LA CARE SUNT EXPUSI ELEVII

1.in scoala

  • abuzuri emotionale din partea unor colegi
  • agresare verbala din partea elevilor problema
  • riscul de a fi loviti, furati de bani sau obiecte
  • agresarea verbala sau fizica a elevilor de catre unele cadre didactice
  • contactarea unor boli transmisibile
  • discriminare pe motive economice, sociale, rasiale, religioase
  • invatarea unui limbaj vulgar, utilizat de catre o parte dintre elevi, adus din medii subculturale
  • adoptarea, prin imitatie, a comportamentelor de risc:fumat, consum de alcool, droguri
  • prezenta unor parinti in scoala cu scopul de a-si face dreptate in legatura cu fiul/fiica lor
  • intimidarea si neputinta de autoaparare a unor copii

patrunderea persoanelor straine cu intentii negative : de furt, talharire, santaj, escrocherie, recuperare de bani sau bunuri

furturi intre elevi

existenta unor grupuri negativiste cu influenta puternica in scoala

accidente din jocuri nesupravegheate

accidente datorate santierelor din incinta scolii

incendii datorate unor instalatii vechi sau improvizate

2. in afara scolii

- agresiunea unor indivizi sau grupuri de indivizi delincventi, vizibili adesea in preajma scolilor

atragerea elevilor in anturaje dubioase cu preocupari infractionale

acceptarea modelelor de comportament violent ca masura de neutralizare a violentei

- contactul cu persoane venite dinafara localitatii sau a tarii si care exercita o influenta puternica asupra conduitei in formare a copiilor sau tinerilor

- adoptarea unor comportamente marginale ca: fuga de la ore, abandonarea scolii,vagabondajul



agresivitatea parintilor, fratilor, bunicilor ca masura de disciplinare a copiilor

- conflicte intre copii/tineri si parinti, rezolvate adesea intr-un mod gresit

- parcurgerea unor distante mari spre si dinspre scoala, fara insotitor adult, riscul atacului de catre indivizi delincventi, animale nesupravegheate sau salbatice

- riscul accidentelor de circulatie datorat circulatiei aglomerate la orase si absentei trotuarelor pietonale, la sate

- accidente in gospodarile familiilor elevilor, acestia fiind solicitati frecvent la munci agricole

- neglijenta privind starea de sanatate a copiilor, alimentatia, igiena zilnica-corporala si intelectuala, manifestata atat de familie cat si de scoala sau institutiile sanitare

nesupravegherea copiilor, in familie,dupa amiaza

- vizionarea televizorului, utilizarea calculatorui, frecventarea discotecilor, internet-cafe`-urilor, fara nici un control din partea adultilor.

TIPURILE DE VIOLENTA LA CARE SUNT EXPUSI ELEVII/ PROFESORII

-elevii :

-violenta emotionala, vulgaritatea de limbaj, dinspre elevii cu comportament indezirabil

-violenta fizica din partea colegilor mai mari sau mai puternici

-agresiunea parintilor sau altor membrii ai familiei, ca metoda de rezolvare a nemultumirii fata de copil

-stress provocat de parintii cicalitori, de cerintele prea mari fata de copii in legatura cu performantele lor scolare

-critica si sanctiunile exagerate ce vin dinspre profesori, care nu-si cunosc suficient de bine elevii

-violenta stradala, escrocherii, santaj din partea unor tineri fara ocupatie, a gastilor de cartier

-frustrarea datorata unor probleme de natura socio-economica

-violuri, perversiuni sexuale, pornografie- intre elevi sau provocate de persoane dinafara scoli

-profesorii :

-atitudini si limbaj trivial, vulgaritate din partea elevilor

-agresivitate nonverbala, atitudini sfidatoare din partea elevilor sau persoanelor dinafara scolii

-vestimentatie provocatoare,etalarea opulentei familiei, violenta emotionala

-ostilitate in atitudini sau/si agresivitate fizica

-impolitete,insulte,obraznicie, nesupunere, amenintari, reprosuri din partea elevilor

-comentarii impertinente la observatiile profesorilor,parasirea clasei in timpul activitatilor, gesturi care genereaza disconfort in interactiunea acestora cu elevii si parintii

-violenta verbala, amenintari si chiar violenta fizica din partea unor parinti

-suspiciuni,contestarea autoritatii, corectitudinii si competentei profesionale a unor cadre didactice de catre elevi si parinti

-existenta unor grupuri organizate care terorizeaza scoala, pe unii profesori

-violuri, perversiuni sexuale, lovire, talharire


CAUZELE VIOLENTEI LA ELEVI

- cauze de ordin genetic devieri comportamentale explicabile pe baza de date genetice ; timiditatea, labilitatea emotionala, nivelul scazut de rezistenta la conflicte, tulburari emotionale grave care determina structura dizarmonica a personalitatii unor elevi ; carente afective de stimulare cognitiva; esecuri personale de adaptare si integrare scolara

- cauze ce tin de specificul varstei scolare :modificarile hormonale caracteristice varstei scolare determina si modificari comportamentale, uneori nedorite ; teribilismul adolescentin ; contactul elevilor in orele de instruire practica organizate deficitar ;sentimentul acut al singuratatii in conditiile cand parintii alearga obsedati de castiguri banesti ,neacordand timp si rabdare framantarilor copiilor/tinerilor in formare.

- carente de ordin legislativ, la nivelul sistemului social in general si al celui scolar, in special : incoerenta legislativa, instabilitatea sistemului legislativ determina, in general, sfidarea legilor, regulamentelor sau normelor de convietuire sociala fara riscul sanctionarii faptelor;

- cauze de ordin moral, criza generala a sistemului de valori :lipsa unor motive inalte in pregatirea scolara si profesionala genereaza dezinteresul elevilor si parintilor fata de scoala ; potentialul financiar al unor parinti determina atitudini parazitare din partea fiilor/fiicelor acestora ; disparitia/deprecierea vizibila a modelului familiei traditionale ; conceptul de democratie preluat intr-o maniera deformata pe toate palierele socialului

- cauze de natura pedagogica, la nivelul scolii si al familiilor :volumul excesiv al informatiei nu lasa locul si timpul necesar preocuparilor pentru educatie ; tonul agresiv al educatorilor, bruscarea elevilor, aprecierea nedreapta cu note sau calificative ;greseli atitudinale,de  relationare si castigarea autoritatii moral-profesionale; abuz emotional si fizic din partea cadrelor didactice sau a parintilor ;nesupravegherea atenta a elevilor in unele activitati sau in recreatii ;lipsa de autoritate a unor profesori ;abordarea gresita a elevilor la unele ore, de catre unii profesori genereaza frustrare si agresivitate ; indulgenta si superficialitatea cu care sunt tratate unele probleme grave de comportament al elevilor genereaza sfidare si dispret pentru regulamente si norme scolare ;nivelul scazut de educatie si carentele culturale ale parintilor ;incapacitatea parintilor de a-si educa si stapani copiii ;conflicte intre familiile elevilor ; incoerenta in sanctionarea abaterilor ;programe educative formale, ineficiente-inclusivpentru parinti; absenta psihologilor din majoritatea scolilor si localitatilor rurale ;diminuarea legaturilor traditionale intre scoala si familie, cadrele didactice par tot mai dezarmate in incercarea lor de a face din parinti partenerul principal in educatie ;

- situatia socio-morala si economica in unele familii :saracia si promiscuitatea din numeroase familii ; comportamentul agresiv in familie, pe fondul neajunsurilor de ordin material, al consumului de alcool sau al crizei generale a valorilor morale ; numarul mare de familii dezorganizate, cu parinti divortati, configurate consensual, atipic ;

- aspecte nascute de criza societatii in tranzitie :existenta unui numar prea mare de discoteci cu program non-stop, baruri si alte locuri de distractie in localitati, inclusiv la sate ; lipsa de comunicare intre copii si parinti, fie din cauza plecarii celor din urma in strainatate fie din cauza diferentelor de mentalitate ; abandonarea de catre parinti a functiei educative, pe fondul preocuparii exagerate pentru acumularea de bani si bunuri materiale ; accesul nelimitat al elevilor la informatii neadecvate varstei sau particularitatilor individuale, prin tv, internet s.a. ; ascultarea necontrolata a unei muzici neselectate ; accesul la alcool si droguri ;

- cauze generate si/sau alimentate de mass-media : agresivitatea, violenta si sexualitatea reprezinta principalul continut al unor emisiuni tv.; lipsa/ raritatea modelelor pozitive in mass-media;

- cauze ce tin de managementul scolii, la nivel micro si macro-social : lipsa unor spatii si preocupari ale scolii si comunitatii pentru desfasurarea unor activitati recreative, educative, reconfortante, distractive (cluburi ale tinerilor, terenuri de sport, parcuri de distractie etc.) ; deprecierea imaginii a scolii in urma prezentarii la TV.a unor evenimente izolate din scoli.


MASURI DE COMBATERE A VIOLENTEI SCOLARE


1.respectarea stricta a Regulamentului scolar si al Regulamentului de ordine interioara prin :

-cunoasterea continutului acestor regulamente de catre fiecare elev si parinte

-aplicarea stricta, prompta si corecta a prevederilor acestor regulamente, in toate cazurile, in mod gradual si cu comunicarea acestor masuri catre cei in cauza

-popularizarea actelor si sanctiunilor administrate, in randul elevilor si parintilor, ca mijloc de descurajare a acestor acte.


2.intarirea pazei si ordinii in scoala prin :

-contracte cu institutii de paza si protectie, asigurarea de fonduri banesti pentru plata angajatilor permanenti in asigurarea pazei si protectiei elevilor si cadrelor didactice pe timpul programului

-intarirea pazei si ordinii prin personalul propriu angajat, pe intreaga perioada a cursurilor

-supravegherea permanenta a incintei scolii cu ajutorul unor camere video( unde e posibil)

-accesul in scoala se va asigura pe o singura intrare

-imbunatatirea serviciului pe scoala al cadrelor didactice pentru evitarea oricaror evenimente nedorite in viata scolii, supravegherea atenta a elevilor pentru evitarea oricaror accidente sau evenimente nedorite

-sesizarea prompta catre organele de ordine ale statului a oricaror evenimente sau acte de violenta ce s-au manifestat sau risca sa se produca in unitatile scolare, colaborarea stransa cu politia locala sau de proximitate si cu jandarmeria

-se va acorda atentie speciala elevilor sau grupurilor potential-agresive, desfasurand activitati de preventie a faptelor negative.


3.imbunatatirea activitatii educative

teme de dirigentie pe tema deviantei comportamentale, delincventei juvenile, violentei de orice fel, infractionalitatii, la toate clasele ,cu continut adaptat varstei si caracteristicilor clasei ;

prezentarea unor cazuri aparute in presa si analizarea acestora cu elevii

consilierea psihologica a elevilor cu probleme comportamentale precum si a celor care sunt victime ale violentei sau unor forme de abuz ;

programe de preventie cu accent pe dezvoltarea personala, psiho-emotionala a elevilor ;

dezvoltarea retelei de medicina scolara , medicul scolar impreuna cu psihologul ar putea desfasura o buna activitate de preventie privind comportamentele de risc 

consilierea dirigintilor, profesorilor, parintilor pe problemele comunicarii si relationarii cu copiii

desfasurarea unor programe si proiecte educationale , in parteneriat cu institutiile furnizoare de sevicii in combatere a infractionalitatii

organizarea de actiuni educative atractive, cu elevii si parintii inclusiv concursuri pe aceasta tema

revederea tematicii lectoratelor cu parintii si a tematicii sedintelor pe clase, in sensul cuprinderii unor dezbateri orientate pe problematica violente

instaurarea in fiecare scoala a unei atmosfere de seriozitate si respect pentru valori real

combaterea prompta a oricaror acte de violenta, sub orice forma s-ar manifesta aceasta

examinarea psihologica a elevilor cu probleme comportamentale

monitorizarea elevilor si faptelor reprobabile, activitati lunare cu elevii-problema

analiza periodica,in consiliul profesorilor si in careul scolii, a evenimentelor din perioada respectiva si comunicarea masurilor stabilite de conducerea unitatii

instituirea unei comisii de disciplina la nivelul scolii cu atributii specifice

recuperarea, prin fapte exemplare, a prestigiului scolii in fata comunitatii ; acest deziderat trebuie avut in vedere si la nivelul institutiilor centrale sau judetene, responsabile de destinul scolii romanesti


4.intarirea legaturii scolii cu familia si comunitatea locala :

-o mai stransa colaborare cu familiile elevilor , cu biserica , cu primaria, politia, justitia, institutile sanitare

-vizitarea periodica a elevilor la domiciliul acestora, sau comunicarea prin mijloacele moderne cu parintii

-actiuni in echipe mixte: profesori-elevi-parinti-psihologi-cadre medicale-politist-jandarmi, pentru activitati de informare si preventie a unor fapte sociale reprobabile



5.alte masuri

-introducerea uniformelor scolare, a unor insemne distinctive pentru elevii din fiecare scoala, a legitimatiilor de elev, interzicerea utilizarii telefoanelor mobile etc.




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }