QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Stingerea incendiilor de depozite de produse petroliere



Stingerea incendiilor de depozite de produse petroliere


CAPITOLELE LECTIEI




I.  Caracteristici constructive ale depozitelor si destinatia acestora.

II.   Caracteristicile incendiilor la depozite de produse petroliere

III. Organizarea si desfasurarea interventiei

IV. Exemple


A. Caracteristicile constructive ale rezervoarelor

Rezervoarele sunt recipienti metalici construiti pentru stocarea produselor petroliere lichide sau gazoase. Rezervoarele se compun din :

1 mantaua rezervorului ;

2 corpul rezervorului

3 capacul rezervorului ;

4 conducte de transvazare a produsului petrolier ;

5 instalatie fixa de stingere cu spuma ;

6 instalatie fixa de racire cu apa ;

7 supapa de suprapresiune ;

8 opritor de flacari .

Rezervoarele sunt constituite in parcuri de rezervoare care sunt dotate cu instalatii fixe de stingere cu spuma, cuvele de retentie reprezinta indiguiri ale rezervoarelor care au rolul de a retine produsul petrolier deversat din rezervor in caz de avarie sau accident.

Depozitele de produse petroliere sunt depozite de benzine, de motorine, de gaze lichefiate care sunt depozitate in rezervoare sferice.

Clasificarea rezervoarelor :

- rezervor suprateran ;

- rezervor semiingropat;

- rezervor subteran;

- rezervor vertical ;

- rezervor orizontal ;

- rezervor sferic;

- rezervor sub forma de clopot ;

Caracteristicile lichidelor combustibile

Majoritara lichidelor combustibile sunt de origine organica cu un bogat continut de carbon ce determina combustibilitatea lor.

Lichidele combustibile au o greutate specifica mai mare decat apa fiind cuprinsa intre 0.67-0,93.

Greutatea specifica a vaporilor de lichid este mai mare decat greutatea specifica a aerului fiind cuprinsa intre 1,59-5.

Toate lichidele combustibile sunt rau conductoare de electricitate si puterea calorica dezvoltata de un Kg lichid combustibil este cuprinsa intre 7-11000 Kcalorii / Kg

Toate lichidele combustibile au o temperatura de auto-inflamare ridicata cuprinsa intre 149 - 6 1 8 C, iar temperatura de auto-inflamare a benzinei, benzenului si a altor produse albe , este de regula mai ridicata decat temperatura de auto-inflamare a titeiului si a produselor petroliere negre.

Un numar important de lichide combustibile au temperatura de initiere sub 10 C (titeiul usor, benzina usoara, benzenul, sulfura de carbon, acetilena, eterul)

Lichidele combustibile formeaza amestec combustibil cu aer in concentratii mici.

Arderea lichidelor combustibile se caracterizeaza prin doua fenomene independente si anume evaporarea si arderea amestecului de vapori - aer deasupra suprafetei lichidului.

Evaporarea are un rol important pentru ca ea determina intensitatea arderii. In caz de incendiu pot aparea conditii diferite de ardere cum ar fi :

ardere lenta ;

ardere rapida ;

ardere normala ;

In functie de locul unde se afla lichidul combustibil se disting mai multe tipuri de ardere:

- ardere in rezervor

- arderea lichidului revarsat pe suprafata unui material de alta natura

- arderea sub forma de jet sau torta

La un incendiu se pot intalni una sau toate tipurile de ardere.

La un rezervor arderea poate avea loc concomitent la suprafata oglinzii lichidului, la o fisura din mantaua rezervorului (forta) si varsat in cuva de retentie.

Inflamarea lichidului intr-un rezervor etans se produce aproximativ la fel ca si in unul descoperit.

Deosebirea consta ca intr-un rezervor inchis temperatura lichidului introdus in acel recipient este mai mare decat temperatura intr-un rezervor deschis concentratia de vapori deasupra suprafetei este aproximativ egala in intregul volum a amestecului vapori - aer si in aceasta situatie inflamarea este aproape imposibila.


II Caracteristicile incendiului

A. Caracteristicile incendiului la rezervoarele supraterane.

In urma exploziei se poate distruge integral sau partial, capacul rezervorului, acesta putand fi aruncat in intregime pe sol, unda de soc a exploziei putand distruge partial rezervorul si lichidul poate fi aruncat la o suprafata relativ mare.

Capacul rezervorului vertical este ridicat de puterea exploziei se rupe partial sau in intregime, ramanand intr-o stare semiscufundata in lichidul combustibil aprins si atunci se provoaca incendiul deasupra si sub capac, greu de stins.

Capacul rezervorului semiscufundat

Capacul rezervorului vertical este supus unei forte a exploziei, se deformeaza producand mici fisuri in imbinatia cu sudura capacului si atunci ard numai vapori de lichid combustibil deasupra neetanseitatii.

Fisuri in imbinatia capacului provocate de explozie


Unda de viitura

La producerea exploziei unui rezervor este posibil sa apara pericolul undei de viitura. Apare sub forma unui suvoi de lichid scurs si poate deteriora si aprinde in calea sa toate materialele.


Incalzirea rezervoarelor vecine

Sub influenta fluxului de radiatii de la rezervorul care arde in special pe timp de vant sau cand exista curenti locali de aer aceasta actioneaza asupra peretilor rezervoarelor vecine, supapei de respiratie si a altor instalatii ce se supraincalzesc. Incalzirea supapei de respiratie duce la opritorul de flacari acesta ne mai putand opri patrunderea flacarilor in interiorul rezervorului. Prin incalzirea capacului si a mantalei rezervorului se accelereaza procesul de evaporare a lichidului din rezervor favorizand propagarea incendiilor.


Fenomenele care insotesc incendiile specifice produselor petroliere negre

Fierberea

Este legata de existenta apei in titei sau pe fundul rezervorului sub forma de perna de apa.

La o ardere de lunga durata titeiul si pacura care contin apa se incalzesc in profunzime si pe suprafata lichidului incendiat apare un strat de lichid in fierbere a carui grosime creste progresiv in timp si viteza de incalzire depaseste de doua ori pana la patru ori viteza de ardere.


Procesul de fierbere in rezervor se caracterizeaza prin formarea vaporilor de apa in toata masa lichidului de regula pe pereti si pe fundul rezervorului. Apar un numar mare de bule de vapori care pot determina formarea unui strat de vapori care stau la baza inceperii distrugerii si care au un caracter exploziv.

Contactul dintre produsele petroliere supraincalzite puternic si apa de !a fundul rezervorului provoaca fierberea exploziva, violenta a apei si formarea instantanee a unei mari cantitati de vapori din perna de apa si produse petroliere, este aruncat in atmosfera sub forma pulverizata violenta si chiar exploziva.

Eruptia

In benzina eruptia nu se produce datorita faptului ca temperatura stratului incalzit este inferioara temperaturii de fierbere a apei sau in cel mai rau caz apropiata acestuia.

Eruptia se produce numai dupa fierbere sau in timpul fierberii si consta in aruncarea peste peretii rezervorului a unei mari cantitati de produs petrolier aprins care raspandit in apropierea focarului de ardere complica situatia acestuia.

De regula sunt aruncate zeci de tone de titei la cateva zeci de metrii (60 - 70m).

Eruptia titeiului aprins poate evolua cand sub stratul de titei se afla apa. Lichidul se incalzeste in timpul arderii in profunzime.

Temperatura stratului supraincalzit este mai mare decat temperatura de fierbere a apei.

Lipsa unuia din acesti factori nu mai duce la fenomenul de eruptie.

Explozia

Intr-un rezervor inchis concentratia de vapori deasupra suprafetei lichidului combustibil este aproximativ egala in intregul volum al acestor vapori de aer.

Inflamarea in rezervor cu capac este insotita in marea lor majoritate de explozii in timpul carora rezervorul se distruge.

Forta exploziei este mai mare la rezervoarele cu produse petroliere albe in care sunt depozitate lichide combustibile usor volatile si in care exista un strat liber mare umplut cu amestec vapori - aer

In functie de forta de explozie si felul rezervorului pot aparea urmatoarele situatii:

a. Capacul rezervorului vertical se smulge si poate fi aruncat la o distanta de peste 100 m , lichidul arzand pe intreaga suprafata a acestuia.




Capacul smuls al rezervorului

Rezervor vertical

Distanta rezervor - capac > 100 m


pericolul pentru imprejurimi tinand seama de directia vantului si influenta acestuia asupra actiunii de stingere

amploarea incendiului, prezenta fortelor si mijloacelor prevazute in planul de interventie

posibilitati reale de alimentare cu apa

starea si eficienta instalatiei de stingere si racire ale rezervorului si existenta substantelor de stingere in obiectiv


CATEGORII DE INCENDII DE PRODUSE PETROLIERE


La rezervoarele cu produse petroliere se pot produce diferite categorii de incendii in functie de natura si cantitatea produsului de felul rezervorului si conditiile meteorologice.

1. Incendiul sub forma de torta

Se caracterizeaza prin arderea vaporilor de lichid combustibil iesite din spatiile de gaze ale rezervorului prin neetanseitati

2. Incendiul la jet lichid de combustibil

Iesite din rezervoarele care se caracterizeaza prin ardere continua a suprafetei incendiate si propaga incendiul in reteaua de canalizare.

Incendiul la suprafata libera din rezervor

Incendiul la spatiul inelar de etanseitate a capacului plutitor

Incendiul se manifesta la cuva de retentie

Mixt


III.  Organizarea si desfasurarea interventiei

Executarea recunoasterii


In functie de suprafata si numarul rezervoarelor incendiate, recunoasterea se poate executa pe una sau mai multe directii sau mai multe echipe. In echipa de recunoastere se va coopta un specialist din cadrul obiectivului si se vor urmari urmatoarele probleme :

natura, cantitatea, nivelul lichidului combustibil aflat in rezervorul incendiat precum si in rezervoarele vecine

tipul si starea rezervoarelor incendiate si a celor vecine

posibilitatea producerii exploziei la rezervorul incendiat si la cele vecine

necesitatea si posibilitatea de transvazare a lichidului combustibil din rezervorul incendiat

existenta si starea digurilor din jurul rezervorului incendiat

timpul aproximativ cand se va produce debordarea


posibilitatea fierberii si deversarii produselor negre caracteristicile terenului si posibilitatea de scurgere a lichidului revarsat

Structura flacarilor de lichid combustibil depinde nemijlocit de dimensiunile fluxului de vapori evaporati pe timpul arderii acestuia si de viteza de miscare a aerului.

Pe timpul arderii la rezervoarele deschise, structura flacarilor, temperatura degajata si depind de diametrul rezervorului unde are loc arderea (inaltimea flacarilor = 2 X diametrul rezervorului)

Temperatura partii luminoase a flacarilor este in functie de natura lichidului combustibil si variaza intre 1 000-1 300 °C creand pericolul ca incendiul izbucnit la un rezervor sa se propage cu usurinta la alt rezervor sau alte obiective.

Peretii rezervorului aflati sub directa influenta a flacarii sunt incalziti la o temperatura de 500 - 600 °C, temperatura la care isi pierd capacitatea de rezistenta si incep sa se deformeze spre interiorul rezervorului.


Principii tehnico tactice

amplasarea autospecialelor conform planului de interventie

concentrarea rapida la locul actiunii a tuturor fortelor si mijloacelor prevazute in planul de interventie

punerea in functiune a instalatiei fixe de stingere si racire a rezervorului

inceperea atacului cu spuma se va face numai dupa asigurarea tuturor fortelor si mijloacelor necesare actiunii de stingere realizand continuitatea actiunii cu spuma de buna calitate pana la lichidarea completa a arderii precum si un timp de 7-10 minute de la stingerea incendiului

pana la inceperea atacului cu spuma, imediat dupa sosirea la locul interventiei se va actiona cu jet de apa refulat cu tevi de diametru mari pentru racirea rezervoarelor incendiate si a celor din imediata apropiere situate pe directia de bataie a vantului sau a curentilor de aer

la celelalte rezervoare racirea se va realiza cu tevi tip C sau se vor forma perdele de apa

cand sunt incendiate mai multe rezervoare se stinge mai intai rezervorul situat pe directia de bataie a vantului

in cazul incendiilor concomitente a rezervorului si cuvei de retentie, se stinge mai intai cel din cuva

asigurarea alimentarii neintrerupte cu apa si substante de stingere regulata la debite si presiuni in raport de natura lichidului

in cazul incendierii concomitente a rezervorului si a cuvei de retentie se stinge mai intai lichidul din cuva de retentie

inceperea operatiunilor de pompare a lichidului din rezervorul incendiat si din rezervoarele vecine se va executa numai dupa anuntarea comandantului interventiei

stabilirea celor mai adecvate procedee si substante de stingere in raport de fortele existente, caile de atac ale incendiului, natura produselor care ard si mijloacele de protectie a personalului

incendiile de benzina se sting cu spuma grea, cele de titei cu spuma medie si spuma grea, iar cele de motorina cu spuma sau apa pulverizata, in toate situatiile se pot folosi si alte substante de stingere cum ar fi : Light Water

Se executa numai la ordinul si sub conducerea comandantului interventiei care va stabili :

Concentrarea la locul interventiei si pregatirea pentru actiune a fortelor si mijloacelor rezultate din calcul, inclusiv a rezervei.

Numarul sefilor de sectoare si a personalului care participa la executarea atacului cu spuma .

Stabilirea si aducerea la cunostinta a personalului de interventie a semnalelor de incepere, oprire a debitarii spumei si de retragere in siguranta in caz de pericol

Efectuarea atacului pe directia vantului, cu toate mijloacele si fortele stabilite, neintrerupt si la o intensitate de refulare care sa asigure lichidarea incendiului .

Pentru refularea spumei se vor folosi tevi generatoare de 2500 si 5000 l/min, tunuri fixe si tevi lansatoare de spuma. Spuma va fi refulata pe mantaua rezervorului pentru a putea sa se scurga si sa acopere treptat oglinda lichidului incendiat .

Organizarea interventiei

Avand in vedere caracteristicile incendiilor la marile rezervoare de lichide combustibile, pentru asigurarea gradului inalt de securitate cerut acestor importante si vulnerabile obiective, este necesar un sistem complex de protectie contra incendiilor, care sa asigure, dupa caz, urmatoarele functiuni principale:

detectarea concentratiilor periculoase de vapori inflamabili in aer, ce se formeaza in caz de avarie in zona parcului de rezervoare sau perimetrul acestei zone;

limitarea posibilitatilor de raspandire a lichidelor combustibile revarsate in caz de avarie la rezervoarele sau conductele de produse;

vehicularea produselor din/sau in rezervoare, in functie de necesitatile interventiei, folosind la ,maximum posibilitatile instalatiilor tehnologice sau instaland dispozitive provizorii in acest scop;

stingerea produselor incendiate;

- racirea constructiilor incendiate si a celor invecinate expuse actiunii caldurii.
Dimensionarea elementelor componente ale instalatiei se face in functie de urmatorii factori principali:

- intensitatea necesara de stingere;

aria suprafetei libere a lichidului incendiat;

durata teoretica a interventiei;

- parametrii de lucru (debitul, presiunea, etc.) ai generatoarelor si capetelor de refulare utilizate.

Stabilirea intensitatii de stingere, reprezinta punctul de plecare al operatiilor de dimensionare a instalatiei, valoarea ei depinzand, in primul rand de calitatea spumei, procedeul aplicat pentru refularea ei, natura lichidului combustibil, conditii concrete in care are loc arderea.

Datorita diametrelor (20-100) m si inaltimii apreciabile (14-22) m ale rezervoarelor mari, precum si dimensiunilor cuvei de retentie, pentru introducerea spumei in zona incendiata, este necesar sa se dispuna de numeroase mijloace mecanizate, cu debite si presiuni de lucru ridicate.

Pentru asigurarea conditiilor necesare realizarii cu succes a actiunii de stingere a incendiilor la rezervoarele de mare capacitate (parcuri de rezervoare) destinate depozitarii produselor petroliere, trebuie luate din timp o serie de masuri pregatitoare. Acestea, se refera in principal, la asigurarea fortelor si mijloacelor necesare stingerii incendiilor si la posibilitatea concentrarii lor la locul actiunii in timp util, la asigurarea substantelor de stingere a incendiilor, precum si la pregatirea tactica si tehnica a personalului de interventie, in care se include si conducerea ferma a interventiei.

In acest scop, pentru un depozit de produse petroliere, (rezervor de mare capacitate) este necesar sa se intocmeasca din timp un plan de interventie.

Valoarea practica a acestui plan consta, in primul rand, in exactitatea cu care s-au calculat fortele si mijloacele necesare stingerii incendiului si in al doilea rand, in alegerea variantelor tactice principale corespunzatoare.

Din experientele efectuate in unele tari rezulta ca dupa aproximativ 60 minute apare cel mai mare pericol de propagare a incendiului la rezervorul vecin. Aceasta inseamna ca actiunea de stingere trebuie inceputa cel mai tarziu dupa 30 minute de la izbucnirea incendiului, deoarece, tinand seama de durata calculata de stingere de 15 minute, se impune ca stingerea incendiului sa se termine inca inainte de a se ajunge la factorul critic de timp. Prin urmare, pentru inceperea stingerii incendiului la rezervoare este relatia: T max. = 30 minute.

Pentru stingerea incendiilor in cuva de retentie, timpul maxim de incepere a actiunii de stingere este considerat, de catre unii specialisti straini egal cu 60 minute. Acesta ar fi timpul necesar de pregatire a fortelor si mijloacelor, precum si de pregatire a unei actiuni eficiente de stingere a incendiului. La aceasta concluzie s-a ajuns, avandu-se in vedere si faptul ca incendiile la cuva de retentie sunt mai reduse fata de incendiile de rezervoare, ca astfel de incendii se produc in urma unor deversari sau explozii ale rezervoarelor, apreciere justa daca se tine seama de tendinta actuala de a se construi rezervoare cu capac flotant sau cu pereti dubli, la care fenomenele amintite nu se produc sau daca au toc, aceasta se intampla extrem de rar.

in cazul fortelor si mijloacelor nu trebuie sa se omita asigurarea unor mijloace speciale ca: buldozere, basculante, excavatoare, autocamioane, autocisterne, precum si alte mijloace necesare interventiei pentru stingerea incendiilor.

in ceea ce privesc scenariile (variantele) de stingere, acestea se vor stabili in functie de situatia concreta din obiectiv:

unul din scenariile (variantele) de stingere trebuie sa cuprinda rezervorul cu suprafata cea mai mare. De asemenea, trebuie avut in vedere cazul cand capacul rezervorului este aruncat in intregime, cand este partial rupt si cand mantaua rezervorului este avariata in urma unei explozii.

un alt scenariu se refera la cazul cand incendiul cuprinde mai multe rezervoare, deci se impune asigurarea interventiei in conditii complexe.

in cazul unui parc cu rezervoare supraterane, aceasta ipoteza trebuie sa prevada posibilitatea cuprinderii de catre incendiu a tuturor rezervoarelor dintr-o indiguire.

scenarii (variante) se mai pot stabili, avandu-se in vedere un incendiu izbucnit si la cuva de retentie, si cazul cel mai complicat cand cuprinde in intregime tot depozitul (rezervoarele si cuva de retentie) si cu posibilitati de scurgere a lichidului catre imprejurimi, ca urmare a debordarii combustibilului peste diguri dau a degradarii acestora din urma.

De o mare importanta este verificarea practica, prin aplicatii, a variantelor de interventie, de prelucrare a intregului plan cu factorii de raspundere si cu cei care au obligatii directe in actiunea de interventie.


Tipuri de instalatii fixe cu spuma

a) "generatoare' mobile care pot fi intercalate intre doua racorduri ale unei instalatii fixe, care protejeaza rezervoarele. Generatoarele fiind instalate este suficient sa se asigure aprovizionarea cu spumant;

b) o statie de pompare pentru refularea emulsiei de apa (apa continand 3% spumant), pentru alimentarea generatoarelor de spuma mecanica;

c) motopompe, prevazute cu rezervor de spumant, alimentate de la reteaua de apa sub presiune a intreprinderii, care refuleaza, cu un anumit, debit, emulsia de apa in cupola de spumare, amplasate la partea superioara a rezervoarelor

3. Se pot utiliza :

a)   "tunuri de spuma' remorcabile, alimentate cu ajutorul unor furtunuri de refulare racordate la hidrantii de incendiu cu apa sub presiunea mare si dispunand de un sistem de ejectie a spumantului printr-o teava de alimentare. in acest caz este suficient sa se asigure dirijarea butoaielor cu spumant in apropierea tunurilor de spuma.

b)   "tunuri de spuma' orientabile in toate directiile montate pe autopompe prevazute cu un dispozitiv de amestec

Tunurile de spuma sunt mijloace eficace sub rezerva de a fi bine alimentate cu apa (la presiune convenabila) si cu spumant. Aceste mijloace sunt insa mari consumatoare de apa, pe de o parte iar pe de alta de spumant. Pentru alimentarea unui "tun de spuma' cu un debit de 8 m3/min., este necesar un debit minim de 80 m3/h sub presiunea de 8..10 bari. Pentru a alimenta un "tun de spuma' cu debit de 20 m3/min. sunt necesari 120 m3/h sub presiunea de 12 bari. Pentru a alimenta un tun de spuma cu un debit de 45 m3/min sunt necesari 425 m3/h la presiunea de 12 bari.


Principii tactice de stingere

Desi la astfel de obiective se intocmesc planuri de interventie, care se verifica practic si se completeaza ori de cate ori este nevoie, totusi in caz de incendiu, comandantul interventiei trebuie sa stabileasca printr-o recunoastere si consultare operativa cu specialistii obiectivului, urmatoarele:

natura, cantitatea, nivelul lichidelor, combustibile aflate in rezervoare incendiate, si in cele invecinate si starea rezervoarelor;

posibilitatea producerii exploziilor in rezervoarele invecinate si in cele

incendiate;

existenta si starea digurilor in jurul rezervoarelor de productie si de

avarie;

necesitatea si posibilitatea de transvazare a lichidelor combustibile din rezervoarele incendiate si din bazinele de retinere;

posibilitatea fierberii si deversarii produselor negre (titei, pacura); timpul in care se va produce fenomenul, caracteristicile terenului si caile posibile de scurgere a lichidului incendiat;

pericol pentru vecinatati, tinand seama si de directia vantului si de influenta acestuia asupra incendiului;

proportiile incendiului si daca fortele si mijloacele prevazute in planul unic de interventie pentru varianta respectiva, au sosit la fata locului, precum si necesarul de noi forte suplimentare;

posibilitatile reale de alimentare cu apa;

starea si eficienta instalatiilor fixe (semifixe) de stingere si racire, precum si cantitatea de substante si de spumant existente in obiectiv si posibilitatea aducerii lor rapide de la obiectivele vecine sau din alte depozite.

Pentru o buna reusita a interventiilor la stingerea incendiilor izbucnite la rezervoarele de mare capacitate este necesar sa se tina seama de o serie de principii tactice, printre care:

punerea in functiune a instalatiilor de stingere si racire si urmarirea eficacitatii acestora;

inceperea atacului cu spuma se va face numai dupa asigurarea fortelor si mijloacelor (calculate si de rezerva) necesare, realizandu-se continuitatea actiunii cu spuma de buna calitate pana la lichidarea completa a arderii precum si un anumit timp dupa aceea, pentru prevenirea reaprinderii produselor;

la incendierea mai multor rezervoare s stinge mai intai rezervorul situat in directia vantului; in acelasi timp se vor lua masuri pentru oprirea propagarii incendiului;

in cazul incendierii concomitente a rezervorului si a cuvei de retentie se stinge mai intai lichidul din cuva de retentie;

asigurarea alimentarii cu apa si cu alte substante de stingere, refularea acestora la debite si presiuni, in raport de natura lichidelor combustibile care ard;

evacuarea din rezervor a apei, acolo unde exista cu ajutorul instalatiilor tehnologice si a canalizarii industriale;

inceperea operatiunilor de pompare a lichidului din rezervorul incendiat si rezervoarele vecine, se va evacua numai dupa anuntarea comandantului interventiei. Evacuarea titeiului si a tuturor produselor petroliere cu punctul de inflamabilitate mai mic de 28° C, din rezervoarele ne incendiate, de regula, se interzice, deoarece in cursul acestei operatii se produce diluarea cu aer a amestecului de vapori din interiorul rezervorului, sub limita superioara de explozie;

asigurarea conditiilor optime de lucru grupei operative, a legaturilor si informarii operative pe tot timpul interventiei;

organizarea, simultan cu efectuarea recunoasterii, a racirii, cu numarul necesar de jeturi a rezervorului incendiat si a celor invecinate. De fapt, aceasta trebuie sa fie prima actiune in cadrul interventiei pentru stingerea incendiului. Pentru racirea rezervoarelor se folosesc tevi cu ajutaje mari, sau tunuri cu apa, spre a se asigura bataia si debitul necesar. Rezervoarele se racesc continuu inclusiv pe timpul atacului cu spuma si, dupa aceea pana la racirea completa a produsului. Protectia rezervoarelor vecine prin racire este nevoie sa se asigure pe o distanta echivalenta cu diametrul a doua rezervoare.

In tactica racirii rezervoarelor incendiate si a celor vecine se va urmari, pe cat posibil, ca racirea sa se faca uniform. La inceput, la rezervoarele care nu au instalatii fixe sau acestea nu functioneaza, este indicat ca jetul compact sa nu atinga punctiform tabla foarte incalzita a rezervoarelor, deoarece este posibil sa se produca tensiuni, motiv pentru care se recomanda jetul dispersat; la nevoie se vor proteja armaturile rezervoarelor ne incendiate (supape de respiratie, guri de luat probe, etc.), cu jeturi de apa pulverizata sau cu paturi umede si de azbest etc.:

organizarea stingerii incendiului pe sectoare cu misiuni de racire a rezervoarelor, protejarea rezervoarelor supuse actiunii radiatiei de caldura, pregatirea si executarea atacului;

stabilirea celor mai adecvate procedee si substante de stingere, in raport de fortele la dispozitie, caile de atac ale incendiului, natura produselor care ard si mijloacele de protectie a personalului;

incendiile de benzina se sting cu spuma grea, de titei cu spuma grea si spuma medie, iar cele de motorina cu spuma sau apa pulverizata. Se poate folosi si apa usoara de tip light water pentru stingerea incendiilor de lichide polare sau alcooli.


Localizarea si lichidarea incendiului

Atacul cu spuma pentru stingerea incendiului se executa numai la ordinul si sub conducerea comandantului interventiei, pentru aceasta fiind necesare:

concentrarea la locul incendiului si pregatirea pentru actiune a mijloacelor, substantelor de stingere si a rezervei stabilita prin calcul;

numirea comandantilor de sectoare si personalului care participa la executarea atacului cu spuma;

stabilirea si aducerea la cunostinta personalului de interventie, a semnalelor de incepere si oprire a debitarii spumei si de retragere in caz de pericol;

efectuarea atacului pe directia vantului, concomitent cu toate mijloacele, neintrerupt si la intensitatea de refulare care sa asigure lichidarea incendiului spuma se va debita in rezervorul incendiat dinspre partea expusa la vant. in caz ca nu este posibil sa se amplaseze generatoare langa peretele rezervorului sau sa se foloseasca tunuri de spuma, debitarea spumei se realizeaza cu ajutorul tevilor prelungitoare. Trebuie retinut faptul ca la rezervoare de peste 20.000 m3, actiunea cu ajutorul tevilor prelungitoare de spuma (deversoare telescopice), manevrate manual, nu este in general posibila. Pentru aceasta este nevoie, deci, de utilaje cu tevi prelungitoare de spuma, actionate mecanic, de fabricatie speciala, de exemplu montate pe sasiuri cu senile.

Succesul unui atac cu spuma depinde intr-o mare masura de asigurarea continuitatii spumei, deci a necesarului de spumant, apa ,necresar de tehnica de lupta, de buna pregatire a intregului personal de interventie.



Atacarea cu spuma a unui incendiu


Se vor utiliza tevi de spuma manuale, in cazul cand rezervorul are o capacitate mai mica decat 100 m3. in general sunt suficiente una sau doua tevi cu debit de 2 m3/min. Pentru obtinerea spumei este suficient ca intr-o conducta de 70 mm sa se intercaleze un injector prevazut cu teava introdusa intr-un bidon cu spumant. Trebuie, de asemenea, sa se asigure o alimentare continua cu spumant, prin urmare sa se dispuna de mijloace de intretinere si de un personal suficient pentru a se asigura aceasta alimentare. In cazul rezervoarelor mari se vor utiliza fie instalatii fixe, fie tunuri cu spuma.. Majoritatea rezervoarelor sunt prevazute cu instalatii fixe de stingere cu spuma mecanica.


Concluzii

Protectia contra incendiilor a rezervoarelor de mare capacitate, mai ales a depozitelor de acest fel, nu este suficient asigurata cu mijloacele clasice de protectie. Acest lucru l-a scos in evidenta in mai multe randuri pe plan mondial, o serie de incendii izbucnite in parcurile de rezervoare. Urmarile unor asemenea incendii au depins de timpul scurs din momentul izbucnirii acestora, pana la inceperea stingerii, precum si de ritmul folosit in actiunea de stingere.

Stingerea incendiilor la rezervoarele de mari capacitati, de la 20.000 m3 la 150.000 m3, cu inaltimi ce ating 18 m, suprafata oglinzii lichidului fiind de peste 2000 m2, cu mijloace tehnice mobile este extrem de dificila. In primul rand, asigurarea simultana a unei mari cantitati de spuma (spumant - apa) pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un rezervor de mare capacitate, racirea acestuia si a celor invecinate influenteaza negativ asupra timpului de pregatire pentru lichidarea incendiului. De exemplu, la un rezervor incendiat de 50.000 m3 (diametrul 60.1 m) este nevoie de 578 |/s, apa (producerea spumei, racirea rezervorului incendiat si racirea a patru rezervoare vecine), iar pentru unul de 100.000 m3 (diametrul 88.5 m), de 996 l/s. Deci, la o asemenea actiune sunt necesare multiple si puternice mijloace de stingere. in al doilea rand, pentru refularea spumei si a altor substante de stingere pe oglinda lichidului din rezervor sunt necesare utilaje de stingere cu batai foarte mari, in jur de 50-80 m, daca avem in vedere distanta de la peretele rezervorului pana la locul de amplasare a masinilor sau tunurilor de stingere. Ori asemenea mijloace nu sunt inca realizate sau daca da, ele exista numai in cateva tari si restranse ca numar.

Extinderea construirii de rezervoare cu capac flotant si poate si a celor cu pereti dubli, face posibila micsorarea distantei de interventie, daca se trece la realizarea unor diguri de protectie mai mari decat inaltimea clasica de Im. Dar, in acest caz, apar dificultati in ceea ce priveste amplasare optima a utilajelor de stingere, dictate de existenta unghiurilor moarte. in afara de aceasta, trebuie avut in vedere faptul ca executarea unor diguri inalte (peste 3 m) la distante mici (pana la 6 m) de la peretele rezervorului, din cauza unei aerisiri insuficiente poate sa duca la acumularea in spatiul protejat a unui amestec exploziv de vapori de produse petroliere cu aer. Aceasta observatie este valabila si pentru rezervoarele cu pereti dubli.

Cert este ca la rezervoarele cu capac flotant, daca acesta nu se scufunda, nu se pot produce incendii, cu ardere libera la suprafata oglinzii lichidului, ci numai pe suprafata inelului de etansare, motiv pentru care si cantitatea de apa si de spuma necesara este mult redusa (aproximativ de 8 - 10 ori).

Situatia este cu totul alta daca incendiul izbucneste sau se propaga in cuva de retentie.

Dupa cum se observa, asigurarea interventiei pentru stingerea incendiilor, la rezervoarele de mare capacitate, este destul de complexa si pentru a se gasi o rezolvare optima se fac studii, cercetari, se cauta solutii noi, in pas cu progresul tehnic general.

Asa de exemplu, se considera ca cea mai rationala solutie pentru protectia contra incendiilor, a rezervoarelor de mare capacitate este prevederea acestora cu instalatii automate rapide de stingere. Inertia lor (timpul din momentul aprinderii produsului pana in momentul debitarii spumei in zona incendiului) asigura o interventie pentru stingere foarte eficace. Faptul ca astfel de instalatii sunt inca la inceput, denota ramanerea in urma in domeniul instalatiilor de protectie a rezervoarelor de lichide combustibile, in raport cu complexitatea problemelor ce se pun in caz de incendiu si gravitatea consecintelor.

Unele din directiile principale de introducere a procesului tehnic in domeniul protectiei contra incendiilor la marile rezervoare de produse petroliere pot fi rezumate astfel:

generalizarea sistemelor fixe automate de detectare, racire si stingere a incendiilor, ceea ce va permite cresterea gradului de siguranta, micsorarea distantelor dintre rezervoare deci, reducerea suprafetelor de teren ocupat si micsorarea cheltuielilor de exploatare, reducerea consumului de substante de stingere si a pagubelor provocate de incendiu;

realizarea unor spumanti cu durata practic nelimitata in solutie apoasa, pentru a se crea posibilitatea mentinerii conductelor cu solutie permanent pline pana in imediata apropiere a rezervorului, spre a se micsora inertia instalatiei si a se realiza nu numai sisteme locale, ci si sisteme centralizate, care sa protejeze zona pe suprafete mari;

realizarea unor substante de stingere cu eficienta ridicata, ieftine si a unor utilaje de mare capacitate, care sa permita protectia rezervoarelor de la distanta cu jet de spuma fara riscul distrugerii acesteia prin imersia lichidului combustibil care arde. inceputuri in aceasta directie sunt promitatoare.

Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta trebuie dotate si pregatite pentru a interveni cu mijloace mobile, in caz de incendiu de proportii mai mari decat cele luate in calculul instalatiilor fixe, cum ar fi de exemplu, scufundarea capacului la rezervoarele cu capac flotant, incendierea a doua sau mai multe rezervoare etc.

Cu mijloace mobile se poate interveni cu succes la stingerea focarelor de proportii limitate, constituind in acelasi timp si rezerva instalatiilor fixe, cand se defecteaza partial sau total, ele putand fi folosite si in cazul evolutia incendiului implica o actiune suplimentara.

De asemenea, personalul din intreprindere trebuie sa fie bine instruit pentru a fi in stare sa localizeze un incendiu din faza initiala (masuri pentru inlaturarea avariilor). Fara indoiala ca la succesul in stingerea incendiilor de la rezervoare, pe langa performantele masinilor, utilajelor instalatiilor folosite, o contributie de seama urmeaza s-o aduca comandantul interventie si ajutoarele sale, care trebuie sa aplice cu inventivitate principiile tactice specifice acestor categorii de incendii, precum si cele general valabile conducerii fortelor si mijloacelor in lupta.


IV. Exemple de incendii

Incendii la parcurile de rezervoare

Banakok - Thailanda - Rafinaria si parcul de rezervoare Tahi Oil LTD

Producerea evenimentului

Desi a ajuns relativ tarziu in atentia presei, dupa clarificarea aspectelor legate de producerea incendiului si reverificarea instalatiilor si sistemelor de securitate ale rafinariei si parcului de rezervoare Tahi Oil, acest incident nu trebuie sa ramana necunoscut publicului, constituind un semnal de alarma cu privire la urmarile dezastruoase pe care adesea le au neatentia si lipsa de profesionalism.

Rafinaria si parcul de rezervoare Tahi Oii LTD (Tahi Oil) sunt situate pe coasta Laem Chabang, la 130 km de capitala thailandeza Bangkok, dispunand de dotari moderne, monitorizare electronica a activitatilor si un serviciu de pompieri eficient. Zona din jur este intens populata, unele sate fiind situate la mai putin de 1 km de rafinarie.

In noaptea de 2 decembrie 1999, la ora 20:00, un miros puternic de petrol a alertat lucratorii din schimbul de noapte, abia sositi. Doi dintre acestia au mers cu o masina in parcul de rezervoare, sa verifice situatia. O mare cantitate de petrol se imprastiase in afara unui rezervor. Realizand gravitatea situatiei, cei doi au vrut sa plece din zona si sa se salveze. Cand au incercat sa re-porneasca masina, motorul acesteia a aprins vaporii de petrol, declansand o explozie in care cei doi au murit.

Interventia

Izbucnit initial la un rezervor continand 1,5 mii. litri petrol, focul s-a extins la inca trei rezervoare, continand aproximativ 24 de mii. litri de combustibil.

Explozia a deteriorat masinile de interventie ale Serviciului de pompieri al rafinariei si a distrus in mare parte stocul de spumanti chimici de stingere pe care aceasta il avea in dotare. Cu cei 15000 litri de spumanti chimici care mai ramasesera disponibili, pompierii au reusit initial sa stapaneasca incendiul, dar dupa 30 de minute focul a re-izbucnit.

Prin efortul comun al fortelor specializate din armata, politie, marina si aviatie, flacarile au fost in final stavilite si stinse complet la ora 10:30, a zilei de 4 decembrie, dupa utilizarea a 52000 de litri spumanti, adusi din Singapore cu ajutorul unui avion militar.

Stabilirea cauzei

Investigatiile politiei au relevat ca totul a pornit de la neatentia echipei de muncitori, care au umplut rezervorul peste limita admisa. Unul dintre ei a fost retinut de politie si s-au emis mandate de arestare pentru inca trei, sub acuzatia de neatentie cauzatoare de moarte

Apeland la evidenta computerizata tinuta de rafinarie, s-a constatat ca cei 7 membri ai echipei de aprovizionare au umplut rezervorul fara a verifica mai intai cat petrol continea deja. in timpul acestei operatiuni, o parte din membri echipei s-au dus sa manance, iar cei care au ramas au neglijat monitorizarea procedurii.

Totodata, ei nu au remarcat semnalul de alarma al calculatorului ce indica umplerea peste limita admisa a rezervorului. in timp ce petrolul curgea din rezervorul prea plin, ei au iesit din tura fara sa verifice situatia acestuia.

Implicatii

Cu toata actiunea prompta a garzilor de securitate, care au ajutat aproximativ 70 de angajati sa evacueze zona, 7 muncitori au pierit in acest tragic accident si 18 au fost raniti. Unul dintre cadavre a fost gasit abia dupa 4 zile de cautari.

Ca masura de siguranta, inca de la inceputul incendiului au fost evacuati aproximativ 4000 de locuitori din satele invecinate, ei petrecandu-si doua nopti in cladirile scolilor, templelor, sau chiar sub pasarela unei autostrazi suspendate.

In zona nu s-au depasit nivelele admise de poluare a aerului datorita vantului puternic, carte a purtat monoxidul de carbon si cenusa spre largul marii.

Rafinaria si parcul de rezervoare au fost inchise o perioada de Ministerul Industriei, pentru o verificare amanuntita a sigurantei sistemelor, aceasta inregistrand astfel, pe langa pierderile cauzate de incendiu si pierderi prin neparticipare pe piata.


Olanda - Pernis - Rafinaria si parcul de rezervoare Shell

In zorii zilei de 20 ianuarie 1986, salariatii rafinariei din Pernis, apartinand firmei Shell Olanda, priveau cu ochi ingroziti cum se scurgea titeiul dintr-un rezervor. in decurs de cateva minute, un nor de vapori de hidrocarburi, in lipsa unor curenti de aer, a cuprins zona in care se gaseau cuptoarele de incalzire. Cu putin inaintea orei 4:30, o explozie teribila a taiat linistea oraselor rezidentiale invecinate. Bilantul: 2 morti, 85 raniti, 12 ha din cele 90 ale rafinariei distruse, pagube de peste 28 milioane dolari.

in afara de cladiri si echipament, explozia a distrus circa 40 de rezervoare si a avariat alte 100. Geamurile imobilelor au fost sparte pana la 15 km distanta de locul accidentului. Distrugerile mari se explica si prin faptul ca explozia a distrus sistemele de pulverizare a apei si conductele pentru spuma de la rezervor.

La stingerea incendiului au participat 50 de membri ai brigazii de pompieri a rafinariei, 200 de pompieri din serviciul municipal si 39 de membrii ai serviciului portuar invecinat, s-au desfasurat circa 12 km de furtunuri si s-au folosit pentru stingere 14000 kg de spumogen.


Anchoraqe - Alaska - Parcul de rezervoare Anchoraoe

Baza de petrol din Anchorage - Alaska, era formata dintr-o magazie, un birou, un atelier si un parc de rezervoare indiguit, alcatuit din 30 de rezervoare de 2500 la 400000 litri capacitate fiecare. La 22 ianuarie 1965, un muncitor proceda la instalarea unei noi carcase din fonta la pompa de benzina din interiorul zonei indiguite. in dupa-amiaza zilei urmatoare, s-a constatat ca aceasta carcasa se sparsese si ca 4000+8000 litri de benzina s-au scurs in zona indiguita. Toate vanele au fost inchise, s-a oprit alimentarea cu energie electrica, iar salariatii au inceput curatarea produsului revarsat.

La circa o ora dupa aceea, supraveghetorii au decis sa procedeze la alimentarea cu energie electrica, pentru a repune in actiune serviciile interne ale bazei, sala cazanelor, comunicatiile, casa pompelor etc. La putin timp, personalul a remarcat faptul ca benzina se scurgea prin peretele digului, printr-o teava de 30 mm prin care trecea un cablu electric, materialul de etansare fiind indepartat din aceasta teava de protectie, fara a mai fi completat.

Benzina se scursese in jurul unor butoaie aflate pe sol si spre depozitul de butoaie. Se pare ca o scanteie de la un comutator electric care actiona echipamentul de la rampa de incarcare a aprins benzina.

Stingerea incendiului a fost serios ingreunata de alimentarea necorespunzatoare cu apa de la hidrantii publici, propagarea incendiului ducand la distrugerea depozitului de butoaie (30xi35m2) din placi de metal, precum si a continutului acestuia, reprezentat de produse petroliere ambalate. De asemenea, au fost distruse biroul si alte utilitati. Incendiul s-a propagat dincolo de peretele de indiguire si a aprins restul de benzina scursa, avariind grav un rezervor de 65000 litri. Pagubele totale s-au ridicat la 500000 dolari.


6.4. Romania - S.C. Petromidia S.A.

Date despre obiectiv

Parcul de rezervoare se afla in incinta S.C. Petromidia S.A. la intersectia drumurilor uzinale 9 si se compune din 6 rezervoare cu capacitatea de 5000m3. Rezervorul B7 este incadrat de 5 rezervoare pline cu benzina; la data producerii incendiului, in rezervorul B7, cu capac plutitor, se aflau depozitate circa 60 - 70 tone benzina NAFTA semifabricata.

Parcul de rezervoare dispune de o retea de hidranti supraterani exteriori, amplasati pe perimetrul sau.

Interventia

In noaptea de 23 spre 24 oct. in jurul orei 01:07 operatorul de serviciu al obiectivului a alertat serviciul de pompieri civili datorita unui incendiu observat la rezervorul B7.

Dispecerul de serviciu a mai actionat, concomitent, pentru alarmarea pompierilor militari din subunitatea de raion si a punctului de comanda al Brigazii si a anuntat conducerea obiectivului despre evenimentul produs.

Serviciul de pompieri civili s-a deplasat de urgenta la locul interventiei, cu 2 ATI R 12215 si a echipat 4 tevi generatoare de spuma, in dispozitiv circular, deversand spuma mecanica in interiorul rezervorului incendiat, in vederea stingerii incendiului.

Ulterior a sosit garda de interventie a Statiei Midia - Navodari, constituita din 2 APCA si 1 APCAT, echipand alte 6 tevi generatoare de spuma, circular in jurul rezervorului afectat, procedand la stingerea revarsarilor din batal si a benzinei din rezervor.

La primirea anuntului de incendiu, subofiterul operativ din punctul de comanda al Brigazii, cu aprobarea comandantului, a executat alarmarea si trimiterea la locul interventiei a grupei operative, sub comanda col. Dumitru Abagiu, seful de Stat Major al Brigazii; punerea in aplicare a planului de alarmare si interventie a personalului de la comandamentul unitatii si subunitatilor din municipiul Constanta; alertarea si trimiterea la locul interventiei a gruparilor de sprijin cuprinse in planul de actiune, compuse din Sectia Constanta Palas, cu 1 APCA si 1 APCT; Detasamentul Constanta Oras, cu 1 ASp4S, 1 ASPLS si 1 ATI si Sectia Constanta Port cu 1 APCAA.

Sosita la locul interventiei, dupa executarea recunoasterii incendiului, grupa operativa a preluat comanda interventiei si a hotarat introducerea in dispozitiv a fortelor si mijloacelor proprii actionand prin 18 tevi tip "C' cu apa la racirea si protectia rezervoarelor invecinate si a mantalei rezervorului incendiat; pregatirea si realizarea atacului cu apa si spuma la rezervorul incendiat cu asigurarea racirii si protectiei rezervoarelor vecine si asigurarea masurilor de protectie pentru servanti si autospecialele de stingere.

Ca urmare a masurilor luate, incendiul a fost localizat la ora 02:00 si lichidat la 09:00.

Cauze

O comisie formata din specialisti de la Protectia Mediului, Combinatul Petrochimic si pompierii militari cerceteaza cauzele si imprejurarile producerii evenimentului.

La o prima evaluare a detaliilor tehnice, puse la dispozitie de specialistii obiectivului, se precizeaza ca o cauza probabila autoaprinderea pirosulfurii metalice existente in rezervor.

Concluzii

Amplasarea rezervorului B7 in zona centrala a parcului de rezervoare, pline cu benzina, a impus desfasurarea concomitenta atat a actiunilor de stingere la rezervor, cat si a masurilor de racire si protectie pentru rezervoarele invecinate. Existenta capacului plutitor la rezervorul B7 a facut imposibila refularea agentului de stingere direct asupra suprafetei incendiate, determinand concentrarea eforturilor pentru racire si protectie.

Rularea servantilor si a sefilor de teava s-a facut in conditiile unor efective reduse de militari in termen, determinate de trecerea in rezerva a seriei de incorporare octombrie 1999.

Vizibilitatea scazuta si temperaturile reduse, ca si vantul puternic in rafale, ar fi putut favoriza propagarea incendiului, daca interventia pompierilor nu ar fi fost prompta si eficienta.

Astfel, un eveniment care ameninta sa afecteze una din marile societati petroliere romanesti, aflata in complexe tratative economice, tinut sub control de interventia pompierilor, a ramas la stadiul unui simplu incident, cu pagube reduse si fara repercusiuni in activitatea unitatii economice respective.

6.5. Romania - OIL TERMINAL S.A. Constanta


Date despre obiectiv

Depozitul Sud al OIL TERMINAL S.A. Constanta se afla amplasat pe soseaua Constanta - Mangalia, la 7 km de Sectia 1 de pompieri Palas. Se compune din 43 de rezervoare, cu capacitati intre 5000 si 50000m3, fiind specializat in depozitarea de titei (700000m3), benzina (200000 m3), motorina (100000 m3), la ora producerii evenimentului fiind incarcat la capacitatea maxima. Depozitul dispune de doua statii de pompare apa, cu o capacitate de 2000 m3/h, si instalatii fixe de stingere cu spuma aeromecanica la fiecare rezervor din parcul de rezervoare. Rezervorul 37, la care s-a produs evenimentul, se afla amplasat pe latura de sud a depozitului, avand o capacitate de 50000 m3, fiind incarcat cu benzina C092 la capacitate maxima. Spre est se afla rezervorul 38, inspre vest rezervorul 36, avand aceeasi capacitate si fiind incarcate, de asemenea, la maxim, cu benzina C092 si, respectiv, motorina.

Trasnetul

In ziua de 20.09.1998 in jurul orei 12:00, pe raza municipiului Constanta si in imprejurimi s-au produs fenomene meteorologice constand in ploi torentiale, insotite de descarcari electrice foarte puternice. Datorita acestora, in jurul orei 12:20 a cazut sistemul de alimentate cu energie electrica ce deservea intreaga instalatie a Depozitului Sud, precum si alte obiective invecinate.

Intre orele 12:00 si 12:23, conform celor declarate de martori oculari, s-au produs mai multe descarcari electrice in stalpii metalici ai retelei de 20000KV, cu devieri catre rezervorul depozitului care se afla la aproximativ l00 m distanta. in jurul orei 12:25, militarul de la subunitatea de jandarmi care asigura paza, gardianul de serviciu si seful de tura al depozitului au observat cum rezervorul 37 a fost lovit de un trasnet, in trei puncte aflate la partea superioara, care a incendiat garnitura de cauciuc a capacului plutitor, precum si vaporii de benzina emisi de masa de combustibil depozitat.

Alarma

Imediat dupa observarea incendiului, militarul din postul de paza a anuntat telefonic dispecera de serviciu, care a alarmat serviciul de pompieri al Depozitelor Sud, Nord si Constanta Port; a anuntat conducerea obiectivului si telefonic dispeceratul Brigazii de Pompieri Dobrogea a judetului Constanta.

Serviciul de pompieri civili al Depozitului Sud s-a deplasat la locul interventiei cu trei autospeciale cu apa si spuma si a echipat sase tevi generatoare, cu misiunea de localizare si racire, refuland apa la rezervorul incendiat si la cele invecinate, deoarece instalatia fixa de stingere, instalatia de racire si tunurile fixe nu puteau fi puse in functiune, fiind intrerupta alimentarea cu energie electrica. La sosirea serviciilor de pompieri civili ale Depozitului Nord si Port Constanta, cu cate o autospeciala cu apa si spuma, Ie-a luat in subordine, echipand cate o teava generatoare, cu misiunea de racire cu apa a rezervoarelor. Seful de depozit a dispus incarcarea a aproximativ 5000 litri spumogen lichid intr-un camion si transportul acestuia la locul interventiei.

Primind anuntul de incendiu, subofiterul operativ al dispeceratului brigazii pune in aplicare planul unic de interventie: alarmeaza Sectia 1 de Palas Constanta si Detasamentul Constanta - Oras; raporteaza despre eveniment inlocuitorului la comanda, Lt. Col. Stefan Codescu, care ordona: anuntarea si prezentarea la locul interventiei a comenzilor Batalioanelor 1 si 2; anuntarea cadrelor din grupa operativa si deplasarea acestora la locul interventiei; pre-alarmarea Statiilor Midia, Mangalia si Tuzla, precum si a serviciilor de pompieri civili din zona industriala si aducerea la unitate a cadrelor din tura libera.

Lupta cu focul

Sectia 1 Palas, sub comanda mr. Constantin Vrajmasu, comandant al garzii de interventie, s-a deplasat la locul interventiei cu trei autospeciale de lucru cu apa si spuma, ajungand in jurul orei 12:45. Acesta a executat recunoasterea incendiului; a aprobat dispozitivul de interventie al celor trei servicii de pompieri civili si Ie-a luat in subordine; a echipat sase tevi generatoare, cu misiunea de localizare si racire cu apa si a luat masuri de alimentare cu spumogen lichid la doua autospeciale de interventie. Garda de interventie a Sectiei 3 Port, sub comanda cpt. Gabriel Nicolae, sef de Stat Major al Batalionului 2 a ajuns la locul interventiei in jurul orei 12:45, cu doua autospeciale de lucru cu apa si spuma, si a echipat 4 tevi generatoare, cu misiunea de localizare si racire cu apa.

In jurul orei 12:45 a ajuns la locul interventiei si grupa operativa a marii unitati, condusa de Lt. col. Stefan Codescu si a solicitat pregatirea si executarea atacului cu spuma aeromecanica pentru localizarea si lichidarea incendiului; aprovizionarea cu spumogen lichid a autospecialelor pentru repriza a doua si continuarea actiunii pana la lichidarea incendiului; asigurarea masurilor de protectie pentru servantii si sefii de teava care lucrau pentru stingerea incendiului pe estacada rezervorului.

Incendiul a fost localizat la ora 13:00 si lichidat la ora 14:10.    

Epilog

Procesul tehnologic din cadrul Depozitului 4 Sud nu a fost afectat ca urmare a incendiului si s-a salvat de la distrugere un intreg parc de rezervoare cu produse petroliere, dupa inlaturarea efectelor incendiului si repararea sistemului de alimentare cu energie electrica activitatea intra in normal.

Analizand conditiile in care s-a intervenit la acest eveniment si problemele aparute pe timpul operatiunilor de stingere, se impune luarea unor masuri pentru inlaturarea greutatilor constatate, intre care dotarea depozitelor de produse petroliere cu cate un moto-stivuitor pentru incarcarea cu substante stingatoare a masinilor de interventie; studierea posibilitatii racordarii masinilor de lupta direct la instalatia fixa de lucru cu spuma din dotarea rezervoarelor, in conditiile nefunctionarii statiilor de producere a spumei; dotarea rezervoarelor de lichide.



Incendiul izbucnit la instalatia de alchil-fenol a Combinatului petrochimic Brazi


Date generale

Combinatul petrochimic Brazi este situat in partea de sud a municipiului Ploiesti, la circa 8 km distanta de subunitatea de raion (Compania 2 pompieri Ploiesti), avand ca vecinatati :

la nord - Centrala electrica si de termoficare Brazi ;

la est - calea ferata Bucuresti-Ploiesti ;

la vest - Statia imbuteliere aragaz Negoiesti a I.T.L.P.P. PECO Ploiesti;

la sud - comuna Brazi, la circa 5 km.

Instalatia de alchil-fenol apartine de sectia fenol-acetona - O.S.B.F. (orto-secundar-butil-fenol).

Platforma instalatiei cuprinde : instalatia propriu-zisa, tabloul de comanda si cladirile serviciilor auxiliare. Se invecineaza in imediata .apropiere cu instalatia de izopropil nr. 1, rampa de incarcare a sectiei fenol II, depozitul de produse finite al sectiei anhidrida ftalica.

Pericolul de incendiu al procesului tehnologic este dat de folosirea <ca materie prima a propilenei.

In proces, pot apare strangulari pe conducte tehnologice si recipiente, deoarece produsii secundari se congeleaza la temperaturi scazute.

Rampa de incarcare in vagoane cisterna a produselor finite din instalatiile fenol 1 si 2, orto-secundar-butil-fenol (O.S.B.F.) si alchil-fenol dispune de 12 posturi de incarcare, avand o suprafata de 150 m2.

Rampa de incarcare in butoaie este o constructie de gradul I de rezistenta la foc, cu 2 sisteme de incarcare pentru acetona si fenol, avand si o platforma deschisa pe 3 laturi, pentru depozitarea butoaielor goale si a celor incarcate (in momentul izbucnirii incendiului erau incarcate circa 100 butoaie cu fenol).

Parcul de rezervoare al instalatiei alchil-fenol a fost dat in exploatare in anul 1978, fiind destinat pentru depozitarea materiei prime, produselor intermediare si a produselor finite rezultate din instalatii, in suprafata de 1900 m2, si cuprinde un numar de 15 rezervoare cu o capacitate totala de 1922,8 m3.

In zona incendiata erau dispuse, pe toate laturile, constructii si instalatii tehnologice (detalii conform schemei anexate).



Actiunea de interventie

Ca urmare a exploziei, urmata de incendiu, in ziua de 12 mai 1982, la ora 11,52, formatia civila de pompieri a obiectivului si cea a intreprinderii electrocentrale Brazi s-au deplasat din proprie initiativa la locul interventiei, unde au gasit urmatoarea situatie :

- incendiul se manifesta cu intensitate pe o suprafata de 2400 m2, fiind cuprinse de flacari : rampa C.F., pe care se aflau la incarcat 5 vagoane cisterna, dintre care 3 erau incarcate cu fenol, rezervoarele de alchilat greu (V. 20 ; D. 93 ; D. 77 ; D. 79) si produsul din interiorul cuvei de retentie, magazia si biroul rampei, magazia de chimicale, precum si produsul revarsat intre instalatii, cu pericol pentru instalatiile vecine.

Fata de aceasta situatie, inspectorul de pe platforma p2trochimica Brazi a organizat dispozitivul de interventie pe directiile principale de propagare si acordarea primului ajutor persoanelor afectate de incendiu. La ora 11,53 s-a anuntat la punctul de comanda al Grupului de pompieri Ploiesti, prin legatura telefonica directa, producerea unor explozii urmate de incendiu la rampa de incarcat fenol.

La ora 12,06 a sosit la locul interventiei Compania 2 Ploiesti, la 12,09 Compania 1 Ploiesti, iar la 12,15 s-au concentrat toate fortele stabilite pentru interventie la acest obiectiv.

Comandantul grupului a ordonat concentrarea fortelor si mijloacelor conform planului unic de interventie, raportarea situatiei la organele locale de partid si de stat si la Comandamentul pompierilor, dupa care, impreuna cu grupa operativa, s-a deplasat la locul interventiei, sosind la ora 12,06 si, in urma recunoasterii, constatand :

incendiul se manifesta cu violenta in zona rampelor de incarcat fenol si acetona in cisterne si butoaie, la rezervoarele D. 93, D. 77, D. 81,V. 20, in interiorul cuvei de retentie si la magazia de chimicale a uzinei petrochimice, cu pericol de propagare la gazometru, la rezervoarele

vecine, la incaperile rampei de incarcat butoaie cu fenol si acetona si la intreaga magazie de chimicale.

Fata de aceasta situatie, comandantul interventiei a luat urmatoarele masuri :

realizarea dispozitivului de interventie circular, prin introducerea in actiune, din primele

momente de la sosire, a autospecialelor de lucru cu pulberi stingatoare si continuarea lucrului combinat cu spuma si apa pentru stingere si racire ;

mobilizarea unor subunitati de garzi patriotice, detasamente de tineret pentru apararea patriei si a unei subunitati a trupelor de securitate pentru evacuarea celor cea. 100 de butoaie cu fenol si asigurarea

protejarii acestora cu jeturi de apa pulverizata ;

asigurarea securitatii intregului personal din zona de actiune cu mijloace de protectie individuala

realizarea unei rezerve de forte si mijloace pe doua laturi ale zonei de interventie ; intensificarea racirii vaselor, cisternelor si instalatiilor pentru evitarea producerii unor noi explozii; raportarea situatiei si a masurilor luate la Comandamentul pompierilor si organelor locale de partid si de stat ; cercetarea cauzei incendiului si a consecintelor acestuia asupra procesului tehnologic. Incendiul a fost localizat la ora 12,10 si lichidat la ora 12,17, fara pierderi materiale, procesul tehnologic fiind reluat imediat dupa terminarea actiunii de stingere.

Concluzii si invataminte

In urma acestei interventii s-au desprins urmatoarele concluzii si invataminte :

verificarea permanenta a inchiderilor hidraulice pe sistemul de canalizare industriala si asigurarea bunei functionari a acestora limiteaza propagarea incendiilor la alte instalatii, fapt confirmat in cazul acestui incendiu

controlul si inregistrarea temperaturilor de depozitare a produselor petroliere in rezervoare sa se execute cu competenta si raspundere de catre personal bine pregatit ;

organizarea si dispunerea formatiilor civile de pompieri in 2-3 puncte din marile obiective asigura deplasarea imediata a fortelor si amplasarea lor in dispozitiv circular cu mai multa operativitate si eficienta pentru localizarea incendiilor de proportii ;

pregatirea temeinica a personalului de pe locul de munca a asigurat o actiune curajoasa, operativa a acestuia in sprijinul formatiei civile de pompieri a obiectivului si a celorlalte forte ;

cunoasterea proceselor tehnologice si a caracteristicilor fizico-chimice a produselor din zona incendiata permite cadrelor din conducerea interventiei sa ia hotarari ferme pentru eliminarea pericolului producerii unor noi explozii deosebit de periculoase pentru personalul din zona ;

si de aceasta data, a rezultat ca folosirea din primele momente a pulberilor pentru stingere si, concomitent, a spumei pentru consolidarea acesteia asigura cu eficienta localizarea si lichidarea incendiilor ;

prezenta in obiectiv a ofiterului inspector de platforma asigura luarea unor masuri imediate, pe deplin competente si o informare documentata a comandantului stingerii privind fenomenele si particularitatile arderii, directiile de propagare a incendiului, masurile luate etc. ;

pentru indeplinirea misiunilor ce revin unitatilor cu privire la stingerea incendiilor pe marile platforme industriale s-a desprins necesitatea mentinerii antrenamentului fortelor stabilite prin planurile unice si a personalului operativ in organizarea si conducerea interventiei. In cazul acestei actiuni a rezultat «buna pregatire si experienta acestora,reusindu-se lichidarea incendiului in scurt timp, fara pierderi mate riale si urmari deosebite asupra instalatiilor


EXPLOZIE EVITATA


S.C. CHIMOPAR S.A. este situat in Bucuresti, Bulevardul Theodor Pallady nr.110 si produce peroxizi necesari industriei chimice, in cadrul reactiilor de catalizare si piroliza.

Depozitul de peroxizi in care a avut loc un incident in dupa-amiaza zilei de 2.11.2001 are o suprafata construita la sol de 40 mp, constructia fiind din beton armat, acoperita pe 3 laturi cu valuri de pamant, avand usi metalice pentru acces, indreptate spre Nord. Temperatura maxima admisa in interior este de 30°C, iar capacitatea de depozitare este de max. 5 tone; in conformitate cu normele specifice, in interior nu se admite ventilatie, iluminat sau incalzire. in acest tip de depozit este interzisa o destinatie comuna de magazinare, pastrandu-se numai peroxizi organici.

Incinta spatiilor unde sunt depozitati peroxizii organici trebuie mentinuta in stare perfecta de curatenie si ordine, pentru a preveni orice posibilitate de contaminare. Scurgerile accidentale de peroxizi pot duce la incendii, daca ele intra in contact cu praf, rugina sau alte impuritati.

In jurul depozitelor si in interiorul acestora se interzice prezenta substantelor inflamabile.

Peroxizii organici din clasa B metil-etil-cetona au, in conformitate Nil 5486-76 urmatoarele caracteristici fizico-chimice:

3 aspect - granule de culoare galbuie, fara impuritati vizibile; continut in B.P. - 72,5-77,5%; O continut de oxigen activ - 4,79-5,12%; nivelul riscului de incendiu este foarte ridicat deoarece, odata cu cresterea temperaturii peste 30°C, incepe oxidarea acestuia, aceasta fiind o reactie autocatalizata (adica accelerata prin propriul proces de ardere).

Alarma

In jurul orei 18:45, personalul de pe locul de munca a observat degajarea unui fum alb din bidoanele cu peroxid. S-au luat masuri imediate pentru asigurarea primei interventii: o teava tip 'C' alimentata de la hidrant si 4 stingatoare cu Co2

La ora 18:52 a fost alertata Garda de interventie a Sectiei 7 Pompieri - de catre directorul obiectivului - concomitent cu anuntarea Dispeceratului 981 al Brigazii de Pompieri Dealul Spirii a Capitalei.

Interventia

Sarda de interventie a Sectiei 7 Pompieri din cadrul Batalionului III sub comanda plt. maj. Florian NEAGU s-a deplasat - cu 4 autospeciale cu apa si spuma si o autospeciala tip azot - la locul interventiei, ajungand la ora 18:57. Pe timpul recunoasterii s-a luat legatura cu directorul obiectivului, concomitent cu crearea dispozitivului premergator. S-a constatat existenta pericolului de intoxicare - datorita emanatiilor de fum si gaze toxice la o concentratie ridicata - precum si pericolul declansarii unor reactii chimice necontrolate, ce ar putea duce la explozii. Avand in vedere aceste constatari, in jurul orei 18:59 s-a realizat dispozitiv de interventie la stingere si localizare cu 2 tevi generatoare de spuma de 5.000 l/min. si 2 tevi tip 'C', pentru racire in locul organizat pentru evacuarea recipientelor existente in buncar. Concomitent cu realizarea dispozitivului de interventie, s-au luat masuri de securitate a servantilor sefi de teava, constand in: echiparea cu cizme de protectie; 3 echiparea cu aer comprimat; avertizarea asupra pericolului de explozie.

La ora 19:08 a sosit ofiterul la continuitatea conducerii pe Batalionul III - Lt. Cristian PURICE - care a preluat conducerea operatiunilor, aproband dispozitivul adoptat si solicitand: - alertarea grupei operative a Batalionului III Pompieri; - sosirea unei autosanitare a sistemului medical de urgenta.

In jurul orei 19:14, la locul interventiei au ajuns seful de Stat Major al Brigazii de Pompieri Dealul Spirii al Capitalei, col. Viorel MIHAI impreuna cu comandantul Batalionului, Lt.col. Marin ENE. in urma informarii asupra masurilor adoptate, precum si a pericolului existent, a fost verificat dispozitivul si masurile de securitate luate si s-a aprobat dispozitivul adoptat.

La ora 20:10 - s-a reusit reducerea temperaturii in interiorul buncarului, indepartandu-se pericolul de explozie.


Concluzii

Ca urmare a interventiei rapide a pompierilor militari a fost evitata o situatie care putea sa devina critica, pericolul de explozie fiind permanent prezent, pe toata durata interventiei.

Se confirma ca necesara editarea unui ghid al substantelor ce se fabrica, utilizeaza sau tranziteaza in raionul de interventie al unitatii, care sa cuprinda date referitoare la: denumirea acestora, componenta, reactiile lor cu diferite substante si pericolul pentru populatie si servanti, precum si modalitatile de neutralizare.

Se impune dotarea Garzii de interventie a Sectiei 7 Pompieri Bucuresti cu mijloace de protectie antichimica a servantilor - eficiente in cazul accidentelor chimice - in conformitate cu specificul raionului de interventie.



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }