QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Civilizatia geto-daca in sud-vestul munteniei - monedele







CIVILIZATIA GETO-DACA IN SUD-VESTUL MUNTENIEI - Monedele

Din totalul celor 3116 monede descoperite in sud-vestul Munteniei, 2996 au fost descoperite in tezaure, iar 120 izolat.

Pe tipuri monetare situatia se prezinta astfel:

Cel mai numeros lot este cel al denarilor romani republicani, cu 1952 de monede, descoperite in tezaure (1894 piese) sau izolat (58 piese). Urmeaza Drahmele orasului Dyrrhachium si imitatiile acestora, cu 498 de exemplare. Numarul tetradrahmelor Macedonia Prima este de 224 exemplare, iar cel al tetradrahmelor orasului Thasos de 22 Singurul tip monetar autohton cu un numar relativ mare de monede este reprezentat de tipul Varteju-Bucuresti, cu 176 de exemplare. Cele 8 monede getice de tip Filip III Arrhideus au fost descoperite: 7 intr-un tezaur (Videle), iar una in asezarea getica de la Zimnicea. Numarul monedelor de tip Alexandru cel Mare, originale si imitatii, nu depaseste 14 exemplare. Numarul monedelor romane imperiale, descoperite in spatiul de care ne ocupam, este nesenmificativ in raport cu cel al denarilor romani republicani. Din cele 11 monede romane imperiale descoperite, opt sunt denari, iar celelalte: un as, un dupondius si un sestertius. Cele mai multe monede (patru exemplare) provin de la Vespasian, trei de la Traian si cate doua de la Augustus si Domitian. Fata de alte zone de la nord de Dunare, unde apar in tezaure consistente, monedele de tip Filip II descoperite in sud-vestul Munteniei sunt in numar redus (6 exemplare). Tipurile monetare Odessos si Inotesti-Racoasa sunt reprezentate de cate 4 si respectiv 3 exemplare. Cate doua exemplare de argint apartin orasului Histria si respectiv tipului monetare Rasa. Pe langa aceste monede au mai fost descoperite: o moneda Alopeconesos, una emisa de Seleucos I si o drahma a orasului Maroneia.




Tipuri monetare prezente in sud-vestul Munteniei:

2.1. Monede Filip II

2.2. Monede Alexandru cel Mare

2.3. Tetradrahma Seleucos I ( 312-280 a. Chr. )

2.4. Moneda Alopeconesos

2. Monede de tip Rasa

2.6. Monede ale orasului Odessos

2.7. Monede ale orasului Histria

2.8. Tetradrahmele Macedonia Prima

2.9. Tetradrahmele Thasos

2.10. Drahmele oraselor Dyrrhachium, Apollonia si Maroneia

2.11. Tipul Filip III Arrhideus

2.12. Tipul Varteju-Bucuresti.

2.13. Tipul Inotesti-Racoasa

2.14. Denarii romani republicani

2.1 Monede romane imperiale

3. Analiza descoperirilor monetare

Conditiile formarii tezaurelor:

O problema viu disputata in literatura de specialitate a fost si este aceea a modului de constituire a tezaurelor. S-au conturat doua teorii principale: cea a constituirii tezaurelor in timp, prin acumulare[1], iar cea de-a doua prin patrunderea in spatiul geto-dacic a monedelor in loturi gata constituite pe pietele de origine, ca spolia si stipendium[2] sau in urma schimburilor comerciale[3]. Printre acestea din urma M. H. Crawford introduce si comertul cu sclavi care, dupa el, ar reprezenta principala sursa de afluire a denarilor republicani in Dacia[4]. Respectiva teorie a fost combatuta de majoritatea cercetatorilor romani care au studiat patrunderea denarilor romani republicani la nord de Dunare[5]

Cronologia :

Analiza tezaurelor monetare confirma ceea ce M. Babes semnala inca din 1975[6]

a. Monedele getice si tetradrahmele Macedonia Prima se asociaza foarte rar cu alte tipuri monetare si atunci in majoritatea cazurilor cu tetradrahme ale orasului Thasos.

b. Drahmele Dyrrhachium, Apollonia si denarii romani republicani se asociaza frecvent, atat intre ei cat si cu tetradrahme thasiene.

c.   O situatie aparte o reprezinta tetradrahmele orasului Thasos care se asociaza cu aproape toate celelalte tipuri monetare. Aceasta situatie dovedeste o prezenta mai indelungata a tetradrahmelor thasiene in spatiul de la nord de Dunare.

De fapt se poate vorbi de doua grupe monetare, respectiv, din punct de vedere cronologic, de doua faze: una, reprezentata de monedele getice si tetradrahmele Macedonia Prima, cu o prezenta mai timpurie in spatiul de la nord de Dunare, iar cealalta, formata din drahmele oraselor Dyrrhachium, Apollonia si denarii romani republicani, prezenta in acelasi spatiu mai tarziu.

Ceea ce se intampla in sud-vestul Munteniei in privinta asocierilor monetare este in deplina concordanta cu asocierile din intreg spatiul geto-dacic. Aceasta caracteristica a tezaurelor compozite a fost semnalata si de alti cercetatori [7]

In ultima vreme se tinde spre o coborare a cronologiei tuturor monedelor care au “circulat” pe teritoriul Daciei. Desi nu precizeaza inceputurile patrunderii tetradrahmelor Macedonia Prima, N. Conovici considera ca acestea au putut ramane in circulatie”catre al doilea sfert al sec. I i.e.n.”, bazandu-se in primul rand pe cronologia drahmelor Dyrrhachium si Apollonia impinsa spre mijlocul si a doua jumatate a sec. I a. Chr.[8]. Momentul patrunderii si “circulatiei” tetradrahmelor Macedonia Prima la nord de Dunare ar putea fi plasat intre sfarsitul sec. II a. Chr.- prima jumatate a sec. I. a.Chr[9]. Referindu-se la tipul monetar Varteju-Bucuresti, C. Preda considera ca acesta se dateaza intre ultimele 2-3 decade ale sec. II a. Chr-primele doua decenii ale sec. I a. Chr.[10], iar tipul Inotesti-Racoasa in primele doua-trei decenii ale sec. I a. Chr.[11] Cele doua tipuri monetare getice sunt redatate de V. Mihailescu-Birliba, primul, “spre mijlocul sec. I i.e.n., iar al doilea in a doua jumatate a aceluiasi veac[12] desi, tot el, nu exclude ca aceste doua tipuri monetare sa fie batute in paralel, de doua uniuni tribale vecine[13].



Monedele thasiene ar avea, luand in considerare tipurile monetare cu care se asociaza, cea mai indelungata prezenta in Dacia, din sec. II a. Chr. pana la sfarsitul sec. I a. Chr.[14]sau chiar, dupa unii cercetatori, pana “in primele trei veacuri ale erei noastre”[15]. Altii au incercat sa reduca intervalul de timp la a doua treime a sec. I a.Chr.[16].

In Dacia au patruns intr-o cantitate apreciabila si drahmele oraselor grecesti de pe coasta ilira a Marii Adriatice, Dyrrhachium si Apollonia.

Daca M. Babes considera ca monedele celor doua orase patrund la nord de Dunare “putin inaintea denarului”[17], iar aparitia acestuia din urma o plaseaza catre mijlocul sec. I a. Chr.[18], B. Mitrea stabileste o o perioada mult mai lunga de timp, din sec I a. Chr. “pana in primele trei veacuri ale erei noastre”[19]. Tot pentru o “circulatie” a drahmelor Dyrrhachium si Apollonia in a doua jumatate a sec. I a. Chr. opteaza si N. Conovici, fara a preciza, insa, inceputul patrunderii acestora[20]. In schimb H. Ceka reduce perioada patrunderii masive a drahmelor iliriene la ultimul sfert al sec. I a. Chr.[21]. Doar Gh. Poenaru Bordea opteaza pentru o datare ridicata , considerand ca drahmele Dyrrachium si Apollonia patrund in Dacia “intre sfarsitul sec. II i.e.n. si inceputul sec. I i.e.n. 9 125/110-90/75 i.e.n.)”[22]

Denarul roman republican este moneda straina cu cea mai mare cantitate din Dacia secolelor II-I a. Chr. Au fost ridicate o serie de intrebari privitoare la : momentul patrunderii, perioada de “circulatie”, cauzele afluirii denarului roman republican la nord de Dunare.

In ceea ce priveste momentul patrunderii denarului roman republican in Dacia se constata o divizare accentuata a parerii specialistilor. Se merge de la o data ridicata, plasata in primul sfert al sec. I a. Chr.[23], coborand spre al doilea sfert[24] sau dupa mijlocul aceluiasi secol[25]. Cea mai joasa datare o propune V. Mihailescu Birliba considerand ca denarul roman republican isi face aparitia in Dacia “la sfarsitul erei vechi si inceputul celei noi (Augustus)”[26] si , tot el, nu ezita sa afirme ca “tezaurele care contin emisiuni mai vechi, uzate, din secolul al doilea i.e.n., impreuna cu denari din deceniul al 9-lea, nu pot fi acumulate decat dupa 64 e.n.”[27]



Cel putin pentru spatiul de care ne-am ocupat se observa ca in sec. IV-III a. Chr. nu sunt ingropate tezaure monetare. Aproape toate tezaurele (probabil cu exceptia unora care contin tetradrahme Macedonia Prima si Thasos) au fost ingropate in secolul I a. Chr. Fenomenul ingroparii tezaurelor monetare este unul specific secolului I a. Chr. ca si cel al ingroparii tezaurelor de obiecte de argint. Evenimentele politico-militare nu reprezinta cauza ingroparii tezaurelor monetare ci numai sursa de aprovizionare cu moneda necesara geto-dacilor. Adevarata cauza a ingroparii acestora are o stransa legatura cu schimbarile din religia geto-dacilor. Se elimina astfel teoria potrivit careia monedele straine patrund in Dacia pe calea schimburilor comerciale, iar tezaurele se formeaza la nord de Dunare, prin acumulare, acestea din urma fiind ingropate intr-un moment de pericol pentru posesor. Ca moneda de argint nu este folosita de geto-daci in schimburile comerciale ne-o dovedeste chiar tezaurizarea ei.

Majoritatea tipurilor monetare straine, cu exceptia tetradrahmelr Macedonia Prima si Thasos, au patruns in Dacia la mijlocul si mai ales in a doua jumatate a sec. I a. Chr. Spre mijlocul sec. I a. Chr. slabeste puterea scordiscilor si, tot atunci, au loc incursiunile de jaf ale lui Burebista spre sud si vest. Multe dintre tezaurele de monede antice descoperite in Dacia sunt rezultatul unor astfel de expeditii. Nu putem analiza aici caracterul statului creat de Burebista dar se impun cateva precizari. Chiar si pentru “cel mai mare dintre regii din Tracia” era greu de faurit, intr-un timp foarte scurt, un stat “unitar” in care sa fie eliminati sau supusi toti conducatorii locali. Nu cred ca se mai pune problema existentei la geto-daci a unui sistem monetar propriu, cu schimburi comerciale intense in interiorul si exteriorul teritoriului pe care il controla regele. Inca la aceasta data in Dacia comertul se realizeaza la nivelul aristocratiei si al conducatorilor locali. Dealtfel izvoarele literare vorbesc mai mult de o crestere a puterii geto-dacilor in plan politico-militar si mai putin din punct de vedere economic. Statul “centralizat” si “unitar” al lui Burebista este creatia istoricilor moderni, el asemanandu-se mai mult cu statul roman din perioada lui N. Ceausescu.




[1] Bogdan Cataniciu 1975, p. 185; Winkler 1981, p. 115-116


[2] Preda & Beda 1975, p. 45; Ocheseanu 1981, p. 63; Conovici 1986, p. 75; Pavel 1997, p. 99-100; Preda 1998,   p. 252.

[3] Gh. Popilian, Historica, III, 1974, p. 62-63; Gh. Poenaru-Bordea & O.Stoica 1980, p. 80.

[4] M.H.Crawford, JRS, 67, 1977, p. 121.

[5] Ocheseanu 1981, p. 62-63; Preda 1981, p. 96-98; Winkler 1981, p. 115-116; ConoviciPavel 1997, p. 100-101.

[6] Babes 1975, p. 131 si urm.

[7] Bogdan Cataniciu 1975, p. 186-187; Conovici 1986, p. 80; Pavel 1997, p. 99; Preda 1998, p. 242,250,264.




[8] Conovici 1986, p. 7

[9] Preda 1998, p. 242.

[10] Ibidem, p. 187.

[11] Ibidem, p. 194.

[12] Mihailescu-Birliba 1990, p. 79.

[13] Ibidem, p. 82. Pentru decalaj cronologic cf. Preda 1973, p. 267-269; Preda 1975, p. 45; Winkler 1981, p. 114.

[14]Babes 1975, p. 132

[15] Mitrea 1983, p. 29-31.

[16] Preda 1998, p. 264-26

[17] Babes 1975, p. 132.

[18] Ibidem, p. 133.

[19] Mitrea 1983, p. 29-31.

[20] Conovici 1986, p. 7

[21] H. Ceka, Studia Albanica, III, 1966, 1, p. 223.

[22] Poenaru Bordea 1983, p. 232-233.

[23] Mitrea, 1969 a; B. Mitrea, SCIV, 21, 1970, 3, p. 435-436; Pavel 1997, p. 99.

[24] Crawford 1977, p. 121-122; Lockyear 1997, p. 87.

[25] Babes 1975, p. 133.

[26] Mihailescu Birliba 1990, p. 112.

[27] Ibidem, p. 108.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }