QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Educarea inteligentei emotionale, premisa a reusitei actului pedagogic








LICEUL DE MUZICA SI ARTE PLASTICE 'SIGISMUND TODUTA', DEVA










EDUCAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE,

PREMISA A REUSITEI ACTULUI PEDAGOGIC





LICEUL DE MUZICA SI ARTE PLASTICE 'SIGISMUND TODUTA', DEVA


Lumea este a entuziastilor care nu se infierbanta



  • Emotii si sentimente

Astazi va propunem extinderea conceptului de inteligenta. Este binecunoscut termenul de IQ — coeficientul care masoara inteligenta umana innascuta si care nu prea poate fi ameliorat pe parcursul vietii. O asemenea intelegere ne explica, de pilda, situatiile in care persoane cu un IQ mediu sau relativ scazut au cunoscut totusi succes. Secolul XX a fost dominat de conceptul 'coeficient de inteligenta' (IQ) ca indicator extrem de important in anticiparea performantelor de care ar fi putut fi capabil un individ. Experienta a demonstrat insa ca a fi deosebit de inteligent nu inseamna neaparat si a fi un bun leader, manager si, incet, incet, a prins contur conceptul 'inteligenta emotionala', care il implica pe cel de inteligenta, dar il si depaseste prin complexitate.

E deschisa deja calea unei psihologii care acorda un interes egal si inteligentei sentimentelor. Inteligenta emotionala (EQ) presupune in primul rand constientizare de sine, autodisciplina si empatie. Ea da seama de felul in care ne controlam impulsurile si sentimentele. Vestea buna este faptul ca inteligenta emotionala poate fi imbunatatita. Desi copilaria este extrem de importanta in punerea unor baze solide pentru dezvoltarea inteligentei emotionale, ea poate fi imbunatatita si cultivata inclusiv la varsta adulta. Studiul inteligentei emotionale a capatat proportiile unui domeniu stiintific autonom in slujba caruia lucreaza un numar impresionant de cercetatori folosind cele mai avansate metode tehnologice. Astazi inteligenta emotionala se preda in scoli si universitati, competentele sale au devenit criterii de angajare sau de promovare in cariera, iar programele de educatie pe baza sa au devenit punctul de plecare in politicile sociale de prevenire a imbolnavirilor sau criminalitatii.

Natura a dezvoltat emotiile noastre in decursul unei evolutii de milioane de ani. Ca o consecinta a acestui fapt, emotiile noastre functioneaza astazi ca un sistem interior de ghidare, delicat si sofisticat. Emotiile noastre ne atentioneaza atunci cand ne lipseste impulsul natural. De exemplu, cand ne simtim singuri, ne lipseste nevoia de a comunica cu alti oameni. Atunci cand ne este frica, ne simtim respinsi, lipseste nevoia de a fi acceptati.

Sentimentele si emotiile noastre constituie o valoroasa sursa de informatii, ne ajuta sa luam hotarari, decizii

Sentimentele noastre ne ajuta sa tragem niste semnale de alarma atunci cand ne deranjeaza comportamentul altei persoane. Ne ajuta sa comunicam cu ceilalti.

Daca suntem mai iscusiti in arta comunicarii verbale, ne facem intelesi mai usor de ceilalti, ii facem sa se simta importanti, intelesi si sa aiba incredere in noi.

Sentimentele de empatie, compasiune, cooperare si iertare au potentialul de a ne uni ca specie, sentimentele ne unesc, iar convingerile ne despart.

Cercetatorii au studiat dimensiunile inteligentei emotionale si s-au dezvaluit stransele legaturi intre aceasta si celelalte fenomene – conducere, performanta, schimbari sociale, adaptare la schimbari.

Inteligenta emotionala ne armonizeaza cu mediul si cu noi insine.


  • Definirea si caracterizarea inteligentei emotionale ( I E)

Daniel Goleman in cartea „Inteligenta emotionala” subsumeaza rezultatele unor

cercetari care arata ca dezvoltarea emotionala a elevilor este decisiva pentru succesul lor in viata, nu doar pentru rezultatele scolare.

Pornindu-se de la rolul adaptativ al afectivitatii s-a constatat ca persoanele care au un coeficient intelectual inalt sau o inteligenta academica foarte bine dezvoltata se pot descurca cu toate acestea mai dificil in viata cotidiana comparativ cu altii cu un Q.I. mai redus, dar cu rezultate foarte bune in activitatea sociala zilnica. S-a stabilit ca e vorba de o abilitate care initial a fost raportata la inteligenta sociala si care desemneaza capacitatea de a intelege si de a stabili relatii cu oamenii.

Gardner, in teoria sa privind inteligentele multiple, rezerva un loc important acelor forme de inteligenta care permit omului o adaptare superioara la mediul social mai apropiat sau mai departat lui. Astfel, el a introdus termenii de inteligenta interpersonala si intrapersonala.

Inteligenta interpersonala se refera la abilitatea de a-i intelege pe ceilalti, de a cunoaste ceea ce-i motiveaza pe oameni, cum muncesc ei, cum poti coopera mai bine cu acestia. De aceea Gardner apreciaza ca cei mai buni profesori dispun in cel mai inalt grad de aceasta forma de inteligenta.

Inteligenta intrapersonala consta in abilitatea de a se intoarce spre sine, in interiorul propriei persoane. Ea se bazeaza pe o aprofundata cunoastere personala.

Multi psihologi si-au dat seama ca aceasta abilitate care asigura succesul in viata cotidiana este, pe de o parte, distincta de inteligenta academica ( teoretica), dar, pe de alta parte, constituie un fel de sensibilitate specifica fata de practica si relatiile interumane. Astfel s-a nascut o noua forma de inteligenta - cea emotionala.

Termenul de „inteligenta emotionala” a aparut pentru prima data in S.U.A., in anul 1985, intr-o lucrare a lui Wayne Leon Payne, care considera ca inteligenta emotionala este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere, dorinta.

Ulterior, in alte studii din 1990-1993 s-a considerat ca inteligenta emotionala implica: abilitatea de a percepe cat mai corect emotiile si de a le exprima;

abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci cand ele faciliteaza gandirea;



abilitatea de a cunoaste si intelege emotiile si de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala;

In 1992, in urma unor studii, Reuven Bar-On, doctor la Universitatea din Tel Aviv, a stabilit componentele inteligentei emotionale grupate astfel:

Aspectul intrapersonal: -constientizarea propriilor emotii, optimism, asertivitate, respect, autorealizare, independenta;

  • Aspectul interpersonal: - empatie, relatii interpersonale, responsabilitate sociala;
  • Adaptabilitate: - rezolvarea problemelor, testarea realitatii, flexibilitate;
  • Controlul stresului: - toleranta la stres, cotrolul impulsurilor;
  • Dispozitia generala: - fericire, optimism;

Acesti 5 factori, componente ale inteligentei emotionale se pot evalua prin teste specifice. Suma punctelor acumulate reprezinta coeficientul de emotionalitate Q.E. O persoana cu un Q.E. ridicat este o persoana care are succes in viata. Astfel se poate prevedea succesul cuiva in viata si prin stabilirea coeficientului lui de emotivitate.

In cadrul inteligentei emotionale sunt cunoscute mai multe domenii ( dupa D. Goleman) :

Constiinta de sine – increderea in sine;

Autocontrolul – dorinta de adevar, constiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea

Motivatia – dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul;

Empatia – a-i intelege pe altii, diversitatea, capacitatea politica;

Aptitudinile sociale – influenta, comunicarea, managementul conflictului,  

conducerea, colaborarea, cooperarea;

Steve Hein defineste in 1996 inteligenta emotionala astfel:

Sa fii constient de ceea ce simti tu si de ceea ce simt altii si sa stii ce sa faci legat de aceasta;

Sa stii sa deosebesti ce-ti face bine si ce-ti face rau, si cum sa treci de la rau la bine;

Sa ai constiinta emotionala, sensibilitate si capacitate de conducere care sa te ajute sa maximizezi pe termen lung fericirea si supravietuirea;


Ridicarea nivelului inteligentei emotionale si a „culturii emotionale” presupune parcurgerea mai multor etape:

  • In prima faza identificarea propriilor emotii, unde se recomanda folosirea listei de cuvinte care desemneaza sentimente;
  • Faza de asumare a responsabilitatii pentru emotiile identificate, lucru care este dificil;
  • Invatarea compasiunii si empatiei, si incercarea de a le aplica in practica zilnica;

EMPATIA ca trasatura a inteligentei emotionale


S. Marcus defineste empatia ca fiind un fenomen psihic de retraire a starilor,

gandurilor si actiunilor celuilalt.

Empatia se construieste pe deschiderea spre sentimentele celorlalti, pe abilitatea de a citi informatiile provenite prin canalele nonverbale.( comunicarea nonverbala reprezinta 60 in cadrul comunicarii interumane). Cuvintele pot exprima relativ putin sentimentele oamenilor, fapt pentru care empatia se bazeaza pe capacitatea de a intui sentimentele oamenilor, fiind atenti la tonul vocii, mimica, gesturile si miscarile persoanei. Adevarul in privinta emotiilor se afla in „cum” spune persoana decat in „ceea” ce spune.

Empatia ca dimensiune a inteligentei emotionale se manifesta in special sub forma unei trasaturi de personalitate.

Rolul empatiei in cunoasterea interpersonala este cel putin la fel de important ca si cel al factorilor intelectuali si se manifesta printr-un stil apreciativ. Persoanele cu un inalt nivel al empatiei imbina experienta afectiva, care este bogata si nuantata, cu flexibilitatea in planul cognitiv, prin utilizarea si aplicarea unor criterii apreciative diverse adaptate situatiei. Ele nu sunt sclavele prejudecatilor, nu au obiceiul atunci cand intalnesc pe cineva sa-l „eticheteze” repede si superficial. Persoanele inalt empatice sunt altruiste, generoase, dornice sa ajute, cu un comportament prosocial bine conturat, usor adaptabile si in general putin anxioase.

Puskin arata ca deseori „avem simpatie pentru cei nenorociti dintr-un oarecare spirit de egoism, vedem ca de fapt nu suntem singurii nenorociti ”. A avea simpatie pentru fericirea altora presupune un suflet cu adevarat nobil si dezinteresat. De aceea una din directiile antrenarii inteligentei emotionale vizeaza educarea acestei calitati de a te bucura de fericirea si succesele altora.

Traind in mod sincer emotiile pozitive ale celorlalti, vom reusi sa fim mai fericiti, atat ca intensitate, cat si ca durata in timp.Norocul este o intamplare, in timp ce fericirea poate deveni o vocatie. Diderot considera ca „omul cel mai fericit este acela care face fericiti cat mai multi oameni”.


Profilul psihologic al persoanelor cu un inalt nivel al inteligentei emotionale




Deosebirea dintre inteligenta emotionala si inteligenta academica, care se

raporteaza la gandirea logica si se dobandeste in scoli, se poate face si in termeni accesibili tuturor si anume: „glasul inimii si vocea ratiunii”. Cele doua forme de inteligenta se refera la doua feluri de cunoastere, una bazata pe afectivitate, iar cealalta pe ratiune.


Profilul psihologic al unei femei cu Q.I. inalt: Are incredere in intelect, fluenta

in exprimare, interes pentru domeniile intelectuale si estetice. Are tendinta spre introversiune, e orientata spre propria persoana. Este predispusa la anxietate, analiza permanenta, exacerbarea propriilor greseli si impresia de vinovatie. Ezita sa-si exprime supararea sau mania in mod firesc, deschis.


* Profilul psihologic al unei femei cu Q.E. inalt: Tinde sa fie afirmaiva, exprimandu-si direct, natural sentimentele, simtindu-se bine in pielea ei, gandind pozitiv despre ea. In optica ei viata are sens si merita sa fie traita. Este sociabila si se adapteaza bine la stres. Echilibrata social, vesela, cu simtul umorului, spontana si naturala. Foarte rar se simte anxioasa.

Goleman se refera la doua tipuri de de persoane din punct de vedere afectiv:

pasionatul si indiferentul. Pasionatul are reactii emotionale exagerate fata de o situatie, iar indiferentul tinde sa ignore aproare total gravitatea unei probleme.

Pentru a reusi in viata, Goleman considera ca fiecare dintre noi ar trebui sa invete si sa exerseze principalele dimensiuni ale inteligentei emotionale:

Constiinta propriilor emotii – recunoasterea si numirea lor, intelegerea cauzei ;

Controlul emotiilor – stapanirea de sine, autotolerarea frustrarilor, gestionarea

stresului, autorespectul, gandirea pozitiva;

Motivarea personala – responsabilitatea, concentrarea atentiei;

Empatia-citirea emotiilor – sa inveti sa asculti;

Dirijarea relatiilor interpersonale – rezolvarea conflictelor, negocierea

neintelegerilor, comunicare deschisa, tact;


* Abilitatea emotionala este foarte utila in activitatea de educare a copiilor.


Unele aplicatii practice ale inteligentei emotionale:


Cand cineva trebuie sa faca fata reactilor celorlalti, cand are nevoie de ei sau cand trebuie sa rezolve o neintelegere cu alte persoane, diferitele reactii pot fi rezumate la patru atitudini tipice: - sa fugi;

- sa ataci;

- sa manipulezi;

- sa te afirmi; ( D. Chalvin, 1999)

Primele trei atitudini nu dau rezultate satisfacatoare pentru rezolvarea problemelor si asigurarea unor reletii bune cu ceilalti. Ultima, sa fii asertiv, sa te afirmi in mod constructiv conduce la cele mai bune rezultate.

Vom prezenta descrierea acestor atitudini pentru a le intelege si pentru a decide comportamentul care pare cel mai bun pentru situatia in care se afla.


Fuga reprezinta o atitudine de evitare in fata oamenilor si a evenimentelor, chiar daca e in dezavantaj. Aceasta imposibilitate de a fi constructiv aduce cu sine anxietate, migrene, insomnii. In plan comportamental, manifestarile cele mai frecvente sunt: roaderea unghiilor, contractiile musculaturii faciale, scrasnetul dintilor, batutul darabanei in masa, rasul nervos, miscarea continua a picioarelor. Aceste semne exterioare pot fi un mod simplu, practic si rapid de a stii daca trebuie sa fiti mai asertiv in viata. Fuga se prezinta variat si ia forme care pot insela interlocurorul sau chiar pe noi insine.


Atacul este o atitudine de agresivitate in fata oamenilor si a evenimentelor, chiar in detrimentul celui in cauza. Tipul agresiv vorbeste tare, intrerupe, aduce in discutie problemele sale in timp ce celalalt vorbeste. Adesea afiseaza un zambet ironic, dispretuitor, mimica dezaprobatoare. Ii place sa recurga la imagini socante sau brutale. E bine sa cunoastem fatetele atitudinii de atac pentru a-i intelege pe altii si pentru a ne dezvolta atitudini pozitive.


Manipularea – manipulatorul este abil si machiavelic. In general sta deoparte cand participa la o dezbatere, dar activitatea sa se intensifica prin intreruperi de sedinta. Cauta mereu prin spate interpretarile, neavand incredere in informarea directa. Adesea el se prezinta ca un intermediar util, daca nu chiar indispensabil. Niciodata el nu este adevaratul responsabil. El nu face decat sa traga consecintele din vointa altcuiva, nu a sa Nu se stie niciodata cand spune adevarul sau nu.


Asertivitatea isi propune sa-l faca pe individ capabil sa se afirme fara teama si intr-un mod constructiv. Asertivitatea porneste de la capacitatea individului de a stapani mi bine raportul sau cu lumea. Nu este vorba de o transformare, ci de a da fiecaruia ocazia de a-si adapta comportamentul la situatii precise, cu scopul de a-si exprima mai bine personalitatea si de a obtine satisfactii, la inceput prin victorii punctuale. Din succes in succes reusitele se aduna si demersul devine spontan.

Cele trei conditii care asigura reusita sunt:

fixarea obiectivului- reducerea tensiunilor intr-un domeniu particular al vietii;

admiterea instrumentului- negocierea



elaborarea unui plan- izolarea si definirea situatiilor, ordonarea lor, alegerea

instrumentelor adecvate, antrenarea, punerea in practica a

tehnicii;

* Tipul asertiv spune „eu”. Evita pronumele „noi”, isi priveste in ochi interlocutorul.

Nimeni nu este constant agresiv, pasiv, manipulator sau asertiv. Aceasta depinde de imprejurari. O atitudine agresiva la servici poate fi compensatia unei atitudini pasive acasa sau invers, de exemplu.

D. Chalvin propune un model de antrenament pentru a dezvolta relatii

pozitive cu ceilalti: 1. Sa actionezi pe deplin constient de legitimitatea faptelor tale, sa

stii sa fii acceptat social, mai ales in cazul in care exprimarea

propriilor sentimente pot creea probleme;

2. Sa ai control asupra vietii si mai ales asupra celei particulare;

3. Sa stii sa critici si sa te lasi criticat; sa faci fata agresiunilor;

4. Sa gasesti compromisuri realiste si sa stii sa negociezi;


  • Cunoasterea si cultivarea unor stari emotionale pozitive: optimismul, speranta,  

daruirea, ( „revarsarea”)

Goleman considera ca optimismul ar fi o aptitudine esentiala pentru inteligenta

emotionala. El semnaleaza problema manevrarii gandirii negative. Cand o persoana isi spune : „Nu voi fi in stare sa fac acest lucru”, abilitatea ei scade si, in consecinta nu va fi in stare sa savarseasca acel lucru.

A avea speranta inseamna, in primul rand, sa nu te lasi coplesit de anxietate, de o atitudine defetista sau de depresie in confruntarea cu dificultatile.

Optimismul este o atitudine care protejeaza oamenii impotriva caderii in depresii, in apatie, in fata problemelor. Viata trebuie traita cu bune, cu rele- obstacole, frustrari.

Revarsarea este inteligenta emotionala la cel mai inalt grad al sau. Ea reprezinta temelia angajarii abilitatii personale in slujba performantei si invatarii. Revarsarea este opusul depresiei, a anxietatii. Ea aduce bucurie spontana, extaz. Revarsarea, prin sine insasi plina de satisfactii, reprezinta starea in care oamenii devin complet absorbiti de ceea ce fac, dand atentie totala scopului urmarit, sensibilitatea contopindu-se cu actiunile lor.

Exista cateva cai specifice de a autoinduce mental starea de „revarsare”. Una dintre ele consta in focalizarea intentionata a atentiei asupra scopului urmarit, esenta revarsarii fiind chiar o stare de maxima concentrare. Revarsarea implica un efort considerabil pentru a fi calm si o concentrare suficienta pentru a incepe lucrul, acest pas presupunand o discplinina destul de severa. Placerea spontana, atractia si eficacitatea caracterizeaza revarsarea.

De fapt, revarsarea constituie o forma de pasiune.


In procesul de invatare revarsarea este o premisa obligatorie pentru a atinge maiestria intr-o meserie, profesie sau arta. De aceea elevii trebuie ajutati sa participe la lectii „nu numai cu mintea, ci si cu inima”. Un rol important in formarea copiilor il au povestile, povestirile, miturile, basmele si poeziile. Felul cum sunt povestite sau lecturate, analiza lor, duce la formarea unor sentimente. Copiii isi aleg modele, invata sa invinga obstacole. Povestirea unor fapte reale din trecut, sau actuale au un rol important in educarea inteligentei emotionale. Daca nu suntem atenti copiii pot fi „prinsi” de povestirile unor elemente negative ale societatii, care pot patrunde in anturajul copiilor, iar acestia ajung sa urmeze drumul celor care ii fascineaza cu „povestile” lor.

Pentru a dezvolta inteligenta emotionala la copii este nevoie ca acestia sa aiba:

- Incredere in ei;

- Curiozitate, gandire pozitiva;

- Intentionalitate – sentimentul competitiei si eficientei;

- Autocontrol;

- Capacitatea de a initia si a intretine relatii;

- Capacitatea de a comunica;

- Cooperarea;

Daca sunt protejati in exces de educatori si de parinti, in sensul evitarii unor evenimente mai stresante, a locurilor si oamenilor noi, atunci copiii au nesansa de a deveni adulti timizi, timorati, inhibati in comportament.

Sa ne straduim ca prin munca de educatie pe care le-o oferim elevilor si copiilor nostri, acestia sa ajunga oameni maturi, fericiti, normali, realizati, impacati cu ei insisi si cu ceilalti.


In ultimii ani s-a observat un interes crescut pentru sanatatea noastra fizica:se apeleaza la diete, gimnastica de intretinere, renuntarea la anumite alimente, tigari, alcool. E momentul ca oamenii sa aplice principii sanatoase si pentru psihicul lor. Educarea si dezvoltarea inteligntei emotionale constituie una din caile principale pentru eliberarea corpului de „toxinele emotionale”.Umorul, rasul completeaza o stare emotionala pozitiva, reduce stresul si emotiile negative. Copiii au mai mult umor decat adultii Psihologi si medici recunosc ca „rasul e cel mai bun medicament”, contribuie la relaxarea mintii, asigurandu-i o mare flexibilitate. Marile genii au avut un excelent simt al umorului. Umorul poate fi cultivat si dezvoltat. Cei care au abilitati emotionale inalte au ca deviza a vietii lor „sa-si faca din ocupatie o placere si din placere o ocupatie.”



Bibliografie: Roco Mihaela – Creativitate si inteligenta emotionala;

Ed. Polirom2001




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }