QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Stingerea incendiilor la agenti economici din industria de prelucrare a lemnului





Stingerea incendiilor la agenti economici din industria de prelucrare a lemnului


Probleme:

I. Caracteristicile tehnice si functionale




II. Caracteristicile incendiilor la agenti economici din industria de

prelucrare a lemnului

III. Organizarea si desfasurarea interventiei

IV. Exemple


Caracteristici tehnice si functionale

Procesul de fabricatie a mobilei consta dintr-un sir de operatii inrudite care se succed astfel:

In fabricile de mobila se utilizeaza pe scara larga finisarea cu lacuri sintetice (pe baza de rasini poliesterice, poliuretanice, alchidice, derivati, celulozici) sau naturale, precum si prin vopsire.

In procesul tehnologic se gasesc urmatoarele operatiuni.

a. Linia masive

uscarea cherestelei, spintecare, retezare, decupare, indreptare, strunjire, rindeluire la grosime, frezare, gaurire, scobire, cepuire, slefuire, asamblare, subansamblu, ansamblu, retus manual, baituire, lacuire, retus manual,montaj final, ambalare

b. Linia panouri

debitat panouri, bordurare, imbinat furnire, calibrare, furniruire, conditionare, dimensionarea panourilor, furniruit canturi, frezare, gaurire, slefuire, asamblare, subansamblu, ansamblu, retus manual, baituire, lacuire, retus manual, montaj final, ambalare, exacta

La prepararea acestor lacuri si vopsele se folosesc ca solventi acetona, acetatul de etil, acetatul de butii, alcoolul metilic, benzenul etc. substante cu combustibilitatea ridicata. Aplicarea lacurilor si vopselelor se face prin pulverizare, turnare, in camp electrostatic etc.

La pulverizarea lacurilor, o parte din materialul pulverizat ramane in suspensie sub forma de ceata, particulele saturand aerul foarte repede. Vaporii de solvent creeaza un mare pericol de incendiu si explozie la operatiile de finisare a mobilei.

Intrucat la lustruirea mobilei se folosesc o serie de solventi inflamabili, ca: terebentina, alcool, acetona, White-spirit etc., se pot forma amestecuri explozive de vapori de aer.

In sectoarele de finisare a mobilei, incendiile si exploziile pot fi evitate daca se respecta o serie de masuri si reguli, atat la constructia lor cat si pe timpul exploatarii.

Aplicarea lacurilor si vopselelor care contin solventi inflamabili trebuie sa se faca numai prin folosirea unor instalatii adecvate de pulverizare, operatia executandu-se in camere sau cabine special amenajate, separat de restul sectiilor, in asemenea camere se introduce numai necesarul de obiecte ce urmeaza a se lacui sau vopsi. Camerele de pulverizare se prevad cu instalatii de aspirare si de purificare a aerului incarcat cu vapori de solventi. O asemenea instalatie trebuie sa functioneze in bune conditii, in scopul indepartarii din aer a particulelor de vapori de solventi si nitrolac, intregul utilaj folosit trebuind sa excluda posibilitatea formarii de scantei. Purificarea aerului se face prin folosirea filtrelor uscate (cu talaj), insa cele mai indicate sunt filtrele umede, in cabinele de pulverizare de constructie moderna, folosirea perdelelor de apa si a apei pulverizate prin duze face ca o parte din vaporii de nitrolac sa fie retinuti de apa si transportati in bazinul de apa, iar cei ramasi in suspensie sa fie absorbiti de ventilator.

Instalatia de ventilatie se construieste astfel incat sa asigure la orificiul de aspiratie o viteaza a aerului de 0,95 m/sec, pentru ca ceata de lac formata sa poata fi dispersata si evacuata.

Curatirea cabinelor si camerelor de pulverizare de depuneri de lacuri si vopsele trebuie sa se faca numai cu raclete din lemn sau metale neferoase, ca: aluminiu, cupru, alama etc.

Un principiu care nu trebuie neglijat la construirea si exploatarea instalatiei de ventilatie este acela al evacuarii separate a prafului si a altor deseuri de lemn, de cele de vapori inflamabili.

Datorita frecarii la masinile de slefuit si lustruit cu banda sau valturi pe care se aplica materiale abrazive adecvate se formeaza la suprafata lemnului ce se finiseaza, sarcini electrostatice. Acestea influenteaza negativ nu numai starea sanatatii oamenilor, dar creeaza posibilitatea aparitiei incendiilor si chiar a exploziilor. Cele mai bune rezultate se obtin prin impregnarea benzilor suport cu substante antistatice pe baza de carbon (15% cazeina acida, 15% negru de fum, 1,6% borax, 2% fenol tehnic, 0,02 formalina si amoniac sau tus negru pentru desen), care reprezinta si avantajul unui cost redus. Toate aceste modalitati reduc substantial pericolul aparitiei scanteilor si exploziilor in timpul finisarii lemnului.

Instalatia electrica de iluminat va fi de constructie etansa la praf - in sectiile an care se degaja praf si antiex in cele in care se produc emanari de vapori inflamabili.

In fabricile de mobila, cu un accentuat pericol de incendiu si explozie, se impune categoric oprirea fumatului in interior, sa nu se sudeze sau sa se foloseasca foc deschis fara luarea masurilor necesare, sa se pastreze curatenia in sectii, sa se respecte culoarele de circulatie, sa se evite supraaglomerarea sectoarelor cu stocuri de semifabricate prea mari si sa se asigure dotarea cu mijloacele si instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor.

II. Caracteristicile incendiilor

Sectiile principale si auxiliare ale fabricilor de mobila functioneaza de regula, in hale cu suprafete mari. Pericolul de incendiu al proceselor tehnologice, indiferent de specificul lor, este determinat de prezenta unei cantitati apreciabile de lemn uscat, de degajarea prafului si rumegusului fin, de existenta talasului, a unor aditivi, materiale plastice, vopseluri, lacuri si a altor materiale si substante combustibile si inflamabile.

Incendiile izbucnite in aceste obiective, mai ales cele dispuse an noile constructii, cu hale de sute de mii de metri patrati, se caracterizeaza prin propagarea rapida, in plan orizontal si vertical, degajare mare de caldura, fum si gaze toxice. Ele se pot transmite cu multa usurinta prin instalatiile de ventilatie. Produsele de ardere umplu incaperea si patrund in conductele de ventilatie.

De exemplu, la arderea PFL se degajeaza vapori de apa, bioxid de carbon, oxid de carbon, produse de ardere ale materialelor plastice utilizate ca adezivi la prepararea (presarea) masei de fibre de lemn si cantitati mari de fum.

Arderea PFL are loc mai violent decat arderea lemnului de brad sau de esenta tare, la care flacara se propaga ai lent. in timpul arderii, temperatura gazelor degajate creste brusc, depasind dupa aproximativ 5-10 minute de aprindere 360 grade C, spre deosebire de arderea bradului si fagului, unde marirea temperaturii gazelor are loc treptat pe masura arderii acestora. La arderea PFL, in afara produselor amintite, se mai degaja formaldehida, alcool metilic, care sunt toxice si iritante pentru ochi, cai respiratorii, aparatul circulator, piele, ochi etc.

Indiferent in care fabrici se prelucreaza sau se finiseaza materialul lemnos (faina de lemn, placi fibrolemnoase, placi aglomerate, de mobila, sectii de melaminare si emailare), cu toate ca incendiile se manifesta oarecum diferit, personalul de interventie are de infruntat pericolul fumului, caldurii si gazelor, unele dintre ele foarte toxice.

III. Organizarea si desfasurarea interventiei

Pentru stingerea incendiilor care se produc la fabricile de mobila se utilizeaza, in functie de natura substantelor care ard: apa, spumele, pulberile stingatoare si aburul.

Pentru stingere se utilizeaza jeturi de apa refulata prin tevi cu robinet, cu diametre mici sau pulverizatoare, spre a evita degradarea materialelor, masinilor si utilajelor.

In mod obligatoriu in incaperile cu o cantitate apreciabila de praf depus pe elementele de constructie si utilaje se vor folosi jeturi de apa pulverizata.

Folosirea apei pentru stingerea incendiilor nu este eficace in urmatoarele cazuri: incendiul motoarelor cu ardere interna, arderea lichidelor usor inflamabile, lacuri, vopsele, diluanti, carbid, termit ,pentru stingere se folosesc pulberile stingatoare si spumele cu coeficient mare de infoiere.

La stingerea incendiilor in camerele de uscare se poate folosi cu succes spuma cu coeficient mare de infoiere sau aburi daca exista instalatii sau echipament corespunzator, in scopul folosirii aburului, se inchid usile si se opreste functionarea instalatiei de ventilatie si a intregii uscatorii. In sectiile de vopsitorie si lacuire, pentru stingerea incendiilor se vor folosi spuma si pulberile stingatoare.

Recunoasterea



Recunoasterea incepe imediat dupa sosirea la locul actiunii si se continua pe toata durata interventiei. Ea trebuie sa se desfasoare intr-un ritm rapid si cu eficienta maxima.

La recunoastere participa: comandantul garzii de interventie, comandantii de echipaj, echipele de salvare (daca s-a prevazut prin ordinul premergator), servantul 1 de la autospecialele care echipeaza tevi de insotire a recunoasterii si radio-telefonistul. La nevoie, in echipa de recunoastere se includ specialisti din obiectiv si poate fi executata pe mai multe directii.

La recunoastere, personalul se echipeaza cu aparate de respirat cu aer comprimat si iau urmatoarele accesorii:

lampi electrice portative (tip miner)

ranga

topor tarnacop

toporas P.S.I.

mijloace de protectie individuala de rezerva

Echipa de recunoastere este obligata:

- sa respecte cu strictete regulile de tehnica a securitatii pe timpul recunoasterii

- sa patrunda pe caile cele mai scurte si sigure si sa determine locul si marimea focarului de incendiu si a distrugerilor produse;

- sa verifice toate incaperile de pe directia de actiune cuprinse sau expuse incendiului, precum si estacadele si galeriile;

- sa verifice intreaga instalatie de exhaustare, cicloanele si buncarele de colectare;

- sa salveze si sa acorde ajutorul persoanelor aflate in pericol;

- sa ia masuri pentru lichidarea unor focare ce pot contribui la propagarea incendiului;

- sa execute recunoasterea din exterior, cand nu se poate patrunde in cladirea sau incaperea afectata de incendiu.

Pe timpul recunoasterii, se va stabili:

pericolul pentru oameni, caile, mijloacele si procedeele de salvare;

- locul, natura, proportiile, posibilitatile de propagare a incendiului; caile de patrundere in focar pericolul de explozie, intoxicare, prabusire si electrocutare;

- locul obstacolelor impotriva incendiilor si a instalatiilor fixe de stingere, starea acestora si eficienta lor pentru limitarea propagarii;

- existenta bunurilor materiale, necesitatea evacuarii lor, a protejarii impotriva focului, apei si fumului;

- necesitatea desfacerii si demolarii elementelor de constructie ce pot contribui la propagarea incendiului;

- eficienta actiunilor desfasurate de prima interventie.

- necesitatea intreruperii functionarii instalatiei de ventilatie si exaustare a prafului de lemn.

Culoarea fumului indica concentratia lui, proprietatile materialelor combustibile si este un indiciu asupra distantei pana la focar. Cu cat fumul va fi mai dens si mai fierbinte, cu atat focarul este mai aproape si arderea mai intensa.

Zgomotul indica circulatia intensa a aerului, iar pocniturile, arderi intense.

Dupa executarea recunoasterii, comandantul interventiei in functie de problemele stabilite, face analiza situatiei in urma careia hotaraste:

- misiunea garzii de interventie;

- numarul si locul tevilor pentru localizare;

- numarul si locul tevilor pentru lichidare;

- substantele stingatoare ce le intrebuinteaza pentru stingere;

- masuri de protectia servantilor;

- presiunea la pompe si tipul ajutajelor folosite;

- misiunile fortelor cu care se coopereaza;

- locul comandantului interventiei si a sefilor de sectoare in cadrul dispozitivului de interventie;

- modul de realizare a legaturilor radio.

Organizarea si desfasurarea interventiei

In caz de incendiu, personalul de la locul de munca trebuie sa intervina cu promptitudine folosind mijloacele de prima interventie din dotare si dispozitive de stingere alimentate de la hidrantii interiori. Pentru ca incendiul sa fie lichidat in scurt timp, se impune ca prima interventie sa dea dovada de curaj, pricepere si initiativa, calitati care se insusesc printr-o temeinica pregatire si instruire de

catre personalul specializat..

Serviciul privat de pompieri trebuie sa intre imediat in dispozitivul prevazut in ipotezele de stingere si sa se adapteze operativ necesitatilor cerute de desfasurarea si evolutia incendiului.

De la prima interventie, trebuie luate masuri pentru oprirea instalatiilor de ventilatie, transport pneumatic si mecanic a deseurilor si materialelor combustibile, stabilind tevi de apa pentru protectia si supravegherea acestora, precum si de evacuare a materialelor care se protejeaza impotriva caldurii.

Multe sectii de productie din fabricile de mobila sunt prevazute cu instalatii de sprinklere care trebuie mentinute in buna stare de functionare, pentru a actiona imediat la localizarea si lichidarea incendiului izbucnit in sectiile respective.

Pentru localizarea si lichidarea incendiilor izbucnite la fabricile de mobila, comandantul interventiei este obligat:



sa organizeze urgent evacuarea si salvarea persoanelor ce se afla in pericol;

sa intervina autoritar pentru micsorarea si inlaturarea panicii;

sa concentreze de la inceput fortele si mijloacele necesare stingerii conform planului de interventie, tinand cont de posibilitatile multiple de propagare rapida a incendiului;

sa foloseasca pentru stingere substantele stingatoare adecvate categoriei de materiale supuse arderii;

pe timpul realizarii dispozitivului de interventie si al folosirii substantelor stingatoare, pentru evitarea degradarii bunurilor materiale, sa ia masuri de utilizare a acestora in mod rational, prin dirijarea jeturilor numai asupra focarelor de ardere sau asupra elementelor de constructie; - sa organizeze stingerea pe sectoare de interventie, repartizate in raport de suprafata incendiului si de categoria de materiale care ard, astfel:

- un sector de interventie cu misiunea de localizare si lichidare a incendiului;

- un sector de interventie cu misiunea de protectie a golurilor, a marfurilor ce nu pot fi evacuate si a incaperilor sau etajelor amenintate;

- un sector de evacuare; concomitent cu actiunea de stingere, sa execute operatiunea de evacuare a materialelor si de protejare a acestora impotriva efectelor focului, fumului sau apei folosind in acest scop personalul obiectivului si mijloacele din dotarea acesteia;

Servantii sefi de teava vor actiona pentru stingerea incendiului cu tevi tip 'B' si 'C', asigurandu-se folosirea judicioasa a apei sau spumei si evitarea degradarii materialelor din sectiile incendiate.

Localizarea si lichidarea incendiului la sectiile de lustruit (vopsitorie) se face cu tevi generatoare de spuma, iar la depozitul de mobila cu tevi cu ajutaje pulverizatoare cu robinet sau tip Turap.

Pentru apropierea de focarele de ardere si obtinerea unor succese rapide in stingerea incendiilor, se vor lua masuri de evacuare a fumului in zona de ardere si echiparea personalului care intervine la stingere cu costume de protectie anticalorice, aparate de respirat cu aer comprimat, urmarindu-se in permanenta sa se respecte intocmai regulile de asigurare a securitatii personalului de interventie.

Daca interventia este de lunga durata, se va asigura rulajul sefilor de teava si asigurarea pentru acestia a unui timp de odihna.

De asemenea, servantii trebuie sa se amplaseze cat mai aproape de focar, pe acelasi plan sau mai sus decat acesta, cu fata la focar si contrar directiei in care bate vantul sau lateral, in apropierea elementelor de constructie rezistente, asigurandu-li-se retragerea din zona, in caz de pericol.

Pentru prevenirea izbucnirii unor noi incendii, pe timpul activitatii de repunere in functiune a instalatiilor afectate de incendiu, comandantul interventiei va desemna efectivele si tehnica de lupta din dotarea serviciului privat de pompieri a obiectivului, sa supravegheze lucrarile.


INCENDIUL IZBUCNIT LA HALA DE GATERE A SECTORULUI PENTRU EXPLOATAREA LEMNULUI DIN COMUNA ZAVOI, JUDETUL CARAS-SEVERIN



Date generale

Sectorul pentru exploatarea lemnului din comuna Zavoi apartine de intreprinderea forestiera de exploatare si transport Caransebes subordonata Centralei de prelucrare a lemnului Bucuresti si este situat in partea de sud-vest a localitatii Zavoi, la 30 km de Compania de pompieri Caransebes.

in perimetrul obiectivului se gaseau : un depozit de busteni, o hala de gatere, un depozit de cherestea, o sectie de lazi, o centrala termica, un atelier mecanic, soproane de sortare si uscare, instalatii mecanizate de transport etc.

Hala de gatere, la care s-a produs incendiul, a fost construita in anul 1968, ocupa o suprafata de 2900 m2, cu un volum de cea 29 000 m', este situata in centrul incintei, la 15 m de centrala termica si 35 m de sectia de lazi, are peretii din caramida, acoperisul si pardoseala (planseul dintre subsol si hala) din lemn ignifugat si invelitoarea din tabla pe astereala din lemn, fiind destinata debitarii cherestelei din busteni pe 5 linii de gatere.

Hala de gatere se incadreaza in categoria C pericol de incendiu, avand gradul V de rezistenta la foc.

Pentru asigurarea apei in caz de incendiu, obiectivul dispune de 4 bazine, totalizand 220 m3 apa, care sint alimentate cu o electropompa de la un put. Nu avea retea de hidranti exteriori, aceasta fiind in curs de realizare, la data izbucnirii incendiului. Pentru interventie, in caz de nevoie, la subsol a fost montata o conducta de 63,5 mm, la care au fost prevazute doua racorduri tip C, alimentarea fiind asigurata de o electropompa.

La o distanta de 800 m este situat raul Bistra, cu debit inepuizabil si cu posibilitati de alimentare a 4 masini de lupta.

La fiecare loc de munca, inclusiv in hala de gatere, existau mijloace initiale de stingere, care au fost in stare de functionare.

Constructia avea instalatie electrica de forta si iluminat cu gradul de protectie asigurat conform categoriei de pericol de incendiu, fiind din conductori de cupru, pozata in exterior, in teava (I.P.E.) si corpuri de iluminat etanse la praf.

Caile de acces sint practicabile tot timpul anului.

In obiectiv au fost asigurate rezerve de mijloace de stingere constand in incarcaturi pentru stingatoarele de spuma chimica din dotarea f.c.p., iar Compania de pompieri Caransebes avea asigurate toate conditiile pentru a putea interveni pentru stingere la un astfel de obiectiv.

Actiunea de interventie

1. Personalul de pe locul de munca.

La sectia de exploatare a lemnului Zavoi, la hala de gatere, nu s-a lucrat in schimbul III (23,0007,00), deoarece activitatea de productie este organizata in doua schimburi.

Deci, in hala de gatere nu a fost nici un muncitor in momentul izbucnirii incendiului.

2. Formatia civila de pompieri.

In jurul orei 04,45, mecanicul motopompist de serviciu, aflat in remiza amenajata intr-o constructie lipita de hala gaterelor, a auzit o bubuitura in hala de gatere si, deplasandu-se la fata locului, a observat ca aceasta este plina de fum dens, iar in zona gaterului nr. 3 ies flacari. El a alarmat personalul existent in fabrica si s-a trecut la realizarea dispozitivului de lupta cu cele 2 masini existente in obiectiv, conform schitei.

In momentul alarmarii, doi pompieri pe functii operative nu se gaseau la sediul formatiei, fiind numiti in serviciul de paza la posturile nr. 1 si nr. 3 ale obiectivului, ca urmare a hotararii luate de conducatorul Sectiei de exploatare a lemnului Zavoi.

In primele momente, dispozitivul s-a realizat greoi, actionand doar soferul si mecanicul motopompist ; totodata, datorita panicii create in randul personalului chemat la locul incendiului, tevile s-au echipat la nivelul halei de gatere si nu la subsol, favorizandu-se astfel propagarea incendiului, care, in scurt timp, a cuprins acoperisul halei gatere.

In jurul orei 04,55, seful f.c.p. a obiectivului, aflat in concediu de odihna dar locuind in apropierea obiectivului, a auzit sirena de alarma si a alergat imediat la obiectiv, preluand comanda actiunii de stingere pana la sosirea sefului de obiectiv.

In jurul orei 05,10, maistrul de schimb, care indeplinea si functia de ofiter de serviciu pe S.I.L. Zavoi, a incercat sa ia legatura cu centrala telefonica a comunei Zavoi, pentru a anunta formatiile civile de pompieri cu care obiectivul coopereaza si pompierii militari, dar fara vreun rezultat. A alergat la oficiul postal, aflat la o distanta de 400 m fata de obiectiv, si a solicitat centralistei sa anunte despre incendiu formatiile civile de pompieri din orasul Otelul Rosu, precum si formatia civila de pompieri a Santierului T.C.H. Poiana Marului.

In sfarsit, la ora 05,13 a fost anuntata f.c.p. a intreprinderii Otelul Rosu, care a parcurs cei 3 km cu 1 ATI Roman 12215, ajungand la locul incendiului la ora 05,20 si echipand 2 linii tip B.

La ora 05,15 a fost anuntata si f.c.p. a T.C.H. Poiana Marului, aceasta strabatand distanta de 12 km cu 1 ATI Roman 12215 in 13 minute, ajungand la locul incendiului la ora 05,28 si echipand 2 linii tip C, cu misiunea de localizare a incendiului.

Doua minute mai tarziu soseste in obiectiv si formatia civila de pompieri a orasului Otelul Rosu cu 1 APC SR 132, luand dispozitivul cu o linie tip B, cu misiunea de localizare a incendiului.

Cele trei f.c.p. care au venit in sprijin, in prima faza, au refulat apa din cazan, dupa care au asigurat alimentarea cu apa in naveta de la raul Bistra, la o distanta de 800 m. La bazinul de 60 m3, situat linga sectia de lazi, nu s-a putut amplasa nici o masina de lupta din cauza unor reparatii ce se efectuau pe drumul de acces, in vederea introducerii conductelor pentru instalatia de alimentare cu apa a hidrantilor exteriori din obiectiv. in prima faza, APCT R 8135 Zavoi s-a amplasat la bazinul de 70 m3, apoi la bazinul de 20 m3, dupa care a realizat alimentarea in naveta cu celelalte masini de lupta.

Cele patru f.c.p. au localizat incendiul in ambele directii de dezvoltare (est-vest), respectiv spre depozitul de cherestea si depozitul de busteni, pana la sosirea Companiei de pompieri Caransebes.



3. Subunitatea de pompieri de raion

Compania de pompieri Caransebes, anuntata de incendiu la ora 05,29, de la Oficiul postal al comunei Zavoi, s-a pus in miscare la ora 05,31, sub comanda comandantului garzii de interventie (conducator auto), cu urmatoarele forte : APCT Roman 8135, APCA Roman 12215, ATI SR 114, ACI + MP. Comandantul companiei fiind anuntat telefonic la domiciliu despre incendiu, a hotarat sa se deplaseze la locul incendiului, lasand la subunitate comandantul de pluton, pentru a asigura interventia, solicitand, totodata, forte in sprijin, conform planului unic de interventie.

Efectivele companiei au ajuns la locul incendiului la ora 06,00, parcurgand distanta de 30 km in 29 minute.

La sosirea la locul incendiului, subsolul si hala gatere erau cuprinse in totalitate de incendiu, iar acoperisul era prabusit pe intreaga suprafata. Dupa primirea raportului de la seful f.c.p. a obiectivului si dupa executarea recunoasterii, comandantul companiei a hotarat sa actioneze pentru localizarea si lichidarea incendiului, luand urmatoarele masuri

ia in subordine fortele gasite in actiune la locul incendiului;

organizeaza doua sectoare de stingere, unul pe latura de est, cu 4 tevi tip B si cu 2 tevi tip C, altul pe latura de vest, cu 4 tevi tip B si 2 tevi tip C (conform schitei) ;

lasa in rezerva ACI - MP ale Companiei de pompieri Caransebes ;

organizeaza 2 echipe de vanatori de scantei pe laturile de ,est si de vest ale halei gatere, pentru protejarea depozitelor de cherestea si busteni ;

organizeaza un punct sanitar in biroul sefului S.I.L. Zavoi ;

organizeaza doua locuri de evacuare a materialului combustibil (conform schitei) ;

raporteaza situatia la unitate.

4. Interventia Grupului de pompieri al judetului Caras-Severin.

La ora 05,40, ofiterul operativ pe grup raporteaza situatia prin telefon comandantului unitatii, care hotaraste :

sa se deplaseze la locul incendiului seful de stat-major, loctiitorul pentru prevenirea incendiilor si ofiterul care are in supraveghere obiectivul ;

sa se deplaseze in punctul de comanda al unitatii pentru coordonarea interventiei ;

sa se trimita 2 masini (APCT SR 114 si APCA SR 114) din Compania de pompieri Resita la Compania de pompieri Caransebes, pentru a asigura interventia in raionul acestei subunitati :

sa se raporteze situatia Comandamentului pompierilor si organelor locale de partid si de stat;

sa fie prealarmate formatiile civile de pompieri din orasul Caransebes.

Grupa operativa s-a deplasat la incendiu la ora 06,10 si a ajuns la locul interventiei la ora 07,25, gasind urmatoarea situatie :

incendiul fusese localizat la ora 06,45 ;

incendiul cuprinsese intreg subsolul si hala gatere, acoperisul fiind prabusit.

Fata de aceasta situatie a hotarat :

sa aprobe dispozitivul luat si sa preia conducerea operatiunilor de stingere ;

sa coopteze in grupa operativa pe directorul I.F.E.T. Caransebes si pe seful S.I.L. Zavoi ;

sa raporteze situatia la grup ;

sa demonteze tubulatura in zona cicloanelor ;

sa organizeze echipe de muncitori pentru evacuarea materialului lemnos din hala de gatere la locurile de evacuare ;

sa degajeze elementele prabusite ale acoperisului in hala gatere cu ajutorul utilajelor mecanice de tractat.

Ca urmare a masurilor luate, incendiul a fost lichidat la ora 16,00. Fortele s-au retras din dispozitiv incepand de la ora 16,30. Au ramas in dispozitiv pentru supraveghere 1 APCT Roman si motopompa sectiei de exploatare a lemnului Zavoi.

Concluzii si invataminte

Observarea incendiului si anuntarea cu intarziere atat a f.c.p. cu care se coopereaza, cit si a Companiei de pompieri Caransebes au contribuit la dezvoltarea libera a incendiului, propagarea acestuia, distrugerea elementelor de constructie si stingerea incendiului in faza avansata.

Prima interventie la asemenea incendii este hotaratoare, impunandu-se, deci, o mai buna organizare si instruire a echipelor de interventie pe locurile de munca si a f.c.p. din obiectiv pentru realizarea ei.

Asigurarea rezervei de apa pentru incendii are o importanta covarsitoare atat pentru continuarea interventiei, cit si pentru eficienta stingerii incendiului in timp scurt si cu pagube materiale minime.

Conducerea actiunilor de interventie de catre conducatorul obiectivului inca in prima faza putea contribui la localizarea mai operativa a incendiului si, implicit, la lichidarea lui cu pagube materiale mici.

O actiune mai hotarata, mai ofensiva a sefilor de teava, care sa actioneze in golurile dintre subsol si acoperisul prabusit, concomitent cu deblocarea cailor de acces in subsol, ar fi asigurat o eficacitate mai mare a agentului de stingere si realizarea stingerii in timp mai scurt.

La astfel de incendii, formatiile civile de pompieri cu care se coopereaza si compania de raion trebuie sa fie anuntate imediat dupa alarmarea formatiei civile a obiectivului ; pentru aceasta, este necesar sa se creeze responsabilitati concrete personalului de serviciu din obiective.

Personalul de pe locul de munca trebuie sa stie exact cum sa actioneze in caz de incendiu, impunandu-i-se deprinderi in acest sens pe timpul exercitiilor ce se executa lunar.

Pe timpul controalelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa se impuna conducerii de obiectiv, comisiei tehnice p.s.i., mai multa responsabilitate in legatura cu pregatirea formatiei civile de pompieri si a personalului de pe locul de munca. Totodata, sa fie eliminata practica folosirii pompierilor aflati pe functii operative la alte activitati, care conduce la diminuarea serviciului de rond si la scaderea capacitatii interventiei f.c.p. in caz de incendiu. La acest obiectiv de exemplu, din 19 pompieri operativi, 9 erau folositi in mod curent ca paznici la posturi fixe, dintre care 2 la un gater situat in alta localitate. Incendiile la asemenea obiective se propaga cu repeziciune atat pe orizontala, cat si pe verticala, datorita existentei cantitatilor mari de material combustibil, benzilor transportoare, conductelor de exhaustare, a deschiderilor existente in elementele de constructie si a combustibilitatii constructiei.

Pana la sosirea pompierilor militari, conducerea interventiei trebuie asigurata de conducatorul obiectivului.

Date fiind cantitatile mari de materiale combustibile acumulate in aceste obiective, dotarea f.c.p. cu motopompe nu satisface cerintele unei interventii eficiente si prompte. Este necesar ca acestea sa fie dotate cu autospeciale cu cazane mari (APCT Roman si ATI Roman), in special la unitatile unde nu este asigurata rezerva de apa sau care au distante mari pana la sursele naturale.

Comandantul interventiei trebuie sa ia toate masurile de protectie a personalului operativ, de supraveghere permanenta a obiectivului si sa demonteze unele tronsoane ale conductelor de exhaustare in vederea intreruperii legaturii dintre sectii si cicloane.








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }