QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate chimie

Stingerea incendiilor in conditiile lipsei de apa, vant puternic, iarna, in conditii de vizibilitate redusa, in prezenta instalatiilor electrice sub tensiune





STINGEREA INCENDIILOR IN CONDITIILE LIPSEI DE APA, VANT PUTERNIC, IARNA, IN CONDITII DE VIZIBILITATE REDUSA, IN PREZENTA INSTALATIILOR ELECTRICE SUB TENSIUNE



Probleme


Stingerea incendiilor in conditiile lipsei de apa





Stingerea incendiilor in conditii de vant puternic

3. Stingerea incendiilor pe timp de iarna

Stingerea incendiilor pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa

5. Stingerea incendiilor in conditiile prezentei instalatiilor electrice sub tensiune


1. Stingerea incendiilor in conditiile lipsei de apa

Serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta se gasesc in situatia de a actiona in conditiile lipsei de apa cand intervin:

in mediu rural, acolo unde nu exista retele de apa, iar sursele naturale se gasesc la mari distante;

in localitati unde retelele de apa nu pot asigura debitul si presiunea necesara alimentarii cu apa a masinilor de lupta pe timpul actiunii la incendiu;

in localitati cu retelele de apa distruse sau partial avariate, ca urmare a producerii unor catastrofe, calamitati naturale sau a loviturilor din aer ale inamicului.

Pentru asigurarea alimentarii cu apa a masinilor de lupta, in vederea indeplinirii a misiunilor de localizare si localizare a incendiilor, comandantul interventiei este obligat:

sa stabileasca, pe timpul executarii studiilor tactice si recunoasterilor preliminare, sursele de apa suplimentare (fantani cu capacitate si debit mare, rezervele de apa existente in obiectivele din agricultura - bazine si rezervoare de apa, castele de apa ale instalatiilor de adapare automata a animalelor, etc);

sa recunoasca traseul canalelor de irigatie ce trec prin apropierea localitatilor, caile de acces spre acestea si posibilitatile de folosire a lor, sa stabileasca cu organele locale masuri de consolidare a cailor de acces, amenajarea rampelor de alimentare cu apa, etc.

sa ia in evidenta instalatiile si agregatele de pompare a apei (statii de pompe, motopompe si accesorii de transportul apei) din sisteme de irigatii din zona localitatii si a obiectivelor importante din apropierea acesteia.

Pe timpul interventiei pentru stingerea incendiilor, comandantul interventiei este obligat :

sa amenajeze diguri de pamant, din scanduri, baloti de paie sau pari, pentru captarea surselor de apa cu debit mic;

sa organizeze transportul apei la locul incendiului, cu ajutorul autocisternelor de la intreprinderile de gospodarie oraseneasca, al cimentrucurilor de la intreprinderile de constructii, al locomotivelor cu abur si al vagoanelor cisterna, cand focul incendiului este in apropierea cailor ferate. Sistemele de alimentare se aleg in raport de distanta pana la sursa de apa si dotarea subunitatii cu tehnica de lupta, baza constituind-o dispozitivele lungi si lucrul cu trei tevi de tip 'C' prin distribuitor.

In localitatile unde presiunea apei pe conductele de alimentare este mica, comandantul interventiei, inca de la primirea anuntului de incendiu va ordona subordonatilor sa ceara:

uzinelor de apa marirea presiunii pe conducte in sectoarele unde au izbucnit incendii, punerea in functiune a pompelor de rezerva, sau inchiderea apei pe anumite magistrale, in scopul dirijarii unei cantitati maxime de apa direct la incendiu;

unitatilor de gospodarie locala ale oraselor, trimiterea la locul incendiilor a autostropitoarelor din dotare;

santierelor de constructii - montaj, utilaj petrolier si celor de constructii edilitare, punerea la dispozitie a autocisternelor din dotare;

directiilor generale C.F.R., trimiterea vagoanelor cisterna cu apa, existente in statiile de cale ferata din apropierea incendiul. Cand unele din sursele existente nu pot fi folosite, datorita inaltimii de aspiratie mai mari decat posibilitatile masinilor de lupta, comandantul interventiei, pentru a asigura totusi alimentarea cu apa, va folosi ejectoarele pentru ape mici sau va cobori motopompele cat mai aproape de apa.

Pentru imbunatatirea conditiilor de alimentare cu apa a masinilor de lupta pe timpul executarii studiilor tactice sau a recunoasterilor preliminare, comandantul interventiei va stabili necesarul de apa de rezerva si unele masuri de asigurare a acesteia, pe care le va propune inspectiilor judetene, spre a fi prevazute in procesele verbale de control pentru fiecare localitate, astfel:

asigurarea din timp a rezervelor de apa (bazin, rezervoare);

construirea unor diguri pe malurile de apa cu debit mic, in vederea acumularii apei necesare pentru stingere, in apropierea obiectivului cu pericol deosebit de incendiu din localitati sau in zona de alimentare;

amenajarea malurilor surselor de apa existente (lacuri, balti, rauri) si construirea de rampe de alimentare;

amenajarea unor drumuri accesibile masinilor de lupta tot timpul anului;

protejarea contra inghetului a surselor artificiale si marcarea locului unde se gasesc aceste surse;

amenajarea unor locase, pentru introducerea sorburilor in apa prin staturile de gheata si protejarea lor impotriva inghetului;

curatarea zapezii de pe caile de acces spre sursele de apa naturale si artificiale.

Pe timpul ducerii luptei, comandantul interventiei are obligatia de a folosi apa cat mai rational, in raport cu situatia concreta gasita la incendiu, ordonand debitele si presiunile corespunzatoare si folosind urmatoarele procedee:

lucrul cu tevi cu robinet si ajutaje cu pulverizatoare ( turap );

combinarea lucrului cu apa al sefilor de teava cu acela al toporaselor sau al echipelor de cetateni puse sub comanda toporasilor in vederea crearii intervalelor de siguranta prin inlaturarea elementelor de constructie si materialelor combustibile de pe directia de propagare a incendiilor;

pastrarea in actiune numai a tevilor de pe directia de propagare a incendiului, a celor cu misiunea de localizare in zonele de pericol de explozie, pe caile de evacuare si salvare a oamenilor, de evacuare a animalelor si bunurilor materiale de pret.


2. Stingerea incendiilor in conditii de vant puternic

Vantul puternic contribuie la intensificarea arderii si determina propagarea incendiilor cu viteza mare. Pe timpul actiunii de stingere, el poarta jaratic sau alte parti materiale aprinse la distante mari (900-1000 m), pe directia in care bate, formand noi focare de ardere in locurile unde acestea au intalnit materiale combustibile. De asemenea, vantul faciliteaza prabusirea unor elemente de constructie partial distruse de incendiu sau nesprijinite.

In situatii de incendiu, vantul ingreuneaza si actiunile servantilor, lucrul la inaltime fiind dificil, efectul jeturilor reducandu-se datorita dispersarii lor de catre curentii de aer care le schimba directia, putandu-se crea situatia dificila ca servantii sa fie surprinsi de incendiu pe pozitiile de lupta.

Prin actiunea sa, vantul creeaza curenti ascendenti si de convectie ce pot accelera rapid dezvoltarea incendiilor, marind suprafata de ardere si depasind aliniamentele pe care sunt amplasate fortele si mijloacele de lupta, creand noi focare si punand in pericol viata oamenilor animalelor sau a alte valori materiale din zonele limitrofe, unde inca nu s-a organizat salvarea sau evacuarea.

In special incendiilor la paioase si stuf, in localitati, de in, de canepa si de cherestea, precum si a elementelor de constructie (invelitori de sindrila, stuf, sita, paie, etc.) pe timp de vant puternic, este anevoioasa. Pentru a asigura succesul actiunii de stingere, in asemenea conditii, trebuie luate masuri eficiente, unele inca de la plecarea din subunitate, astfel:

vor fi aduse la locul incendiului forte si mijloace suficiente pentru localizarea, stingerea acestuia si asigurarea necesara rezervei;

in situatia in care nu se dispune de fortele necesare pentru stingerea incendiului, pana la concentrarea celor chemate in sprijin, sa se execute misiunea de localizare, care se realizeaza pe aliniamentul ultimelor focare, printr-un dispozitiv esalonat in adancime, pe doua-trei linii, prin crearea zidurilor sau panzelor de apa, rezultate prin incrucisarea jeturilor, pe directia de propagare a incendiului;

in sectoarele periclitate se vor instala puncte de observare, dotate cu statii radio, cu misiunea descoperirii si semnalarii noilor focare pe directia de deplasare a vantului;

invelitorile combustibile, surile (claile) cu furaje sau alte materiale combustibile depozitate in vrac, in apropierea zonei incendiate se vor proteja cu prelate umede;

cu ajutorul populatiei, se va trece la demolarea si indepartarea materialelor combustibile aflate pe directia de propagare a incendiilor,

concomitent cu actiunea de localizare a incendiului, se va executa salvarea oamenilor, evacuarea animalelor si a bunurilor materiale, folosindu-se in acest scop, populatia locala si atelajele;





un rol deosebit in depistarea si lichidarea noilor focare, aparute datorita transportului de scantei si jeratic il au si echipajele de vanatori de scantei, dotate cu galeti de apa, maturi, furaj, topoare si scari;

in situatia in care se dispune de forte suficiente, se destina una - doua autospeciale ;

comandantul interventiei trebuie sa organizeze actiunea de stingere pe sectoare, destinand, in raport de densitatea obiectivelor incendiate si fortele avute la dispozitie, una - doua autospeciale pentru fiecare gospodarie.

Concentrarea rapida a serviciilor voluntare publice si private pentru situatii de urgenta din raion si a altor forte chemate in sprijin si organizarea si conducerea actiunilor de stingeri cu grupa operativa va asigura indeplinirea misiunii de stingere in conditii de vant puternic, in timp scurt si cu minimum de pierderi materiale. Totodata, avandu-se in vedere numarul mare de forte si mijloace angrenate, precum si diversitatea actiunilor create, actiunea de stingere nu poate fi condusa cu eficacitate decat in cazul asigurarii unei bune legaturi cu sectoarele de stingere, cu seful sectorului tehnic si cu esalonul superior, prin statii radio, posturi telefonice si agenti ce va permite comandantului interventiei sa obtina operativ informatii din sectoarele de stingere si sa actioneze rapid si eficace.

Interventia de lunga durata la incendiile de proportii impune mentinerea permanenta a legaturilor cu factorii de conducere de pe plan local si cu statiile meteo, crearea unei rezerve pentru rulajul servantilor sau pentru interventia la noile focare aparute.

Avandu-se in vedere posibilitatea unei actiuni de durata, este necesar sa se asigure. Prin grupa operativa, aducerea la locul interventiei a mijloacelor pentru iluminat si a hranei servantilor si echipament de schimb.


3. Stingerea incendiilor pe timp de iarna

Iarna, anotimp friguros, caracterizat de prezenta temperaturilor scazute, a viscolelor si a zapezilor, a poleiului si a ghetii, ingreuneaza desfasurarea actiunilor de stingere, punand probleme deosebite in fata comandantului interventiei, pe timpul conducerii actiunilor de interventie. Gheata si zapada creeaza dificultati pe timpul deplasarii autospecialelor (viteza scazuta, conducere greoaie, risc de derapare si impotmolire). Grosimea deosebita a stratului de zapada impune necesitatea deblocarii cailor de acces spre obiectivele indicate si sursele de apa, marind timpul de realizare a dispozitivelor de interventie. In general, acesti factori creeaza noi pericole de accidentare a servantilor pe timpul lucrului la incendiu (alunecari si prabusiri de pe locurile inalte, aparitia degeraturilor).

Temperatura scazuta determina, totodata, inghetarea dispozitivelor in cazul discontinuitatii in refularea apei, impiedica sau interzice alimentarea cu apa a masinilor de lupta din surse naturale sau din cele artificiale neprotejate impotriva inghetului. Acoperirea cu gheata a acoperisurilor scarilor interioare si exterioare, creeaza, de asemenea, pericolul producerii unor accidente grave in cazul nerespectarii regulilor de securitate pe timpul lucrului la incendiu.

De aceea, pentru asigurarea unor conditii normale de lucru la incendiul pe timp de iarna, este necesar sa se ia urmatoarele masuri pregatitoare:

a) in obiective:

protejarea contra inghetului a surselor artificiale de apa;

acoperirea cu rumegus, paie, talas, balegar sau prelate a gurilor de apa si a bazinelor ingropate;

tratarea cu sare de bucatarie a apei din butoaie si acoperirea acestora;

amenajarea unor locasuri pentru sorburi in sursele naturale de apa si protejarea lor impotriva inghetului;

marcarea surselor de apa si a cailor de acces cu indicatoare inalte, vizibile in conditiile de zapada abundenta;

curatarea de zapada si intretinerea cailor de acces spre sursele de apa din zona sectiilor cele mai periculoase din obiectiv;

pregatirea accesoriilor si tehnicii de lupta din dotarea unitatii si serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta pentru lucrul pe timp de iarna. Controlul respectarii acestor reguli prin sporirea activitatii patrulelor de pompieri de conducere auto in asemenea conditii, studii tactice sau recunoasteri preliminare trebuie intensificat pe timp de iarna.

Orice nerespectare a acestor reguli trebuie sanctionata si adusa imediat la cunostinta conducerii obiectivelor si organelor locale.

b) in subunitati:

Actualizarea documentelor de organizare, pregatire si desfasurare a interventiilor la incendii. Pe baza rezultatelor obtinute prin executarea studiilor tactice, recunoasterilor preliminare, a antrenamentelor in conducere de catre soferi si a datelor retinute cu ocazia interventiilor din iarna precedenta, cat si a celor puse la dispozitie de catre directiile si serviciile de drumuri si poduri, se actualizeaza aceste documente, delimitandu-se precis portiunile din zona sau raionul de interventie expuse inzapezirilor.

Comandantul subunitatii trebuie sa stabileasca, din timp, impreuna cu organele locale, masurile de protejare si curatare a acestor zone, in vederea asigurarii accesului autospecialelor (in special drumurile principale de deplasare). De asemenea, prin studiul terenului, el trebuie sa stabileasca itinerarii ocolitoare dar sigure, nesupuse inzapezirii, pe care se va deplasa cu garda de interventie la obiectivele si localitatile din raionul de interventie. Aceste itinerarii trebuie cunoscute de toti soferii si comandantii garzilor de interventie, luandu-se masuri de planificarea si executarea la timp a unor antrenamente in conducere si a recunoasterilor preliminare pe aceste itinerarii.

Asigurarea materiala a interventiei pe timp de iarna, care se refera la:

1. asigurarea etanseitatii garajelor, pentru mentinerea unor temperaturi constante, iar cand nu este posibil, organizarea serviciului de incalzire si pornire temporara a motoarelor;

pregatirea tehnicii de lupta si agregatelor pentru functionarea in conditii de temperaturi scazute, care consta din:

protejarea impotriva inghetului a conductelor de alimentare, prin infasurarea lor cu pasla deseuri de azbest sau postav, etc.;

verificarea si punerea in stare de functionare a instalatiei de incalzire a masinii;

folosirea lubrifiantilor de iarna si a solutiilor antigel la sistemele de ungere;

echiparea masinilor cu cauciucuri si lanturi antiderapante;

dotarea fiecarei masini cu cate o lampa de benzina, pentru a fi folosita in cazul inghetarii pompelor;

asigurarea incalzirii pompelor cu apa recirculata de la radiator;

asigurarea fiecarei masini cu materiale (o canistra cu benzina sau motorina, etc.) pentru dezghetarea pompelor de apa;

marirea numarului de rangi si de lopeti aflate in dotarea fiecarei masini de lupta;

pregatirea rezervei de furtun pe autocamionul de interventie si in rastelele din garaj;

pregatirea echipamentului de schimb al servantilor, pentru inlocuirea celui ud sau inghetat pe timpul ducerii actiunilor de stingere;

golirea de apa a pompelor pe timpul deplasarii la incendiu;


Masuri de protectie a autospecialelor, dispozitivelor si servantilor pe timpul desfasurarii actiunilor de stingere:

1. Protectia autospecialelor si dispozitivelor de interventie impotriva inghetului:

din punct de vedere tactic, se recomanda a se folosi sistemele de alimentare directa sau in releu, asigurarea continuitatii in refularea apei fiind metoda cea mai eficace de a evita inghetarea apei in sorburi sau in pompe;

racordurile si distribuitoarele trebuie acoperite cu zapada, balegar, paie sau paturi;

distribuitoarele sa fie amplasate, pe cat posibil, aproape de locul incendiului, in incaperi sau in casele scarilor;

in realizarea dispozitivelor de lupta este indicat sa se foloseasca numai furtunuri tip : B' . Cele tip C se vor intrebuinta cu lungimi reduse si mai mult in incaperi;

pe directiile hotaratoare de actiune, in scopul asigurarii continuitatii apei la incendiu, se recomanda dublarea dispozitivelor;

refularea apei se realizeaza chiar in situatia cand unele furtune s-au spart, in acest caz reducandu-se numai presiunea apei pana la inlocuirea lor;





pentru evitarea accidentelor, furtunurile trebuie asigurate cu cordite;

la terminarea actiunii de stingere, furtunurile inghetate se strang in panglica. Pentru aceasta, cu ajutorul apei fierbinti, se dezgheata din loc in loc (din 2m in 2m) si imediat se indoaie, indoirea furtunului inghetat duce la spargerea sa.

Protectia servantilor impotriva inghetului:

toti servantii vor actiona la incendiu echipati pentru iarna, cu caciuli, costume de protectie, manusi imblanite sau supramanusi;

servantii, 6 (soferii) se vor echipa cu cizme de cauciuc si vor fi asigurati cu cordite, pentru a se evita caderea lor in apa, pe timpul realizarii copcilor in gheata, necesare alimentarii masinilor cu apa.

se interzice adunarea mai multor servanti pe acoperisurile incendiate si acoperite cu zapada, precum si deplasarea acestora in picioare. Daca situatia cere, deplasarea se face numai pe creasta, in pozitia sezand, servantii fiind asigurati cu cordite;

servantii sefi de teava se vor asigura cu carligele de siguranta de treptele scarilor de incendiu sau, cu ajutorul corditelor de elementele cladirilor sigure;

pentru evitarea degeraturilor, se recomanda ca servantii care lucreaza la inaltime, in pozitii incomode, sa fie schimbati mai des asigurandu-li-se conditii de odihna. In acest scop, comandantul interventiei, in limita posibilitatilor existente la incendiu, va amenaja sau folosi o incapere incalzita, in care servantii isi vor schimba hainele ude, vor servi ceai cald sau chiar hrana calda, adusa de la subunitate, in cazul interventiilor de lunga durata;

daca temperaturile sunt foarte scazute, servantii trebuie sa-si unga fata si mainile cu vaselina.

Stingerea incendiilor pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa

Analizele facute au demonstrat ca incendiile care au provocat pierderi materiale mari au izbucnit pe timp de noapte. Aceasta se datoreaza faptului ca pe timpul noptii intensitatea controlului de prevenire si stingere a incendiilor scade, unde incendiile izbucnite nu sunt observate la timp si se propaga cu repeziciune, capatand caracter de proportii, necesitand pentru stingere eforturi deosebite si forte si mijloace numeroase. Din aceasta cauza si atunci cand obiectivul nu este cunoscut, interventia pe timp de noapte prezinta unele particularitati si greutati in ceea ce priveste actiunea pompierilor pentru localizarea si lichidarea incendiilor, astfel :

descoperirea locului incendiului, stabilirea exacta a proportiilor si directiilor de propagare ale acestuia se fac cu greutate, din cauza intunericului si a fumului abundent acumulat in constructie;

nu sunt intampinate de personalul de serviciu al obiectivului, pentru a intra in componenta echipelor de recunoastere; cladirile nu sunt iluminate sau sistemul de iluminat a fost deconectat si scos de sub tensiune, ori distras de incendiu, fapt ce ingreuneaza executarea recunoasterii si obtinerii datelor despre situatia obiectivului si a incendiului, necesare luarii hotararii si realizarii dispozitivelor de lupta;

din cauza intunericului, viteza de realizare a dispozitivelor, in special in interiorul constructiilor, se reduce, nu se pot descoperi la timp persoanele ramase in zona incendiata si aflate in pericol, nu se poate stabili cu cea mai mare exactitate valoarea bunurilor materiale de pret si urgenta in care sa se execute evacuarea lor.

lucrul servantilor la incendiu este mai periculos pe timpul noptii, golurile practicate in plansee putand da nastere la accidente, pericol de electrocutare, mentinerea legaturii comandantului interventiei cu sectoarele de interventie, precum si primirea si transmiterea ordinelor si rapoartelor se realizeaza mai greu decat ziua, depozitarea si paza materialelor de pret, evacuarea din incaperile incendiate se realizeaza cu dificultate sporita, etc.

In vederea pregatirii unei interventii rapide si eficace la incendii pe timp de noapte, este necesar ca,serviciile profesioniste pentru situatii de sa execute controale in obiectivele vulnerabile, pe timp de noapte; totodata, pe timpul executarii studiilor tactice si recunoasterilor preliminare, se va intensifica activitatea de indrumare a populatiei din zona cu privire la observarea si anuntarea incendiilor; in obiectivele in care se lucreaza numai in 1-2 schimburi, prin inspectii judetene, se va prevedea cu un rand de chei sa se gaseasca pe tabloul central, de unde sa poata fi luate in caz de incendiu;

Se va asigura pastrarea in perfecta stare a accesoriilor de iluminat din dotarea subunitatilor (lampile cu acumulatori si proiectoarele din dotarea masinilor de lupta si a autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat).

In cazul interventiei subunitatilor de pompieri pe timp de noapte, se impune luarea urmatoarelor masuri:

pe parcursul executarii recunoasterii, comandantul interventiei trebuie sa stabileasca locurile ce trebuie iluminate, caile de evacuare a oamenilor, intrarile in incaperi, directiile principale de realizare a dispozitivelor de interventie;

se va ordona echipelor de recunoastere sa foloseasca accesoriile de iluminat, stabilindu-se itinerariile de patrundere in incapere, semnele si semnalele de retragere in caz de pericol;

se va verifica stadiul salvarii oamenilor si al evacuarii bunurilor materiale din incaperi, organizandu-se, totodata, un control amanuntit, pentru a se stabili daca au ramas in cladire persoane neevacuate.

Mai este necesar ca pe timpul desfasurarii actiunii de stingere comandantul interventiei sa asigure iluminatul celor mai importante si periculoase sectoare de stingere, iar pentru evitarea prabusirilor, prin golurile existente in plansee, sa ia masuri de marcare a acestora si de acoperirea acestora cu panouri din scandura sau elemente de constructie prefabricate.

Servantii vor lucra in echipe de cel putin 2-3 oameni, care sa poata fi oricand trimisa in ajutorul celor ce s-au ratacit, sau sunt in pericol de a fi surprinsi de flacari, ori de a se prabusi in diverse locuri. Pentru conducerea actiunilor si transmiterea ordinelor, se stabileste, din timp, un cod de semne luminoase si semnale.

Personalul de comanda este obligat sa supravegheze cu toata atentia activitatea servantilor, sa vegheze la respectarea stricta a tuturor regulilor de securitate, in scopul prevenirii accidentelor.

In locurile de evacuare si demolare, se vor amplasa obligatoriu proiectoare pentru iluminat si pentru avertizarea pericolului. Daca incendiile au izbucnit in cladiri de locuit, spitale, camine, hoteluri, statiuni de odihna, orase, etc., comandantul interventiei trebuie sa precizeze numarul persoanelor cazate care au fost evacuate si ale celor care au nevoie de ajutor, sa ordone cercetarea amanuntita a tuturor incaperilor. In vederea asigurarii permanente, a securitatii servantilor pe timpul lucrului la incendiu, se interzice patrunderea acestora in incaperile in care se desfasoara procese tehnologice si sunt instalate laboratoare, statii electrice, statii pilot, inainte de a se stabili cu precizie materialele depozitate in ele, pericolul ce ii prezinta acestea si daca sunt necesare deschiderea usilor, intreruperea curentului electric, introducerea agentilor stingatori sau oprirea functionarii unor agregate.


5. Stingerea incendiilor in conditiile prezentei instalatiilor electrice sub tensiune

Dupa cum este cunoscut, la stingerea unor incendii este posibil ca jetul substantei stingatoare sa atinga instalatii electrice sub tensiune (conductoare libere , instalatii de forta si iluminat, transformatoare, aparate electrice de uz casnic etc.).

In cazul in care substanta folosita la stingere este buna conducatoare de electricitate, in jet apare un curent electric care se ramifica in doua componente: o componenta care strabate corpul sefului de teava (servant) si cealalta care se scurge la pamant prin vana de substanta care se vehiculeaza pe linia de furtun .

Situatia cea mai nefavorabila apare cand se utilizeaza apa sau solutii apoase refulate pe furtun cauciucat, jetul fiind deci izolat la pamant. In acest caz, curentul care trece prin jet se scurge in pamant numai prin corpul omenesc. Principalele efecte care le produc curentii electrici ce strabat corpul omenesc sunt electrocutarile si arsurile electrice.


Stingerea incendiilor la instalatiile de joasa tensiune

La stingerea incendiilor intr-o zona a instalatiilor de joasa tensiune (sub 1000 V) se poate interveni fie cu scoaterea de sub tensiune a instalatiilor si echipamentelor electrice afectate , fie in prezenta tensiunii, atunci cand nu este posibila decuplarea. In acest caz, distanta minima de interventie cu un jet pulverizat trebuie sa fie de cel putin 1 m , iar cu un jet compact (pana la 12 mm diametru) de maximum 3 m .

Decuplarea instalatiilor de joasa tensiune se va face numai in caz de pericol, adica la periclitarea unor persoane sau impiedicarea operatiilor de salvare si stingere cu dispozitive prevazute pentru acesta . in acest caz , conductoarele aflate sub tensiune pot fi taiate , puse la pamant sau scurtcircuitate provizoriu atunci cand nu exista alta cale de a lasa instalatia fara tensiune.

In cazul in care se procedeaza la taierea conductoarelor electrice aeriene, in special la casele particulare alimentate prin console alimentate pe acoperis, de la stalpul retelei aeriene, este recomandat ca lungimea capetelor de conductoare ramase legate sub tensiune sa fie cat mai scurte, astfel incat acestea sa nu atinga pamantul si nici alte obiecte sau instalatii cu parti metalice . Pentru stingerea incendiilor la instalatiile electrice de joasa tensiune se pot folosi : dioxidul de carbon, pulberile stingatoare, spuma usoara si apa pulverizata.

Pe timpul interventiei de stingere, echipamentele electrice de constructie mai fina (relee, circuite electronice, aparate de masura si control) trebuie pe cat posibil protejate de substantele stingatoare (in special de pulberi).

Pentru cresterea gradului de protectie a servantilor este necesar ca echipamentele acestora (imbracamintea uda, casca metalica) precum si unele accesorii utilizate la interventii (scari de lemn ude, cangi si alte obiecte metalice), fiind bune conducatoare de electricitate, sa nu ajunga in contact cu conductoarele sub tensiune.

Atunci cand nu se poate constata daca anumite conductoare libere au fost scoase de sub tensiune, se va pastra fata de acestea o distanta minima de 1 m .


Stingerea incendiilor in instalatiile de inalta tensiune

La stingerea incendiilor izbucnite in zona unor instalatii electrice unde se afla conductoare electrice libere sub inalta tensiune, desi acestea nu ard ca atare, totusi ele prezinta un pericol deosebit pentru personalul de interventie, fapt care impune ca in imediata lor vecinatate sa fie respectate o serie de masuri . Astfel la apropierea fata de instalatiile electrice sub inalta tensiune ( conductoare libere) trebuie sa se respecte cu strictete distantele limita admise fata de acestea, functie de valoarea tensiunii si de mijloacele de interventie.


SUBSTANTELE STINGATOARE

DIAMETRUL TEVII (mm)





DISTANTELE MINIME (m) PENTRU O TENSIUNE PANA LA:

APA

-





JET PULVERIZAT

12




10

JET COMPACT

24





PULBERI STINGATOARE:

- pentru incendii cu flacari;

- pentru incendii de metale;

- pentru incendii mocnite.





-


-





4


fara tensiune


fara tensiune





Hidrocarburi

-





Dioxid de carbon






Intrucat conductoarele de inalta tensiune nu pot fi scoase de sub tensiune prin legare la pamant sau scurtcircuitare provizorie, aceste masuri nefiind eficace si prezentand pericol pentru personalul de interventie, manevrele si deconectarile necesare se vor efectua numai de catre specialistii obiectivului.

Interventia cu apa se poate face numai cu instalatii de inalta tensiune care au sub 10 KV, luandu-se masuri obligatorii ca servantii sa poarte echipament de protectie ( manusi si cizme de cauciuc dielectrice) , iar teava de refulare sa fie pusa la pamant.

Tevile de refulare pot fi legate la pamant printr-un colier metalic(aluminiu sau cupru) fixat la capatul unui cordon multifilar de cupru cu sectiunea de cel putin 16 mm 2. Celalalt capat al cordonului se poate lega fie la centura de impamantare a obiectivului respectiv cu ajutorul unui cleste, fie la un electrod (tarus) introdus in pamant la adancimea de 1 m .

In cazul utilizarii pulberii, experimentele de laborator au aratat ca printr-un jet care vine in contact cu elemente aflate sub tensiune de 100 KV se scurge un curent foarte mic de ordinul microamperilor (circa 25uA), deci cu mult sub limita valorilor periculoase . electrice, necesitand ulterior un volum de munca pentru curatirea aparatului afectat, precum si a celorlalte instalatii electrice vecine.

Este interzisa utilizarea mijloacelor de prima interventie cu spuma stingatoare, actionate manual intrucat jetul acestora are o conductibilitate electrica mult mai mare decat a apei si a pulberilor.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }