QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Legea pentru infiintarea consiliilor judetene din 2 aprilie 1864








Legea pentru infiintarea consiliilor judetene din 2 aprilie 1864


Legea pentru infiintarea consiliilor judetene din 2 aprilie 1864, este prima lege care organizeaza sistematic si metodic administratia judetelor noastre.

Judetul este o subdiviziune administrativa a statului, cu personalitate juridica, investita cu o anumita putere publica si cu drepturi patrimoniale.

Conducerea judetului este exercitata de un consiliu, ales de alegatorii din judet, format din cate 2 membri din fiecare plasa si prezidat de un prezident, ales dintre membrii sai.




Consiliul se intrunea intr-o singura sesiune ordinara pe an (la 15 octombrie) cand se pronunta asupra tuturor problemelor locale ce-i reveneau: vota bugetul de venituri si cheltuieli obligatorii si facultative si adopta regulamente.

Prefectul era reprezentantul guvernului pe langa consiliu si era numit de puterea centrala.

Consiliul alegea dintre membrii sai un Comitet permanent pe timp de 4 ani, compus din 3 membri si 3 supleanti, cu activitate permanenta in intervalul dintre sesiuni. Era prezidat de prefect si avea obligatia sa pregateasca lucrarile care se supuneau aprobarii consiliului, sa rezolve problemele curente, sa apere interesele judetului in justitie si sa solutioneze toate problemele care nu puteau suporta amanare pana la sesiunea consiliului, cu exceptia bugetului si a numirii functionarilor care erau de competenta exclusiva a acestuia.

Comitetul informa consiliul asupra deciziilor luate care le putea revoca, daca nu erau puse in executare.

Prefectul asista la sesiunile consiliului si, in cazul in care acestea sau comitetul permanent luau hotarari care depaseau atributiile lor sau impotriva intereselor judetului, avea obligatia ca, in termen de 10 zile, sa faca recurs la guvern.

Fiecare plasa era administrata de un subprefect pentru o mai buna administrare a comunelor; el verifica casieriile comunale, starea civila, executarea deciziilor consiliului judetean, precum si ale comitetului permanent, raportand periodic acestuia despre situatia din plasa respectiva si facand propuneri de imbunatatire.

Conform art.1 din Legea din 2 aprilie 1864, in fiecare judet se alegea un consiliu care se intrunea periodic si reprezenta interesele locale colective si economice ale judetului. Durata mandatului Consiliului judetean era de 4 ani.

Consiliul judetean alegea dintre membrii sai un presedinte si un Comitet permanent compus din trei membri, care functiona in lipsa consiliului si era prezidat de prefectul judetului. Totodata, pe langa membrii Comitetului permanent, consiliul alegea si trei membri supleanti. Consiliul judetean si Comitetul permanent aveau un secretariat numit de Domn din trei candidati prezentati de Consiliul judetean.

Puteau candida pentru Consiliul judetean toti romanii in varsta de 30 de ani, care se bucurau de toate drepturile civile si politice acordate de lege si care domiciliau de cel putin 6 luni in judetul respectiv.

Nu puteau candida pentru Consiliul judetean, prefectul, judecatorii tribunalului judetului, subprefectii, casierii, contabilii judetului, secretarul consiliului judetean, inginerii,  arhitectii in serviciul judetului, comisarii de politie, militarii activi si calugarii.

Din acelasi consiliu judetean nu puteau face parte rudele apropiate – tatal, fiul, bunul (mosul), nepotul, fratii, cumnatii, unchiul.

Consiliul judetean se intrunea in sesiune ordinara la 15 octombrie a fiecarui an, la resedinta judetului fiind convocat prin Ordonanta Domneasca cu cel putin 3 saptamani inainte care se publica in Monitorul Oficial. Prefectul invita in scris consilierii la sedinta.

Lucrarile sesiunii erau deschise si inchise in numele Domnului de prefectul judetului, care prezida provizoriu consiliul, asistat de doi membrii din cei mai tineri, ca secretari.

Sesiunea ordinara dura trei saptamani si se desfasura in prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor care compun Consiliul judetean. Sedintele consiliului nu erau publice afara de situatiile cand se vota bugetul si taxele locale.

Sedintele consiliului se deschideau si inchideau de presedinte. Ele debutau si incepeau cu citirea procesului verbal al sedintei anterioare care, dupa ce era aprobat de consiliu se semna de presedinte si secretari.

Ordinea de zi se fixa cu cel putin o zi inainte de sedinta de catre presedintele consiliului, iar dupa ce era aprobata se afisa in sate.

Membrii Consiliului judetean nu erau retribuiti.

Atributiile Consiliului judetean

Consiliul judetean avea numeroase atributiuni vizand interesele locale ale judetului dar se pronunta si asupra problemelor incredintate de corpul legiuitor sau de catre guvern.

Anual, Consiliul judetean aproba bugetul de cheltuieli si venituri ale anului viitor si incheierea exercitiului bugetar al anului trecut.



Atat cheltuielile cat si veniturile erau de doua feluri: a). obligatorii si b). facultative.

a) Cheltuielile obligatorii erau cele puse in sarcina judetului prin lege si pe care consiliul era obligat sa le treaca in buget in fiecare an. Printre acestea erau: - plata chiriei, reparatiilor si asigurarii dotarilor pentru tribunal, prefectura si cazarma de jandarmi destinati judetului; salariile membrilor Comitetului permanent, a secretarului consiliului judetean precum si a celorlalti functionari publici; intretinerea drumurilor si podurilor judetene si a altor lucrari publice pe care legea le punea in sarcina judetului; tiparirea listelor electorale; cheltuiala pentru intretinerea scolilor, spitalelor, asezamintelor de binefacere; a copiilor gasiti (lepadati) si a alienatilor mintali (smintitilor), pentru serviciul de posta si altele.

b) Cheltuielile facultative se aprobau de consiliu in limita fondurilor care ramaneau dupa asigurarea cheltuielilor obligatorii.

Consiliul judetean stabilea lefurile tuturor functionarilor publici platiti de judet si asigura fondurile pentru casa de pensii care functiona in fiecare judet pentru functionarii sai;

Consiliul judetean hotara construirea si intretinerea drumurilor si podurilor judetene, a canalelor si altor lucrari publice; in cazul unor asemenea lucrari care interesau mai multe judete guvernul trebuia sa hotarasca dupa ce consulta si Consiliul de Stat;

Aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea zilelor de targ in localitatile judetului;

Se pronunta asupra modificarilor privind hotarele judetelor, plaselor (ocoalelor) si ale comunelor. Orice sedinta a Consiliului judetean tinuta in afara sesiunii era considerata nelegala. Incheierile date in aceste cazuri nu produceau efecte. Prefectul constata prin proces verbal abaterea pe care-l inainta Ministerului public pentru a sesiza puterea judecatoreasca. Consilierii care au luat parte la intruniri nelegale puteau fi pedepsiti cu inchisoare de la doua luni pana la doi ani si exclusi din Consiliul judetean pana la 4 ani.

Pentru motive intemeiate, Domnul putea preroga (amana) o sesiune a Consiliului judetean inceputa pe timp de trei luni si chiar il putea dizolva.

Mandatul membrilor Consiliului judetean era de 4 ani. Din doi in doi ani jumatate din  consilieri se innoiau.

In prima sesiune consiliul stabilea care membri sunt activi si care supleanti prin tragere la sorti.

Mandatul consilierului  inceta prin anulare, optiune, demisie, deces sau pierderea unuia sau mai multor conditii de eligibilitate (incompatibilitate). In aceasta situatie, comitetul permanent desemna pe consilierul supleant ales. In lipsa acestuia, Prefectul, la cererea Consiliului judetean sau a Comitetului permanent, convoca colegiul electoral pentru a proceda la alegeri in termen de doua luni.

Comitetul permanent al Consiliului judetean se compunea din trei membri afara de presedinte. Din Comitetul permanent nu puteau face parte doi consilieri din aceeasi plasa. Calitatea de membru in Comitetul permanent era incompatibila cu o functie publica retribuita de comuna sau guvern.

Membrii Comitetului erau alesi pe o durata de 4 ani si se reinnoiau din doi in doi ani.Comitetul permanent era prezidat de prefect. Presedintele avea drept de vot deliberativ, in caz de paritate votul sau era “preponderent”.

Comitetul permanent avea propriul sau regulament de functionare aprobat de Consiliul judetean si Domn. Emitea incheieri cu majoritatea voturilor (doua) membrilor alesi de consiliu. Procesele-verbale ale sedintelor erau sumare, se semnau de membrii care au participat la aprobarea sa si se parafa de Presedintele Consiliului Judetean. Fiecare membru primea lunar o leafa de la bugetul judetului.

Atributiile Comitetului permanent

Comitetul permanent era reprezentantul Consiliului judetean in intervalul sesiunilor.

El pregatea lucrarile pentru sesiunile Consiliului judetean si exercita atributiile ce-i erau conferite prin lege sau de guvern.

Exercita administrarea zilnica a intereselor exclusiv locale ale judetului; reprezenta si apara interesele judetului inaintea tribunalelor si in relatiile cu alte judete.

Cel putin o data pe an un membru al Comitetului permanent verifica starea bugetului de venituri si cheltuieli al judetului. Lunar, Comitetul permanent raporta Ministerului de Interne situatia cheltuielilor facute din fondurile judetene.




Casierul judetului era dator sa tina o contabilitate deosebita a fondurilor judetene de cele ale statului. Comitetul permanernt revizuia casa judeteana cand credea de cuviinta si sesiza Ministerul de Interne.

Cu doua saptamani inaintea deschiderii sesiunii Consiliului judetean, Comitetul permanent inainta tuturor consilierilor programul lucrarilor sesiunii.

In fiecare an, la deschiderea sesiunii ordinare, Comitetul prezenta consiliului situatia economico-sociala a judetului. Totodata, supunea aprobarii consiliului exercitiul bugetar incheiat si propunea bugetul de venituri si cheltuieli al anului viitor.

Regulamentele si ordonantele Consiliului judetean sau ale Comitetului permanent, cu aprobarea Domnului sau a Camerei Legiuitoare se semnau de Presedinte si contrasemnau de secretar. Prin grija Prefectului aceste documente se publicau in Monitorul Oficial si se trimiteau autoritatilor competente in vederea aplicarii.


Secretarul Consiliului judetean si al Comitetului permanent

Fiecare consiliu judetean avea un secretar cu pregatire juridica superioara, salarizat de la bugetul judetului si care trebuia sa locuiasca in capitala judetului. El era numit de Domn dintre candidatii prezentati de consiliul judetean. Secretarul nu putea sa exercite profesiunea de avocat.

El asista la toate sedintele Consiliului judetean si ale Comitetului permanent avand obligatia sa redacteze procesele-verbale si sa transcrie rezultatul deliberarilor acestor autoritati, in registru, numerotate si parafate de presedintele consiliului. Actele transcrise erau semnate de secretar, presedinte si apoi de membrii care au luat parte la deliberari.

Actele Consiliului judetean, originale si copii se semnau de presedinte, de consilieri, secretari si de secretarul judetului iar cele ale comitetului de prefect si secretar.

Secretarul Consiliului judetean pastra sigiliul judetului si se ingrijea de arhiva, fiind obligat sa comunice consilierilor toate documentele ce i se solicita.

Relatiile prefectului cu Consiliul judetean si Comitetul permanent

Prefectul impreuna cu membrii Comitetului permanent pregateau lucrarile Consiliului judetean. El asista la toate deliberarile consiliului in afara de cele ce priveau exclusiv interesele speciale ale judetului.

Prefectul era insarcinat cu executarea incheierilor consiliului si ale Comitetului permanent.

Toate actiunile in justitie privind interesele speciale ale judetului se exercitau in numele Comitetului permanent prin grija si straduinta prefectului.

Incheierile consiliului sau ale Comitetului permanent care erau date cu depasirea competentei materiale si incalcarea legii erau atacate cu recurs in termen de 10 zile la guvern. Recursul suspenda pe timp de 30 zile incheierea atacata. Daca in acest termen guvernul nu se pronunta, incheierea putea fi aplicata.

In cazul dizolvarii Consiliului judetean si a Comitetului permanent prefectul era insarcinat de lege cu administrarea intereselor locale pana la instalarea noului comitet ales de consiliu.

Subprefectul si relatiile sale cu Consiliul judetean si Comitetul permanent

Comitetul permanent comunica incheierile comunelor si subprefectului care era insarcinat cu supravegherea exercitarii acestora. Subprefectul inspecta toate comunele plasei sale, controla registrele de stare civila si verifica starea primariilor de cel putin doua ori pe an, raportand comitetului neregulile si abuzurile constatate.

Cu o luna inainte de intrunirea Consiliului judetean, subprefectul inainta Comitetului permanent un raport privind problemele plasei sale.

In luna ianuarie a fiecarui an, el prezenta comitetului un raport despre starea plasei in anul trecut, insotit de datele statistice cerute de comitet.



loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }