QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate alimentatie

Caracterizarea pietei marfurilor alimentare








Caracterizarea pietei marfurilor alimentare


In ultimele decenii ale secolului trecut s-a produs pe plan mondial o explozie sortimentala a bunurilor de consum alimentar asociata pe plan cantitativ cu schimbari ponderale intre diferite grupe de alimente. Aceasta explozie sortimentala a generat, odata cu aparitia de noi produse, o reinnoire completa a alimentelor traditionale, cu produse ce au performante nutritive din ce in ce mai ridicate. Acest fapt a determinat profunde mutatii conceptuale si criteriale in domeniile sortimentului, calitatii, distributiei si comercializarii marfurilor alimentare.

Marfurile alimentare, indiferent de gradul lor de prelucrare (materii prime, semifabricate si produse finite) sunt nu numai simple valori de intrebuintare care fac obiect de comert realizate de piata economica, ci si produse cu insusiri specifice, destinate a se realiza pe 'piata metabolica' dupa ce ele s-au aflat in prealabil pe piata economica. Ele au un specific structural, cantitativ si calitativ, care nu trebuie ignorat in nici o imprejurare, sunt produse ingerabile si au menirea de a participa efectiv la procesele din organismul omenesc.




Constituind o legatura esentiala a omului cu mediul ambiant si conditia de baza a existentei sale, alimentele pot actiona in directia desfasurarii normale a metabolismului, material si energetic, sau dimpotriva, pot sa-l perturbe, daca nu raspund anumitor conditii bine definite.

Avand in vedere particularitatile valorii de intrebuintare a marfurilor alimentare, de a se realiza pe 'piata metabolica' in cea mai convenabila legatura dintre om si aliment, in conditii de inocuitate sau igiena cat mai inalte, acest specific utilitar diferentiaza net valoarea nutritiva a alimentelor de valoarea de intrebuintare a altor marfuri pe care consumatorul le intrebuinteaza sau consuma 'ex corpus'.

Evident, pe ambele piete actioneaza legea cererii si a ofertei. In cazul 'pietei metabolice' raportul dintre cererea biologica de nutrienti si oferta de nutrienti implica un echilibru zilnic care este conditionat de oferta de alimente si care nu este totdeauna in echilibru cu cererea de consum alimentar, atat pe plan cantitativ cat si pe plan structural.

Corelarea cererii cu oferta de marfuri alimentare constituie un obiectiv al politicii la nivel national, care excede politica alimentara si nutritionala in directia politicii de protectie biologica, economica si sociala a consumatorului.

Accesul consumatorilor zi de zi la alimente, este conditionat de mecanismele prin care se formeaza sortimentul industrial (al producatorilor), complementat cu un sortiment adecvat provenit din import si prin care se formeaza sortimentul comercial la nivelul grosistilor si detailistilor.

Marfurile alimentare actuale se caracterizeaza printr-un grad inalt de prelucrare, incorporand un volum din ce in ce mai mare de progres tehnico-stiintific. Tehnologia alimentara moderna se diferentiaza net de cea clasica care urmarea prioritar mentinerea sau ameliorarea calitatii resurselor agro-alimentare. Astfel, plecand de la necesitatile obiective si subiective de consum alimentar, se selecteaza materiile prime conventionale si neconventionale ce urmeaza a fi incorporate, aditivii alimentari corespunzatori, tipurile de transformari tehnologice eficiente pentru a ajunge la un produs finit cu proprietati identice sau cat mai apropiate de cele ale produsului proiectat.

Oamenii de afaceri considera ca una din cele mai importante modalitati de care dispune o firma pentru a avea succes pe piata o constituie diferentierea eficienta a ofertei (prin produs, servicii care insotesc produsul, personal, imagine).

Realizarea practica a diversificarii sortimentale de catre producatori implica luarea in considerare, comensurarea si dimensionarea nevoilor de consum (evaluate pe segmente detailate de consumatori si folosind criterii stiintifice de particularizare), a disponibilitatii de resurse materiale, materiale, financiare si umane si de valorificare eficienta a acestora, a potentialului tehnologic, a raportului cu concurenta, a nivelului de calitate si de pret al unor produse similare existente pe piata. Extinderea unei linii de produse prin introducerea in fabricatie a unui nou articol (diferit prin aroma, culoare, continut, marimea ambalajului) poate avea la baza o strategie novatoare (iaurt degresat, de exemplu), o strategie de tip “me too” care sa copieze produsul unui concurent (iaurt cu arome diferite) sau “de completare” (o alta marime a ambalajului).

La nivelul agentilor economici grosisti si detailisti se formeaza sortimentul comercial. Comertul cu amanuntul detine o vasta retea de magazine (specializate, universale, supermarket-uri, hipermarket-uri, magazine cu produse de uz curent) care ofera un sortiment de produse ce trebuie sa fie in acord deplin cu asteptarile, in materie de cumparaturi, ce caracterizeaza piata-tinta.

De fapt, sortimentul de produse devine un element-cheie in “batalia” concurentiala dintre detailisti care se aseamana intre ei. Detailistul trebuie sa decida asupra largimii (ingust sau larg) si asupra profunzimii (superficial sau profund) sortimentului pe care il ofera.



O alta dimensiune a sortimentului de marfuri este calitatea bunurilor oferite. Clientul este interesat de calitatea produselor la fel de mult ca si de gama sortimentala a acestora.

Structura macro- si microeconomica a sortimentului de marfuri alimentare presupune utilizarea metodologiilor si instrumentelor specifice managementului si marketingului. Structurarea macroeconomica pe grupe si subgrupe de marfuri alimentare, determinarea volumului si raportului dintre acestea constituie o problema manageriala, iar volumul si structura sorto-tipo-dimensionala a sortimentului de marfuri alimentare constituie o problema de marketing. De altfel, marketingul, managementul si merceologia sunt organic legate de aparitia, circulatia si realizarea marfii pe piata, indiferent daca aceasta este un produs-entitate sau o multime omogena de produse – lot de marfa (figura 1.2).


Figura 1.2  Confluente ale managementului cu marketingul si merceologia la nivelul produsului/marfii


Decisiva este totusi formarea sortimentului comercial in comertul de detaliu, care prin retea, structura sortimentala si structura de preturi variabila permite accesul direct al consumatorilor la marfurile alimentare necesare. In acest cadru, merita relevata experienta americana, preluata ulterior si de catre unele state europene, de a orienta atat agentii economici implicati in producerea si comercializarea marfurilor alimentare, cat si consumatorii, in scopul realizarii unui echilibru in consumul zilnic dintre principalele grupe de alimente furnizoare de nutrienti esentiali, pentru asigurarea unei hraniri normale .

Aceasta prima piramida a fost rezultatul a numeroase cercetari care se inscriau intr-o politica de promovare a sanatatii, ale carei reguli erau reeditate la fiecare cinci ani de Ministerul Sanatatii. Forma piramidala a fost aleasa datorita capacitatii sugestive de a ilustra conceptul de varietate, de moderatie si echilibru alimentar. Principalele obiective ale acestui instrument pedagogic erau de a sistematiza recomandarile nutritionale intr-o maniera in care fiecare consumator sa poata opera propria alegere a alimentelor, acoperindu-si necesitatile de macro- si micronutrienti, de a reduce consumul de lipide, acizi grasi saturati, colesterol, zahar si sare al populatiei.

Forma piramidei reuneste mai multe modele de alimentatie sanatoasa. Piramida a fost proiectata pentru a servi in scop educational, atat personalului operational, cat si a publicului larg, insa ulterior s-a constatat ca ea este utila atat in orientarea agentilor economici implicati in producerea si comercializarea marfurilor alimentare, cat si a consumatorilor, in scopul realizarii unui echilibru zilnic intre principalele grupe de alimente furnizoare de nutrienti esentiali pentru asigurarea unei diete normale.

Importanta piramidei deriva din faptul ca ea are un efect mnemotehnic, si permite nu numai vizualizarea diferitelor grupe de produse alimentare, dar ofera si informatii utile asupra proportiilor relative ocupate de aceste grupe pentru atingerea obiectivelor unei alimentatii sanatoase: alimentele de la baza acestei structuri geometrice sunt cantitativ cel mai bine reprezentate, cantitatile diminuandu-se odata cu cresterea inaltimii piramidei. Cantitatile diferitelor alimente sunt exprimate in parti sau unitati nutritionale stabilite pe baza cantitatilor de nutrienti furnizati si utilizati in calcule pentru diferite modele de bilanturi energetice, reprezentand un total de la 1800 kcal (7500 kJ) la 3000 kcal (12500 kJ). Pentru a se apropia cat mai mult de posibilitatile de realizare cotidiana si pentru a tine cont de cultura alimentara, aceste parti pot fi convertite in portii pentru care sunt propuse echivalente.



Folosirea unei piramide segmentate se constituie intr-o sugestiva modalitate de exemplificare a ponderii in consumul zilnic a diferitelor grupe de alimente pentru a realiza acest echilibru si constituie un model de alimentatie sanatoasa.

Figura 1.3 prezinta primul model al piramidei alimentare, aparut in SUA, in anul 1992. Piramida are patru etaje si aseaza la baza painea, cerealele, orezul, pastele fainoase, iar la varf zaharul, grasimile si produsele zaharoase, pe acelasi nivel.

Aceasta piramida, devenita clasica, a fost ulterior preluata si de alte tari (Belgia, Elvetia, Canada), dar si de mari companii producatoare de alimente (Nestlė), care au adus unele modificari ale modelului initial, dezvoltandu-l si adaptandu-l specificului national.

In consecinta, au aparut piramide derivate din piramida U.S.D.A., care sunt, practic, adaptari (variatiuni) ale actului de nutritie ale anumitor segmente bine delimitate de consumatori, fara sa aiba anvergura si perspectiva difuzarii pe plan national si international ca piramida clasica, care valideaza si mentine normele de nutritie F.A.O./O.M.S., ce sunt utilizabile atat din punct de vedere macroeconomic, cat si microeconomic.

Cercetarile si evaluarile continua, piramida alimentara fiind inca subiect de critici si controverse ridicate de dificultatea de incadrare a unor alimente mixte (pizza, tarte cu fructe, sosuri) si leguminoase, absenta unei diferentieri intre alimentele bogate in lipide sau in zaharoza, dificultatea evaluarii vizuale a portiilor.


Figura. 1.3 Piramida alimentelor (USDA)

Sursa:United States Department of Agriculture (U.S.D.A.) / United States Department of Health and Human Services

Monitorizarea necesitatilor exprimate pe piata metabolica trebuie sa aiba ecou in oferta de pe piata economica pentru a se realiza conexarea celor doua tipuri de piete, ca o coordonata a succesului productiei si comertului cu produse alimentare.




A Pyramid Topples at the USDA, in Consumer Reports, A Publication of Consumer Union, USA, 1991






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }