QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate asistenta sociala

Dezvoltare durabila








Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Drept si Sociologie

Specializari: Asistenta sociala, Anul III








DEZVOLTARE DURABILA







Noțiunea și conceptul de dezvoltare durabila. Istoricul apariției concepului DD ( dezvoltare durabila)



DD - este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. ( Mircea Ivanoiu, Veneția Sandu, 2005)

Iar in Dimensiuni ale dezvoltaarii durabile (coordonatori: Costica Mihai și Mioara Borze) Mihaela Oțelea, definește dezvoltarea durabila ca o realizare a echilibrului intre nevoile umane și protecția mediului inconjurator, nu numai in prezent ci și in viitorul nedeterminat, și susține ca ”politicile de dezvoltare durabila cuprind trei medii de activitate: economic, protecția mediului și social.”

Dezvoltarea durabila impune revizuirea nevoilor prezente: securitate economica, adapost, mancare, educatie, spatii libere, reprezentare politica, contactul cu natura, fara a compromite posibilitatile generatiei viitoare, reducand folosirea resurselor neregenerabile ca: petrolul, uleiul si gazul. Rreducand deseul si poluarea, protejam sistemele naturale.
In ultimul timp opinia publica si-a exprimat tot mai acut nevoile economice si sociale. Toata lumea trebuie sa aiba acces la acele lucruri care imbunatatesc calitatea vietii precum securitatea economica, adapost, sanatate, educatie, libertate si reprezentare politica. Toti avem nevoi economice si sociale. In ultimii 20 de ani a aparut o alta sfera de interes: problemele mediului inconjurator. Eforturile de a imbunatati calitatea vietii au avut ca rezultat deteriorarea mediului inconjurator. Pe masura ce climatul se schimba, padurile dispar, gradul de poluare creste, este evident ca trebuie sa acordam mai multa atentie mediului, pentru a evita sa platim un pret mare, de a trai fara suportul mediului inconjurator.

Conceptul de dezvoltare durabila a luat naștere cu peste 30 de ani in urma, ca raspuns la apariția problemelor de mediu și a crizei resurselor naturale, in special a celor legate de energie.

In 1972, la Stockholm are loc Conferința Națiunilor Unite la initiativa SUA si a tarilor scandinave, Conferinta privind mediul uman (ECO I)., in care cele 113 natiuni prezente isi manifesta ingrijorarea cu privire la modul in care activitatea umana influenteaza mediul. Sunt subliniate problemele poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului s.a.

Cațiva ani mai tarziu, in 1983, Națiunile Unite infiinteaza Comisia mondiala de mediu și dezvoltare (WCED) care isi incepe activitatea, avand ca scop studierea dinamicii deteriorarii mediului și oferirea de soluții cu privire la viabilitatea pe termen lung a societații umane. Comisia a fost prezidata de Brundtland, care a subliniat existența a doua probleme majore: 1 dezvoltarea nu inseamna doar profituri mai mari si standarde mai inalte de trai pentru un mic procent din populație, ci creșterea nivelului de trai al tuturor;  2 dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea nesabuita a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambiant;
Doi ani mai tarziu, era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii și, prin convenția de la Viena a inceput cautarea unor soluții pentru reducerea consumului de substanțe care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara Planeta.
In 1987, la un an dupa catastrofa de la Cernobal apare asa numitul Raport

Brundtland, al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun”. Ca urmare a acestui raport, Adunarea Generala a ONU decide sa organizeze o Conferinta privind Mediul si Dezvoltarea.

- La Summitul Mondial de la Rio de Janeiro din vara anului 1992, sunt din nou aduse in centrul atenției problemele privind mediul si dezvoltarea Scopul declarat al Conferinței secolului a fost stabilirea unei noi strategii a dezvoltarii economice, industriale si sociale in lume, cuprinsa sub numele de x'sustainable development'.

Un eveniment de importanța centrala a fost insa emiterea Agendei 21, un program extrem de cuprinzator privind dezvoltarea durabila in secolul XXI. Aici sunt tratate aproape toate aspectele relevante din punct de vedere al dezvoltarii.
In 2002 are loc Summitul privind
dezvoltarea durabila de la Johannesburg, Africa de Sud, in care se studiaza progresul facut spre dezvoltarea durabila și se reafirma angajamentul țarilor participante.

La nivelul Uniunii Europene, in cadrul Consiliul European de la Goteborg, iunie 2001, a fost adoptata Strategia Europeana de dezvoltare durabila (SDD) și a fost propus Setul de Indicatori de dezvoltare durabila, avand drept scop monitorizarea SSD.
     In iunie 2006 aceasta a fost revizuita și un nou model de guvernare a fost adoptat.





2. Principiile și obiectivele DD:


  • Promovarea dezv. pentru oameni si prin oameni, ca process unitary al cresterii economice, al investitiei in capitalul uman si al asigurarii securitatii ecologice.
  • Promovarea dezv. continue in baza stabilizarii mediului și a conservarii biodiversitații; a integrarii proceselor ecologice in actul decizional.
  • Promovarea unui nou proces de securitate a oamenilor: securitatea alimentara, acologica, a alianțelor economice regionale si subregionale.
  • Reducerea (eradicarea) saraciei; reducerea discrepanțelor in nivelul de trai a diferitelor categorii de populație.
  • Constituirea unei societați civile decshise democratizarii, descentralizarii sist. public si slabirea rolului public; incurajarea formațiunilor societații civile.
  • Dezvoltarea etnosului autohton și a minoritaților in baza unor relații de armonie si respect fața de valori.
  • Ecologizarea cunoștințelor, remodelarea mentalitaților, reorientarea sist. educational, etico-moral, științific și tehnologic spre noi valori spirituale și morale.
  • Asigurarea cunoașterii informarii, participarii și constientizarii la procesul dezvoltarii durabile; accesul liber la informații cu caracter economic, social și ecologic; la crearea și utilizarea rețelelor naționale și internationale de comunicare in domeniul dezvoltarii durabile.
  • Asumarea de catre organele statale a atrubuțiilor de elaborare și garantare a realizarii programelor și strategiilor naționale de DD.


Dezvoltarea sociala. Strategii de dezvoltare (invațamant, piața muncii, etc)


Soluția problemei sociale economice pentru DD, depinde de grupurile de competența, profesionalism, condiții și starea fizica a angajatilor.

In acest context sunt principale: educația, ocrotirea sanatații, asigurarea sociala, competența sociala, asistența sociala, politica pentru tineret, ș.a.


1. Invațamant: Sistemul educațional are un rol definitoriu, acela de a pregati specialiști in multe domenii.

Obiectivele domeniului educațional in dezvoltarea durabila: asigurarea accesului la serviciul educațional de calitate; funcționarea durabila a sistemului de invațamint; sporirea roulului sistemului de invațamant in dezvoltarea economica și a resurselor umane.

Strategii pe termen lung: sporirea accesului populației la serviciul educațional in special a celor saraci; perfecționarea sist. de integrare sociala a copilului cu necesitați educucaționale special.


2. Ocrotirea sanatații Perioada de tranziție la economia de piața are un impact negativ asupra starii de sanatate a populației și a sist. de sanatate in intregime. Inegalitatea afecteaza paturile sarace, ele avind o stare a sanatații deterioarate și fiind restransi de a participa la dezvoltarea economica și sporirea bunastarii societații.

Obiective: imbunatațirea calitații și standartelor de deservire medicala; amelioararea masurilor de profiaxie a bolilor grave si social cauzate; sporirea eficienței utilizarii resurselor financiare in domeniul ocrotirii sanatații.

Strategii: asigigurarea sistemului de dezvoltare medicala obligatorie.


3. Asigurarea sociala: este principalul instrument de protecție sociala a populației, dar ce necesita imbunatațiri.

Obiective: consolidarea stabilitații financiare; perfecționarea metodologiei de calculare si revizuire a cuantumului plații.

Strategii: sporirea stabilitații fin. pe termen mediu si lung.


4. Asistența sociala: instrument de redistribuire a resurselor dezvoltarii economice, in favoarea celor saraci.



Obiective: ameliorarea sist. de servicii sociale prin diversificarea și imbunatațirea lor și implicarea mai activa a societații civile.

Strategii: reformarea sistemelor de prestari sociale.


5. Piața muncii: in rezultatul crizei economice, s-au redus locurile de munca.Astfel aprximativ 25 % din populația activa este in afara campului de munca.

Strategii: antrenarea activa a forței de munca, implimentarea unei medii a investițiilor private; ameliorarea cadrului regulatoriu (legal) ș.a.



Semnificația conceptului de dezvoltare durabila

Conceptul a aparut in momentul in care discuțiile privind mediul inconjurator ocupau locul central in dezbaterile politice. Totuși, o problema in legatura cu conceptul de dezvoltare durabila, ar putea aparea din intelegerea greșita a acestuia de catre oamenii politici, aceștia trebuind sa conceapa proiectele și reformele economice cu mai multa grija, realizand compatibilitatea acestora cu mediul inconjurator.
Un alt pericol este acela ca dezvoltarea durabila, ca obiectiv politic, poate deveni slaba si ineficace. In mare parte, acest lucru ridica probleme nu din cauza ca conceptul este centrat pe sustenabilitate, ci pentru ca folosește termenul dezvoltare.
Conceptul dezvoltarii durabile a facut ca societatea sa recunoasca importanța calitații mediului natural ți a serviciilor oferite de acesta. Prin conștientizarea beneficiilor mediului inconjurator, dezvoltarea durabila a reflectat o mai buna intelegere a funcțiilor indeplinite de natura1, care se pot clasifica astfel:
- funcții ce contribuie direct asupra calitații vieții.Mediul ofera oamenilor satisfactii prin faptul ca ei apreciaza și se bucura de frumusețea unui peisaj, ca un element esențial al activitații de recreere și in mod indirect prin televiziune, film si radio;
- funcții ce contribuie indirect la calitatea vieții. Mediile naturale sarace contribuie la creșterea stresului și a imbolnavirilor. Poluarea aerului și a apei afecteaza direct sanatatea ce va duce la scaderea bucuriei de viața și a capacitații de a munci pentru a realiza progresul economic;
- funcții ce contribuie direct asupra produsului national brut (venitul real) prin sectorul mediului inconjurator. Sectorul mediului natural genereaza atat cheltuieli pentru protejarea și prevenirea degradarii acestuia, cat si venituri si locuri de munca. In masura in care cheltuielile de mediu sunt mai puțin eficiente pentru PNB decat alte cheltuieli prevazute, creșterea economica este mai inceata decat in alte cazuri;
- funcții cu contribțtie directa asupra activitații economice .Mediul natural furnizeaza materii prime brute și energie sub forma de petrol, carbune, gaze naturale, combustibil lemnos și minerale. Capacitatea agenților de mediu de a primi aceste inputuri, de a le absorbi și a transforma pierderile in beneficii reprezinta o resursa suplimentara;
- funcții ce contribuie la susținerea sistemelor suport de viata, in general. Deși unele servicii ecologice sunt definite corespunzator, cum ar fi funcțiile padurilor tropicale de protecție impotriva apelor și de purificare a aerului, ele sunt adesea, ignorate de analiza economica asupra mediului inconjurator. Alte servicii, care adesea, sunt greu de caracterizat in termeni economici, au o importanța fundamentala, deoarece fara ele, economiile nu pot funcționa corect. Spre exemplu, stratul de ozon regleaz nivelul radiațiilor ajunse pe pamant. Oceanele și marile sunt parte din ciclul carbonului și din ciclul hidrologic al vieții.

„Economia inseamna, luarea in stapanire a lucrurilor utile omului care doreste sa traiasca in prosperitate. Ecologia presupune o convietuire armonioasa a omului
( Bartelmus P., Environment and Development, Mass.: Allen & Unwin, Boston, 1986, pg.43;) cu natura, o crestere economica in condiții de corecta gestionare ecologica, gestionare care trebuie sa devina prioritate și responsabilitate”.
S-a constatat ca pentru a realiza o dezvoltare durabila, aceasta trebuie sa se combine cu o dezvoltare economica și demografica care sa asigure masuri de protecție a mediului și de economisire a resurselor. Astfel, relația economie-mediu a cunoscut doua direcții ideologice de abordare a sa, si anume tehnocentrismul si ecocentrismul.
Adepții tehnocentrismului susțin capacitatea omului și a tehnologiei de a se adapta oricarei lipse a vreunei resurse naturale datorita substituibilitații factorilor de producție și nu stabilesc nici un fel de limite pieței nici pentru producatori, nici pentru cumparatori. De cealalta parte se afla adepții ecocentrismului care susțin acțiunile de protecție a mediului combinate cu o limitare a nivelului producției, al consumului și al creșterii demografice.


Un model de dezvoltare durabila ar trebui sa cuprinda:

- obiective economice optime si nu maxime ale activitatii economice, specificandu-se, in cazul reducerii acesteia, nivelul pana la care se va ajunge;
- intelegere a faptului ca mediul este guvernat de legi ale fizicii, cum sunt cele ale termodinamicii si, de aceea, energia libera este permanent degradata in forme legate, antropizandu-se;
- perfectionarea metodelor de cuantificare a impactului ecologic si a resurselor in vederea unei evaluari corecte a costurilor si beneficiilor;
- existenta raritatii economice si ecologice, deoarece Pamantul este o sfera finita si, ca atare, cuprinde cantitati finite din unele resurse naturale, in timp ce altele nu au aceeasi rata de refacere ca cea de exploatare;
- existenta unor constrangeri la nivel macroeconomic si introducerea unui sistem economic care sa adopte decizii in favoarea mediului natural va duce la asigurarea unei libertati de optiune la nivel microeconomic pe termen lung;
- includerea costurilor de mediu in cele de productie si adoptarea unor modele economice ce se bazeaza pe resurse epuizabile finite si pe rate finite de reinnoire a resurselor de energie;
- abordare favorabila din partea clasei politice a problemelor de mediu si gasirea masurilor corespunzatoare solutionarii acestora.
Toate acestea pot conduce la noi oportunitati, dar si la disparitia multor aspecte familiare ale vietii economice. Astazi, in spatiul european, principiul integrarii mediului inconjurator in politicile Uniunii Europene reprezinta baza actiunilor desfasurate de Comunitate in ceea ce priveste mediul natural. Tratatul de la Amsterdam prevede integrarea protectiei mediului inconjurator in cadrul politicilor si activitatilor Comunitatii Europene. Obiectivul principal este dezvoltarea durabila, si anume asigurarea pentru cresterea prezenta nu pune in primejdie generatiile viitoare.

In viziunea Uniunii Europene, dezvoltarea durabila presupune un management durabil al resurselor naturale si al mediului incluzand o serie de activitati cum ar fi: promovarea unui management durabil al resursei de apa; cooperarea intre state in ceea ce priveste domeniul energiei si dezvoltarii economice; promovarea unui acord international de mediu; realizarea unui plan de actiune in vederea combaterii ilegalitatilor; prezentarea modului cum poti contracara dezastrele naturale etc.
O dezvoltare durabila nu poate fi realizata fara o implicare a societatii civile, realizandu-se o guvernare globala coerenta si eficienta din punct de vedere economic, social si ecologic.




Conceptul de dezvoltare durabila este relativ nou in literatura economica moderna, el incercand sa traduca cat mai fidel termenul englez “sustainability”; se mai vehiculeaza uneori, mai rar, ce-i drept, expresia dezvoltare sustenabila. Dincolo de terminologie se afla insa ideea de “satisfacere a cerintelor generatiilor actuale fara a prejudicia interesele generatiilor viitoare’’.
Desi tara se confrunta cu numeroase probleme ce trebuiesc rezolvate imediat, majoritatea tinand de sfera socio-economica, ar fi o greseala fatala sa ignoram nevoile generatiilor viitoare. In definitiv, temeliile viitorului se zidesc in prezent.
Parafrazandu-l pe Stefan cel Mare am putea spune ca aceste meleaguri, aceasta tara nu este a noastra, ci a urmasilor, urmasilor nostri. Intr-un fel, noi am imprumutat pamantul de la generatiile viitoare si deci nu putem trai ziua de azi fara a ne gandi la ceea ce lasam in urma noastra, fara a pune bazele activitatii constructive a generatiilor ce vor veni, fara a le asigura posibilitatea de a trai decent pe pamantul stramosesc. Nu putem exploata la nesfarsit resursele naturale, economice, umane, fara a le regenera, a le rationaliza.
In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este actualmente acceptat si sprijinit pe plan mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferinta de la Rio din anul 1992. Cu toate acestea, aplicarea practica este dificil de realizat, mai ales in ceea ce priveste obiectivele concertate la nivel international, in care scara valorilor si a nevoilor este diferita.
Obiectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un echilibru al interactiunii dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic, intr-un proces functional dinamic si flexibil. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care poate fi sustinuta de catre cele patru sisteme. Pentru ca modelul sa fie operational, trebuie ca aceasta sustinere sau viabilitate sa fie aplicabila la toate subsistemele ce se circumscriu celor patru dimensiuni ale dezvoltarii durabile, adica, plecand de la energie, transporturi, agricultura, industrie si pana la investitii, asezari umane si conservarea biodiversitatii.
Nivelul optim al dezvoltarii durabile corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care poate fi redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai echitabila a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale solutiei;

In ultimii ani conceptul de dezvoltare durabila a devenit un obiectiv strategic pentru intreaga umanitate. Punerea lui in practica trebuie insa realizata in functie de specificul fiecarei zone.


Bibliografie: 1. Dezvoltare durabila, Mircea Ivanoiu, Veneția Sandu, Ed. Universitatea

Transilvania, Brașov, 2005.

2. Dimensiuni ale dezvoltarii durabile in Romania, Costica Mihai, Mioara

Borze, Ed. Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2009.

3. Deyvoltare energetica durabila. Seria : Politici, Strategii, Dezvoltare,

Adrain Badea, Irina Voda, Ed. Agir, Bucuresti, 2006.

4. Environment and Development, Mass: Allen & Unwin, Bartelmus P.

Boston, 1986







Problematicile lumii globale

1.1ȘTIAȚI CA:
• In secolul XVIII, populația lumii a crescut cu 300 de milioane, in sec. XIX cu alte 600 de milioane iar in sec. XX cu inca 4,4 miliarde de persoane?
• 78% din populația lumii este clasificata drept saraca (sub 11$/zi)?
• Jumatate din populatia lumii nu a dat niciodata un telefon?
• Numarul mediu de mașini in lume este de 90 la 1000 de persoane? Daca India, China și Indonezia ar fi sa atinga aceiași cifra, ar fi nevoie de alte 200 de milioane de mașini (dublu cat exista in SUA acum)
• 60% din cele mai mari orașe europene consuma apa din panza freatica disponibila intr-un ritm mult mai alert decat aceasta se reface?
• Cantitatea de carne consumata global s-a triplat din 1961 pana acum? In China a crescut de 13 ori.
• 1 miliard de copii (din cele 2,2 miliarde de copii din lume) au o copilarie foarte grea datorita saraciei, SIDA sau a razboiului? (raport Unicef, 2004)?
• Diareea ucide anual 3,3 milioane de copii sub 5 ani (din cauza lipsei de
acces la apa curata si igiena)?


1.2ȘTIAȚI CA:
• 12% din populația lumii foloseste 85% din apa, cei mai bogati 20% de oameni din lume folosesc 86% din bunurile existente?
• 250 de milioane de copii din intreaga lume lucreaza in agricultura, mine, fabrici sau industria distracțiilor pentru adulți (aprox. 8 milioane din ei ca sclavi sau forțați)?
• 80% din producția globala de energie provine din resurse limitate de combustibili fosili (carbune, gaze, petrol)? Doar 0,02% din resurse regenerabile - eoliene si solare. Iar restul din hidro, termala, nucleara .
• CO2 (dioxidul de carbon – eliberat principal prin arderea combustibililor fosili) este considerat cauza principala pentru schimbarile climatice globale? Acestea sunt preconizate a accelera topirea ghețarilor, a cauza inundații si apoi seceta sau a reduce accesul la apa potabila pentru milioane de oameni.
• Peste un miliard de oameni au intrat in secolul 21 fara sa poata citi o carte sau a-și semna numele? Doua treimi din ei sunt femei.
• Mai putin de 1% din cat este cheltuit la nivel global pe arme in fiecare an, ar fi fost suficient ca toți copiii din lume sa poata urma o școala, și totuși acest lucru nu se intampla?


1.3ȘTIAȚI CA:
• Din 7100 de specii de fructe existente la 1800, azi mai gasim doar 1000 (metodele moderne de agricultura favorizeaza producția intesiva a doar cateva).
• 40% din cantitea de pește la nivel global este pescuita la limita capacitații biologice de reproducere. In sec. XX s-a pescuit de 35 de ori mai mult pește decat secolul trecut.
• 60% din pierderea totala a padurilor tropicale de cand exista civilizația noastra s-a intamplat dupa 1900?
• Numarul de ONGuri (organizatii non-guvernamentale) la nivel global a crescut simtitor dupa 1950? Azi se estimeaza ca exista cel puțin un milion.




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }