QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Functia publica: etica, valori, privilegii si obligatii








FUNCTIA PUBLICA: ETICA, VALORI, PRIVILEGII SI OBLIGATII


”Functia publica este acea grupare de atributii, puteri si competente stabilite prin lege, din cadrul unui serviciu public infiintat in scopul satisfacerii in mod continuu si permanent, de catre functionarii publici a intereselor generale ale societatii .




Prof. Paul Negulescu arata ca „functiunea publica este complexul de puteri si competente, organizate de lege pentru satisfacerea unui interes general, in vedere de a fi ocupata, in chip temporar, de un titular (sau mai multi), persoana fizica, care, exercitand puterile in limitele competentei, urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata[2]



1. Etica si sfera ei de cuprindere


Etica se confrunta cu ce este bine si ce este rau. Este un cod de reguli nescrise care ne guverneaza in atitudinea fata de ceilalti

O alta definitiea eticii, data de Samuel C. Certo “Etica este preocuparea noastra pentru un comportament bun, obligatia noastra de a lua in considerare nu numai bunastarea noastra personala, ci si pe a altor oameni”

Functia exercitata de o persoana in domeniul public apartine unei profesii distincte, profesia de functionar public. Profesia de functionar public presupune cunoasterea si aplicarea principiilor si regulilor care se transforma in atitudini si comportamente in scopul satisfacerii nevoilor de bine individual si al servirii interesului public.

Deontologia functiei publice se refera la concepte etice fundamentale adaptate domeniului in care lucratorul dintr-o functie publica munceste, presupunand identificarea, formularea si propunerea de reguli si indatoriri aferente profesiilor publice.

Cerinta indeplinirii corecte, exigente, morale, drepte a activitatii in domeniul de referinta al profesiei publice presupune exercitarea regulilor, principiilor si atributiilor adecvate unei functii publice pentru prevenirea riscului distrugerii prestigiului profesiei publice, profesie cu un mare impact social.

Deontologia functiei publice nu se substituie legislatiei in domeniu, ci furnizeaza elementele morale specifice legate de practicarea corecta a functiilor din domeniu public. Datoria morala nu poate fi obtinuta prin constrangere sau penalitate ca cea juridica. Ea se bazeaza pe forul interior al constiintei, adica pe norma morala ca mobil, nu pe egoism. Datoria morala presupune rezistenta in fata ispitelor egoiste pentru a ajunge la virtute, valoare morala cu implicatii de substanta si in domeniul deontologiei functiei publice.

Deontologia functiei publice poate fi definita ca fiind un ansamblu de reguli, norme si principii ce vizeaza in principal, datoria morala, de atitudini si comportamente motivate moral, aferente persoanelor numite intr-o functie publica prevazuta cu atributii si responsabilitati in temeiul legii, in scopul servirii corecte a interesului general public si al fiecarui cetatean, precum si al mentinerii si sporirii autoritatii, demnitatii si prestigiului profesiei de functionar public. Deosebit de importanta pentru intelegerea comportamentului etic sunt motivele, cu rolul lor de suport energetic, dar si scopurile.

Motivatia este un concept fundamental pentru deontologie. El exprima faptul ca la baza conduitei umane se afla intotdeauna un ansamblu de mobiluri (trebuinte, tendinte, afecte, interese, intentii, idealuri) care sustin realizarea anumitor actiuni, fapte, atitudini. Aceste mobiluri reprezinta conditii interne interpuse intre stimulii mediului si reactiile organismului, mediind, cerand, intretinand un comportament sau altul.

Deontologia functiei publice vine in sprijinul functionarilor publici si cetatenilor pentru diagnosticarea, cercetarea si prevenirea cazurilor de coruptie si de comportament ilicit si imoral. Desi coruptia face obiectul unor pasionate schimburi de opinie si poarta o incarcatura deontologica aparte, prevenirea ei necesita o strategie foarte bine elaborata si aplicata. In aceasta strategie, deontologia trebuie sa treaca dincolo de disputa moralizatoare sau de labirintul legislativ, care sustine ca daca cu totii ne-am face datoria, coruptia nu ar mai exista., factori precum scoala, familia, colectivele de munca, religia, activitatea economica, etnia, situatia internationala isi pun amprenta asupra tentatiei coruptiei.

Nu trebuie sa para bizar faptul ca, in zilele noastre, se vorbeste tot mai des despre etica in domeniul administratiei publice. In numeroase situatii s-a dovedit ca ea reprezinta o necesitate si ca respectarea principiilor eticii conduce la obtinerea unor rezultate mult mai bune, pe toate planurile. Etica este, poate, cea mai buna reclama pe care o organizatie si-o poate face.

Multi specialisti – printre care Peter Drucker – considera ca nu exista o diferenta intre etica din viata de zi cu zi si cea din domeniul afacerilor. Un om deschis si generos, un ambitios, un mincinos sau un intrigant se comporta la fel la locul de munca si in afara lui. Totusi, in conditiile exercitarii responsabilitatilor profesionale, este necesara o abordare particulara a eticii.

In primul rand, deciziile si comportamentul unui individ la locul de munca difera de cele pe care acelasi individ le ia cu prietenii sau familia. La locul de munca, actiunile fiecarui individ sunt influentate de actiunile altora, iar rezultatul comportamentului sau are repercursiuni atat asupra persoanelor din interiorul cat si din afara intreprinderii. De aceea, nimic nu poate fi considerat bun sau rau in totalitate si chiar si aprecierile “intermediare” sunt foarte greu de facut.

In al doilea rand, asigurarea unei transparente a eticii este ingreunata de multitudinea canalelor de comunicatie si de complexitatea relatiilor economice din societatea contemporana. Rezultatele actiunii unui functionar public au o sfera mult mai larga decat poate el sa controleze. Exista astfel posibilitatea ca o buna intentie sa aiba efecte negative, nedorite si imposibil de prevazut.

In concluzie, etica in domeniul administratiei publice poate avea mai multe perceptii: etica in general, la locul de munca, la nivelul conducerii intreprinderii, la nivelul strategiilor adoptate, etica pietei, dar si altele.


Principii ale eticii in organizatii

Necesitatea eticii in administratia publica este un fapt demonstrat; daca acceptam faptul ca nu putem trai in haos, fara anumite reguli si principii morale, atunci se intelege ca un sistem nu poate dura si nu poate aduce prosperitatea oamenilor daca nu se bazeaza pe o practica a eticii.

Daniela Tatiana Corduneanu considera ca “la baza eticii in organizatii stau urmatoarele principii:

a)     Credibilitatea ( onestitatea, integritatea, fiabilitatea si loialitatea)

b)     Respectul ( politete, eticheta, demnitate, toleranta si acceptare)

c)     Responsabilitatea (a raspunde pentru proportiile actiunii, a da dovada de o anumita moderatie, urmarirea excelentei si motivarea prin exemplul personal, perseverenta, angajarea intr-un efort de perfectionare continua)

d)     Echitatea (egalitatea, impartialitatea, proportionalitatea, sinceritatea, rigurozitatea cuvenita)

e)     Empatia (a fi sincer preocupat de bunastarea celorlalti, altruism, bunavointa)

f)      Spiritual civic (respectarea legilor, a contribui la buna functionare a societatii, activitati precum votarea, executarea datoriei de jurat, protejarea resurselor mediului)” [5]




Aceasta practica poate fi sugerata prin urmatoarele principii ale eticii:

1. Respectarea confidentialitatii informatiilor:

• de catre salariat fata de intreprindere

• de catre furnizor fata de clienti

• de catre negociator fata de exterior etc.

2. Sensibilitate fata de conflictele de interese:

• detectarea lor si, daca este posibil, evitarea lor

• transparenta

• apelarea la arbitri neutri pentru rezolvarea lor

3. Respect fata de regulile de drept:

• chiar daca este vorba de legi considerate necorespunzatoare, de catre oamenii de afaceri din afara

• pot fi exceptate unele situatii extreme

4. Constiinta profesionala; profesionalism:

• exercitarea profesiunii cu constiinta si prudenta

• cultivarea competentei profesionale

• limitarea deciziilor si actiunilor la competenta profesionala

5. Loialitate si buna credinta:

• a nu insela

• a-si tine cuvantul;

• a fi echitabil

6. Simtul responsabilitatii:

• a avea in vedere consecintele practice ale deciziilor

• asumarea propriei responsabilitati

7. Respectarea drepturilor si libertatilor celorlalti:

• libertate in comportament, de opinie

• evitarea discriminarilor de orice fel

8. Respectarea fiintei umane:

• a nu aduce prejudicii intentionate celorlalti

• a respecta personalitatea umana, cu necesitatile si exprimarile sale[6]

Aceste principii pot ghida orice membru al unei organizatii, fie ca este manager sau simplu angajat.




Etica in interiorul organizatiei


Etica sociala are la baza relatiile omului cu semenii sau. Din ratiuni economice, intreprinderile actioneaza in serviciul unor persoane; binele comun al organizatiei fiind un ansamblu de obiective pe care membrii sai incearca sa le atinga.

Etica in intreprindere, presupune urmatoarele dimensiuni:

  • etica personala;
  • etica indivizilor ca membri ai organizatiei (atingerea scopurilor respectand regulile interne);
  • etica organizatiei (reguli, obceiuri, norme in atingerea scopurilor)
  • etica intreprinderii in relatiile sale cu mediul exterior (furnizori, clienti,concurenti, mass-media, societatea in ansamblul sau, mediul natural).

Aceste dimensiuni sunt se influenteaza reciproc fiind interdependente; pentru ca o organizatie sa fie etica si membri sai trebuie sa aiba un comportament care poate fi astfel calificat. O organizatie care promoveaza principiile morale, prin institutionalizarea unui set de reguli de conduita, nu poate tolera ca angajatii sai sa incalca aceste reguli sau valorile morale. Se poate observa cu usurinta ca respectarea unor principii morale in interiorul firmei imbunatateste relatiile acesteia cu mediul extern.

Etica se opune profitului injust obtinut ilegal si/sau imoral. Calitatea etica a intreprinderii si a personalului sau depinde de rezultatul calitatilor si capacitatilor de conducere a managerilor sai. Orice conducator are o responsabilitate morala deosebita: el trebuie sa fie un exemplu de profesionalism, sa conduca oamenii spre atingerea obiectivelor firmei, sa fie un exemplu prin conduita sa pentru colaboratori; mai mult, el trebuie sa contribuie la institutionalizarea eticii in cadrul organizatiei.

Etica sta la baza intregului proces de luare a deciziei, in toate etapele sale. Octave Gelinier, cunoscut teoretician al managementului, propune implementarea unui “test de etica”, cu trei intrebari:

1. Este legal? Aceasta decizie va incalca legea sau regulile interne ale firmei?

2. Aceasta decizie este echitabila pentru toate partile interesate, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung?

3. Ma voi simti mandru de aceasta decizie? Dar daca familia mea ar cunoaste decizia? Dar daca s-ar publica? [7]

S-au dezvoltat numeroase practici in intreprindere pentru a incuraja managerii sau ceilalti angajati sa se comporte fara a respecta normele eticii. Probleme precum: atentie partiala pentru integrarea noilor angajati; preaiunea zilnica pentru profit si rezultatele pe termen scurt; angajarea unor persoane numai cu pregatire tehnica sau cu ambitii personale extraordinare, lipsa transparentei, opturarea canalelor de informare contribuie la lipsa etici in organizatiei. Permitand sau incurajand aceste probleme organizatia face dificila recunoasterea de catre angajati a comportamentului lor lipsit de etica.






2. Etica si principiile care guverneaza activitatea administratiei publice


Etica profesionala este ansamblul principiilor morale privind credintele, valorile, normele si conceptiile insusite de oamenii cu privire la dezvoltarea istorica a institutiei in care lucreaza.

L. Mullins defineste etica in organizatii ca fiind „un studiu sistematic al aspectelor morale cu care se confrunta domeniul afacerilor, industriei sau activitatile industriale sau practice si credintele relationate acestora”

O alta definitie este cea data de Garry Johns „o reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deciziilor (potentiale daune pentru personalul din interiorul organizatiei cat si pentru persoanele din exterorul acesteia)”.

Statul a infiintat, in toate unitatile administrativ-teritoriale, autoritati publice centralizate si descentralizate, care sa-l reprezinte si sa actioneze prin acestea pentru realizarea intereselor sale, dar si ale populatiei.

Una din problemele cu care ne confruntam o reprezinta responsabilitatea morala pe care trebuie sa si-o asume autoritatile si institutiile statului in raport cu comunitatile implicate sau afectate de deciziile lor.

Etica in cadrul autoritatilor sau a institutiilor nu inseamna numai respectarea legii, ea presupune un set de instrumente de decizie folositoare in stabilirea strategiei autoritatilor sau institutiilor, in rezolvarea conflictelor dintre grupurile ce interactioneaza intr-o piata de desfacere (mediul de afaceri si consumatori). Etica in administratia publica presupune o mai buna gestionare, mult umanizata, a raporturilor dintre cei implicati pe piata de bunuri si servicii, si anume gasirea unui echilibru intre interesele grupurilor de afaceri implicate.

Alte tari ale Uniunii Europene au demonstrat faptul ca utilizarea codurilor de etica pot contribui substantial la cresterea interactiunii cu membrii dintr-o asociatie, organizatie patronala sau camera de comert, cu Guvernul si autoritatile locale, cu proprii angajati si, nu in ultimul rand, cu consumatorii, contribuind la cresterea potentialului firmelor si a dezvoltarii pietei de bunuri si servicii.

Codul etic al unei institutii trebuie trebuie sa aibe definite obiective clare:
-           promovarea valorilor, a principiilor etice;

crearea unui climat etic adecvat activitatii profesionale, sprijinind telurile institutiei;

prevenirea si rezolvarea conflictelor etice;

descurajarea practicilor imorale, sanctionarea abaterilor de la valorile institutiei

Codul de conduita etic trebuie sa prevada pe langa principiile personale, valorile morale si o serie de masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei. Reglementarile interne ale institutiei reprezinta regulamentele de organizare si functionare, regulamentele de ordine interioara, diverse norme interne specifice unor activitati precum si fisele posturilor pe care le elaboreaza si le adopta echipele manageriale in scopul ordonarii conduitei si activitatii salariatilor. Aceste reglementari au caracter imperativ asupra salariatilor.

Eficienta codului de conduita presupune reducerea situatiilor de conflict de interese, reducerea coruptiei, fraudei, neincrederea clientilor sau a furnizorilor.




Valentin Prisacaru, Tratat de Drept administrativ roman, Parte generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p.149

Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, Bucuresti, 1934, p.531

Etica si eficienta profesionala, editia a doua, Biblioteca performantei in cariera, Editura All, Bucuresti, 2005, p32

Managementul modern. Diversitatea, calitatea, etica si mediul global- S.C. Certo, Editura Teeora, Bucuresti, 2002, p.98

Daniela Tatiana Corodeanu, Etica in administratia publica, Iasi, ed. Tehnopress, 2007, p.47


Dupa Thomas Dunfec – din lucrarea scrisa de Daniela Tatiana Corodeanu, Etica in administratia publica, Iasi, ed. Tehnopress, 2007, p.47


Octave Gelinier, Etica de los negocios, Madrid, Espasa Calpe – CDN, 1991

Management and organizational bahaviour, L. Mullins, fourth edition, Pitman Publishing, London, 1996, p.320

Garry Johns, Comportament organizational, Editura Economica, Bucuresti, 1998, p.407





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }