QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Drept administrativ - test grila



Drept administrativ - test grila



Administratia publica se caracterizeaza prin aceea ca:



a.

se identifica cu administratia de stat;

b.

include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice;

c.

este strans legata de puterea executiva si se confunda cu aceasta.


2. Sunt principii ale administratiei publice:

a.

principiul legalitatii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;

b.

principiul ierarhiei autoritatilor si actelor administrativ-fiscale;

c.

principiul transparentei decizionale.


3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite intre:

a.

organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale;

b.

Guvern si ministere, in cadrul unor raporturi de subordonare;

c.

Guvern si autoritati ale administratiei publice locale, in cadrul unor raporturi de tutela administrativa.


4. Nu sunt principii ale administratiei publice:

a.

principiul discontinuitatii;

b.

principiul operativitatii;

c.

principiul oportunitatii.


5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele:

a.

intre sistemul administratiei publice si partidele politice nu exista relatii speciale;

b.

in statele cu sistem de guvernamant bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv;

c.

in statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.


6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele:

a.

functiile de demnitate publica din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unitatile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare;

b.

oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante;

c.

sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra in relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt gruparile sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritatilor nationale.


7. Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

a.

dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fata de stiinta administratiei;

b.

stiinta administratiei se preocupa la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice;

c.

intre dreptul administrativ si stiinta administratiei exista o relatie similara celei existente intre dreptul public si dreptul privat, intre administratia publica si administratia privata.


8. Principiul fundamental al administratiei publice este:

a.

principiul legalitatii;

b.

principiul organizarii ierarhice;

c.

principiul realizarii programului de Guvernare.


9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:

a.

Hotararile Guvernului;

b.

ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale;

c.

doctrina si jurisprudenta.


10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

a.

hotararile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de catre autoritatile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii;

b.

Constitutiile Romaniei

c.

contractele administrative.


11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor:

a.

acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care se formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii si se stabilesc numai in activitatea organelor administratiei publice;

b.

acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care se formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii;

c.

acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului, in general, si a dreptului administrativ, in special, care se formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii.


12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate:

a.

numai in activitatea organelor administratiei publice;

b.

in activitatea organelor administratiei publice si in domeniul de activitate al altor autoritati publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritatii judecatoresti ori in domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public;

c.

numai in domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.


13. Cea mai des intalnita categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:

a.

categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhica;

b.

categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice;

c.

categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fata de organele administratiei publice.


14. Performantele organelor administratiei publice sunt in directa legatura cu:

a.

calitatea oamenilor care formeaza personalul acestora;

b.

competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de organizare si functionare;

c.

capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de catre stat.


15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din:

a.

din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscarile dispuse in cadrul activitatii lor specifice;

b.

de la bugetul de stat, in completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate functionarii institutiei publice in raport cu domeniul specific de activitate;

c.

din fondurile cu caracter nerambusabil.


16. Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa actioneze:

a.

acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de autoritate suprema in domeniul specific de activitate;

b.

acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de drept administrativ, pe baza si in executarea legii;

c.

acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de drept public, raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.


17. Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publice:

a.

ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in executarea legii, efectuand acte administrative, operatii administrative si/sau simple operatii materiale;

b.

ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in executarea legii, efectuand operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constand in acte administrative si/sau simple operatii materiale;

c.

ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in executarea legii.


18. Atributia publica este definita ca fiind:

a.

operatiunea administrativa prin a carei indeplinire se realizeaza competenta organului administratiei publice;

b.

investirea legala cu anumite prerogative;

c.

dreptul de a lua o anumita decizie si obligatia de a face acest lucru.


19. Capacitatea de drept administrativ reprezinta:

a.

aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si in executarea legii;

b.

competenta de a face acte administrative;

c.

dreptul pe care il au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ.


20. Sunt elemente constitutive ale personalitatii juridice a organelor administratiei publice:

a.

existenta unui colectiv cu o organizare de sine statatoare, ceea ce inseamna o structura interna, organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care sa-i permita sa participe la raporturile juridice ;

b.

un patrimoniu propriu, constand in capitalul social initial, deosebit de cel al altor persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formeaza colectivul a carui expresie este persoana juridica;

c.

un anumit scop, in acord cu interesele generale ale partidului de guvernamant, in raport cu care se defineste capacitatea sa juridica.


21. In cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept consecinta:

a.

lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitatii juridice atat in dreptul constitutional cat si in dreptul administrativ;

b.

lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitatii juridice in dreptul administrativ, dar nu si in dreptul constitutional;

c.

lipsa calitatii de subiect de drept civil nu echivaleaza cu lipsa unei capacitati juridice in dreptul constitutional sau in dreptul administrativ.


22. Organele administratiei de stat se infiinteaza prin urmatoarele acte administrative:

a.

decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;

b.

actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei;

c.

actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativa, executiva sau judecatoreasca.


23. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice:

a.

capacitatea juridica de drept civil;

b.

personalitatea juridica;

c.

competenta.


24. Prin structura teritoriala a sistemului administratiei publice se intelege:

a.

clasificarea organelor administratiei publice in functie de unitatea administrativ-teritoriala in raza careia isi au sediul;

b.

temeiul de drept al impartirii organelor administratiei publice in organe centrale, organe locale si autoritati autonome;

c.

organizarea sistemului administratiei publice in raport cu teritoriul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.


25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice:

a.

criteriul teritorial;

b.

criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare;

c.

criteriul functional.


26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se impart in:

a.

Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice;

b.

organe centrale si organe locale;

c.

Parlament, Guvern, ministere si autoritati ale administratie publice.


27. Atributiile generale ale Presedintelui Romaniei privesc:

a.

legiferarea impreuna cu Parlamentul Romaniei;

b.

domeniul politicii externe;

c.

conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.


28. Atributiile Presedintelui Romaniei ca sef al Executivului privesc:

a.

desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru;

b.

desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament;

c.

revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere.


29. Pot fi atacate in contencios administrativ decretele emise de Presedintele Romaniei care privesc:

a.

desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;

b.

numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului in caz de remaniere;

c.

aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al starii de urgenta, in cazul in care au fost emise cu exces de putere.


30. Limita maxima a mandatului Guvernului este data de:

a.

durata mandatului Parlamentului;

b.

adoptarea unei motiuni simple;

c.

organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat.


31. Guvernul isi exercita mandatul pana la data:

a.

validarii mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare camera in parte, moment in care se considera ca Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar;

b.

constatarii rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat;

c.

desemnarii candidatului la functia de prim-ministru.


32. Guvernul este alcatuit din urmatorii demnitari:

a.

primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica

b.

primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organica;

c.

primul-ministru si ministri.


33. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

a.

exercitarea functiei de deputat sau senator;

b.

exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;

c.

exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.


34. Mandatul de membru al Guvernului nu inceteaza in una dintre urmatorele situatii:

a.

in urma demisiei;

b.

in urma pierderii drepturilor electorale;

c.

in urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia.


35. Actele Guvernului se adopta astfel:

a.

prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului;

b.

cu majoritate calificata, in cazul participarii la sedinta a Presedintelui Romaniei;

c.

cu votul a 2/3 din numarul membrilor Guvernului, in cazul actelor care privesc ordinea publica si siguranta nationala.


36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de:

a.

majoritatea calificata a membrilor;

b.

majoritatea membrilor;

c.

toti membrii Guvernului.


37. Proiectele de hotarari si de ordonante supuse adoptarii Guvernului pot fi initiate de:

a.

ministere;

b.

prefecturi;

c.

consiliile judetene si consiliile locale, in nume propriu.


38. Autoritatile administrative autonome se pot infiinta prin unul din urmatoarele acte normative:

a.

prin hotarare a Guvernului;

b.

prin hotarare a consiliului local sau judetean in raport cu interesul public, local sau judetean;

c.

prin lege organica.


39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei publice centrale isi desfasoara activitatea:

a.

in coordonarea Guvernului;

b.

sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament;

c.

in afara oricarui control constitutional.


40. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele caracteristici:

a.

sunt sustrase controlului Guvernului;

b.

pot fi sustrase oricarei forme de control;

c.

pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioara institutiei administrative autonome emitente.


41. Au statutul de autoritati administrative autonome:

a.

Avocatul Poporului;

b.

Curtea Constitutionala;

c.

Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor Publice.


42. Institutia prefectului reprezinta:

a.

un organ al administratiei publice locale;

b.

un organ unipersonal al administratiei ministeriale, avand competenta teritoriala limitata la unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea;

c.

o institutie administrativa autonoma, avand competenta teritoriala limitata la unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea.


43. Prefectul este numit si revocat de:

a.

de Guvern;

b.

la propunerea primului-ministru;

c.

cu consultarea partidelor politice, care formeaza coalitia de guvernare.


44. Institutia prefectului isi desfasoara activitatea potrivit urmatoarelor principii:

a.

potrivit principiului subordonarii ierarhice fata de Guvern si Ministerul Administratiei si Internelor;

b.

potrivit principiului autonomiei locale, in raport cu autoritatile administratiei publice locale;

c.

potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile administratiei publice locale.


45. Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici:

a.

inaltilor functionari publici;

b.

persoanelor care ocupa functii de demnitate publica;

c.

personalului autoritatilor administratiei publice locale.


46. Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele:

a.

verificarea legalitatii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene;

b.

stabilirea, cu avizul autoritatilor administratiei publice locale si judetene, a prioritatilor de dezvoltare teritoriala;

c.

exercitare controlului de tutela administrativa.


47. In exercitarea atributiilor legale ce ii revin, prefectul emite:

a.

decizii;

b.

instructiuni;

c.

ordine.


48. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele:

a.

principiul descentralizarii serviciilor publice;

b.

principiul deconcentrarii serviciilor publice de interes local;

c.

principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate.


49. Consiliile locale si judetene sunt acele autoritati:

a.

autoritati reprezentative ale administratiei publice locale;

b.

autoritati deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ;

c.

autoritati cu competenta speciala in limitele unitatii administrativ-teritoriale.


50. Consiliile locale si primarii au, intre altele, si urmatoarele caracteristici si sunt:

a.

autoritati administrative autonome;

b.

autoritati intre care se stabilesc si raporturi de subordonare;

c.

autoritati intre care se stabilesc raporturi de supraordonare si colaborare.


51. Consiliul judetean este o autoritate:

a.

autoritate a administratiei publice care asigura conducerea activitatii consiliilor locale comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;

b.

autoritate a administratiei publice cu competenta generala in limitele unitatii administrativ-teritoriale;

c.

autoritate deconcentrata a administratiei publice locale.


52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel:

a.

prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;

b.

pe baza scrutinului uninominal;

c.

potrivit principiului reprezentarii proportionale.


53. Mandatul de consilier in consiliul local sau judetean poate inceta inainte de termen in una din urmatoarele situatii:

a.

prin revocare;

b.

prin pierderea drepturilor electorale;

c.

pentru lipsa nemotivata la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului..


54. Consiliul local isi desfasoara activitatea in cadrul unor sedinte:

a.

unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului;

b.

unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective;

c.

unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumatate din numarul consilierilor.


55. Sedintele consiliului local se desfasoara astfel:

a.

sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea calificata a consilierilor in functie, prezenta acestora la sedinta fiind obligatorie;

b.

sunt publice;

c.

sunt conduse de cel mai varstnic dintre consilieri.


56. Din punct de vedere al numarului de voturi, hotararile consiliului local se adopta astfel:

a.

se adopta cu votul majoritatii membrilor consiliului;

b.

prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie;

c.

trebuie sa fie semnate de presedintele de sedinta si contrasemnate pentru legalitate de primarul localitatii.


57. Consiliul local poate fi dizolvat in una din urmatoarele situatii:

a.

3 hotarari, adoptate intr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate in mod irevocabil de instanta de contencios administrativ;

b.

nu se intruneste timp de 3 luni in cursul unui an;

c.

nu a adoptat nici o hotarare in 3 sedinte ordinare consecutive.


58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele:

a.

stabilirea, cu avizul autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti, a proiectele de dezvoltare urbanistica generala a unitatilor administrativ-teritoriale componente;

b.

adoptarea de hotarari privind avizarea infiintarii de societatile comerciale in raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale;

c.

adoptarea de hotarari privind privatizarea societati comerciale pe care le-a infiintat si la care exercita toate drepturile aferente actiunilor detinute.


59. Consiliul judetean isi desfasoara activitatea in una dintre urmatoarele forme:

a.

in sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui;

b.

in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea secretarului general al judetului;

c.

in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte prin dispozitie, atunci cand acesta se afla in imposibilitate temporara de a-si indeplini atributiile.


60. Intre altele, Consiliul judetean se dizolva de drept in una dintre urmatoarele situatii:

a.

nu se intruneste timp de 3 luni consecutive;

b.

nu a adoptat, in 2 sedinte ordinare, nici o hotarare;

c.

numarul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti.


61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu una dintre urmatoarele functii:

a.

functia de consilier local;

b.

functia de cadru didactic;

c.

orice functie in cadrul unei asociatii neguvernamentale.


62. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este compatibila cu una dintre urmatoarele functii:

a.

functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local;

b.

functia de membru al adunarii generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;

c.

functia de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national.


63. Mandatul primarului nu inceteaza inainte de termen in una dintre situatiile urmatoare:

a.

in situatia in care isi schimba domiciliul intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, dar in acelasi judet;

b.

ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume in acest scop, la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate;

c.

in situatia in care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor.


64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele:

a.

aprobarea bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar;

b.

exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si in executarea bugetului aprobat de consiliul judetean;

c.

luarea de masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.


65. In exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de acte administrative:

a.

dispozitii cu caracter normativ sau individual;

b.

ordine si instructiuni;

c.

decizii.


66. Actele emise de primar se contrasemneaza de catre:

a.

presedintele de sedinta al consiliului local;

b.

secretarul comunei sau orasului;

c.

secretarul consiliului local.


67. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit in functie prin unul din urmatoarele acte administrative:

a.

dispozitie a primarului;

b.

hotarare a consiliului local;

c.

ordin al prefectului.


68. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii :

a.

avizarea proiectelor de hotarari ale consiliului local;

b.

asumarea raspunderii pentru legalitatea hotararilor consiliului local;

c.

contrasemnarea hotararilor consiliului local pe care le considera legale.


69. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe urmatoarele:

a.

legalizarea semnaturii primarului de pe hotararile consiliului local;

b.

avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;

c.

pregatirea lucrarilor consiliului local supuse aprobarii consiliului judetean.


70. Primaria nu este:

a.

o structura functionala cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar, respectiv viceprimari, secretarul localitatii si aparatul propriu de specialitate al consiliului local;

b.

o structura functionala, fara personalitate juridica si fara competenta proprie;

c.

o structura functionala care emite si adopta acte juridice administrative, si nu doar operatiuni administrative si acte materiale.


71. Sunt trasaturi caracteristice ale functiei publice, intre altele, si urmatoarele:

a.

este o situatie juridica reglementata legal, in sensul ca drepturile si obligatiile care formeaza continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire in functie emise de catre organele administratiei publice;

b.

reprezinta un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capata un adevarat statut propriu si participa la realizarea competentei intregului sistem al administratiei publice;

c.

are caracter continuu in sensul ca existenta drepturilor si obligatiilor care formeaza continutul sau dureaza atata timp cat dureaza competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizeaza, fara intermitente.


72. Functia publica se caracterizeaza si prin urmatoarele trasaturi:

a.

apartine numai functionarului public, investit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte;

b.

exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care formeaza continutul sau reprezinta o facultate la aprecierea titularului functiei;

c.

drepturile si obligatiile care formeaza continutul functiei publice nu sunt exercitate in regim de putere publica.


73. Sunt principii ale exercitarii functiei publice, intre altele, si urmatoarele:

a.

principiul transparentei, potrivit caruia exercitarea functiei publice implica furnizarea catre structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei;

b.

principiul eficientei si eficacitatii, potrivit caruia functia publica trebuie exercitata cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodata, cu urmarirea celui mai bun rezultat social pentru cetatean si/sau colectivitate;

c.

principiul impartialitatii, in sensul ca functia publica va trebui sa fie exercitata fata de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intra sub incidenta reglementarii aplicabile.


74. In raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii lor, functiile publice se impart in trei clase:

a.

clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

b.

clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diploma de licenta;

c.

clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii medii, absolvite cu diploma.


75. Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale:

a.

pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;

b.

pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;

c.

pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.


76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor categorii de functionari publici:

a.

functionarilor publici din administratia publica;

b.

functionarilor publici din cabinetul demnitarului;

c.

cadrelor didactice.


77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor categorii de functionari publici:

a.

functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;

b.

functionarilor publici din autoritatea vamala;

c.

functionarilor publici din politie.


78. Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care isi desfasoara activitatea in cadrul urmatoarelor structuri:

a.

aparatul de lucru al Guvernului;

b.

structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei;

c.

structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.


79. Categoria inaltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre urmatoarele functii:

a.

consilier de stat;

b.

secretar de stat;

c.

secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.


80. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre urmatoarele functii publice:

a.

secretar general al ministerului;

b.

primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei;

c.

sef de serviciu si sef de birou.


81. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele:

a.

sa aiba varsta de minim 21 de ani impliniti;

b.

sa aiba exclusiv cetatenia romana;

c.

sa cunoasca limba romana, scris si vorbit.


82. Calitatea de functionar public este compatibila cu una din urmatoarele calitati:

a.

calitate de membru al unui grup de interes economic;

b.

calitatea de reprezentant al institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare;

c.

calitatea de mandatar al unei persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o exercita.


83. Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a.

este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial;

b.

participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul IV;

c.

interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.


84. Organizarea si dezvoltarea carierei in functia publica se realizeaza si pe baza unuia din principiile urmatoare:

a.

principiul concurentei loiale;

b.

principiul egalitatii de sanse;

c.

principiul motivarii deciziilor luate.


85. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevazute de lege, intre altele, si urmatoarele:

a.

dreptul la opinie, in virtutea caruia este interzisa orice discriminare pe criterii de apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala sau de orice alta asemenea natura, cu exceptia celor de natura politica;

b.

dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a carei competenta o realizeaza;

c.

dreptul la greva.


86. Sunt, potrivit legii, intre altele, indatoriri ale functionarilor publici:

a.

obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici;

b.

obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publica sau particulara a convingerilor si preferintelor politice;

c.

obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.


87. Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiuni:

a.

detasare, care reprezinta masura unilaterala dispusa de conducere pe timp nelimitat prin care functionarul public subordonat are obligatia de a indeplini functia publica in interesul unei alte autoritati sau institutii publice, unde urmeaza sa functioneze, de regula intr-o alta localitate;

b.

delegare, care reprezinta masura permanenta dispusa de conducerea autoritatii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a indepliniri activitati in interesul, dar in afara organului din care face parte;

c.

prin schimbarea definitiva sau temporara a unora dintre atributiile ce revin functionarului public.


88. Din punct de vedere al interesului, delegarea functionarului public se realizeaza:

a.

in interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga si al functionarului public delegat;

b.

in interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga;

c.

in interesul functionarului public delegat.


89. Detasarea functionarului public se dispune:

a.

in interesul autoritatii sau institutiei publice care dispune detasarea;

b.

pentru o perioada de cel mult 6 luni;

c.

pentru o perioada de 12 luni.


90. Transferul functionarului public se poate face:

a.

in interesul serviciului, in mod unilateral de catre autoritatea sau institutia publica din care face parte functionarul si numai in interesul autoritatii sau institutiei publice la care se face transferul;

b.

in urma aprobarii cererii de transfer de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice de la care se transfera functionarul public;

c.

in interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.


91. Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc in una din urmatoarele situatii:

a.

cand functionarul public a fost transferat in interesul serviciului;

b.

desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile legii;

c.

este disparut.


92. Raportul de serviciu al functionarului public inceteaza de drept in una din urmatoarele situatii:

a.

la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public;

b.

ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia de demnitate publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva;

c.

la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter permanent, functia publica.


93. Incetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publica, pentru motive neimputabile functionarului public, in unul din urmatoarele cazuri:

a.

starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute;

b.

ca urmare a respingerii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;

c.

pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului 'satisfacator' la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioada de 2 ani consecutivi.


94. Raportul de serviciu va inceta prin destituirea functionarului public in urmatoarele cazuri:

a.

starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute;

b.

ca sanctiune disciplinara, aplicata pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare;

c.

daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.


95. Nu constituie abateri disciplinare savarsite de functionarii publici:

a.

intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

b.

stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii in vederea solutionarii cererilor acestora;

c.

neglijenta in rezolvarea lucrarii.


96. Raspunderea disciplinara a functionarilor publici este guvernata de urmatoarele principii de drept:

a.

principiul proportionalitatii abaterii disciplinare si urmarilor acesteia;

b.

principiul unicitatii raspunderii disciplinare;

c.

principiul celeritatii si operativitatii tragerii la raspundere penala.


97. Din punct de vedere al statutului, Agentia Nationala a Functionarilor Publici este:

a.

o autoritate administrativa autonoma care asigura managementul functiei publice si al functionarilor publici;

b.

un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fara personalitate juridica, aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;

c.

un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigura managementul functiei publice si al functionarilor publici.


98. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

a.

hotararile de Guvern, legile organice, hotararile prefectului;

b.

ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor;

c.

tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor.


99. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si institutii:

a.

organe de specialitate ale administratiei publice;

b.

administratia ministeriala deconcentrata in teritoriu;

c.

institutii administrative autonome.


100. Centralizarea administratiei publice presupune:

a.

concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tarii intr-o administratie ierarhizata, unificata;

b.

autoritatile locale sunt autonome si adopta toate masurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor asumate la nivel central;

c.

ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de stat.


101. Presedintele Romaniei, conform prevederilor constitutionale, are urmatoarele roluri:

a.

este sef al puterii executive, alaturi de Guvern;

b.

are rolul de mediator intre Statul si Uniunea Europeana;

c.

are rolul de garant al revizuirii Constitutiei.


102. Caracteristic decretelor emise de Presedintelui Romaniei, este faptul ca:

a.

sunt acte juridice cu caracter general;

b.

nu pot fi supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios administrativ;

c.

sunt inexistente fara publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.


103. Mandatul Guvernului poate inceta prin:

a.

demisia a jumatate plus unu din membrii sai;

b.

nedepunerea juramantului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta reunita, a noului Guvern;

c.

motiune de cenzura adoptata de Parlament, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului.


104. Ministerele, ca organe centrale de specialitate, se pot organiza astfel:

a.

se pot organiza ca autoritati centrale autonome pe domenii diverse de activitate;

b.

pot avea servicii descentralizate in orice municipiu resedinta de judet de pe teritoriul Romaniei;

c.

pot avea in subordine servicii publice deconcentrate.


105. Revocarea membrilor Guvernului apare in situatia:

a.

demiterii;

b.

remanierii guvernamentale;

c.

pierderii drepturilor electorale.


106. Indicati care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria izvoarelor scrise ale dreptului administrativ:

a.

legile

b.

cutuma

c.

Constitutia


107. Dreptul administrativ are stranse legaturi cu urmatoarele ramuri de drept:

a.

dreptul constitutional;

b.

dreptul familiei;

c.

dreptul privat international.


108. Prin deconcentrare administrativa se intelege:

a.

autonomie locala;

b.

transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe din subordine ce functioneaza in teritoriu;

c.

existenta unor agenti administrativi fara competenta proprie de decizie.


109. Prefectul conduce una din urmatoarele unitati administrativ - teritoriale:

a.

orasul;

b.

judetul;

c.

municipiul.


110. Prin statutul sau, prefectul se gaseste intr-o situatie de:

a.

cooperare cu Guvernul;

b.

colaborare cu Guvernul;

c.

subordonare ierarhica in raport cu Guvernul.


111. In calitatea sa de supraveghetor al respectarii legii de catre autoritatile locale, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ:

a.

hotararile consiliilor locale;

b.

dispozitiile primarilor;

c.

actele administrative nelegale ale autoritatilor administratiei publice locale.


112. In exercitarea atributiilor sale Prefectul emite:

a.

ordine;

b.

ordine si dispozitii;

c.

dispozitii si alte acte juridice.


113. Consiliile locale sunt:

a.

autoritati ale administratiei publice locale;

b.

organe ale administratiei de stat;

c.

autoritati executive ale administratiei publice locale.


114. In exercitarea atributiilor ce-i revin, Consiliul local adopta:

a.

ordine;

b.

dispozitii;

c.

hotarari.


115. Consiliul local este considerat dizolvat de drept cand:

a.

nu se intalneste timp de doua luni consecutiv;

b.

nu a adoptat in doua sedinte ordinare consecutive nicio hotarare;

c.

numarul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti.


116. Consiliul judetean este dizolvat de drept daca:

a.

nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv;

b.

nu a adoptat intre sedintele ordinare consecutive nici o hotarare;

c.

numarul consilierilor a scazut sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti.


117. Vicepresedintele Consiliului judetean este numit/ales de:

a.

este ales de consiliul judetean;

b.

este numit de prefect;

c.

este ales de catre locuitorii cu drept de vot ai judetului.


118. Calitatea de primar este compatibila cu una dintre urmatoarele functii:

a.

functii didactice;

b.

orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ - teritoriala este actionar majoritar ori in cadrul societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;

c.

orice alte activitati sau functii publice.


119. In exercitarea atributiilor sale primarul emite:

a.

dispozitii;

b.

dispozitii si aprobari;

c.

ordine.


120. Mandatul primarului inceteaza de drept in una dintre urmatoarele situatii:

a.

demisie;

b.

la cererea a 1/3 din consilierii locali;

c.

schimbarea domiciliului intr-o alta unitate teritorial - administrativa.


121. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza la cererea:

a.

prefectului;

b.

consilierilor locali;

c.

a 25% din locuitorii cu drept de vot.


122. Mandatul primarului este suspendat de drept in una din urmatoarele situatii:

a.

pierderea drepturilor electorale;

b.

ivirea unor situatii de incompatibilitate;

c.

arestarea preventiva.


123. Viceprimarul este ales de catre:

a.

locuitorii cu drept de vot ai localitatii;

b.

consilierii locali;

c.

consilierii judeteni, la propunerea primarului.


124. Primarul indeplineste, intre altele, si urmatoarele atributii:

a.

ordonator principal de credite;

b.

ofiter de stare civila si incheie contul exercitiului bugetar;

c.

aproba proiectul bugetului local.


125. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de:

a.

prefect;

b.

Ministerul Administratiei si Internelor;

c.

Consiliul local.


126. Guvernul nu raspunde politic in una din urmatoarele situatii:

a.

in fata Presedintelui Romaniei;

b.

in cazul unei motiuni de cenzura care a fost adoptata;

c.

in fata Parlamentului Romaniei.


127. Functia de membru al Guvernului nu inceteaza:

a.

in urma demisiei;

b.

in urma pierderii drepturilor electorale;

c.

la cererea primului ministru.


128. In exercitarea atributiilor sale ministrul emite :

a.

instructiuni;

b.

ordine si licente;

c.

hotarari.


129. Din punct de vedere al statutului sau, secretarul general al Guvernului este:

a.

membru al Guvernului;

b.

reprezentant al partidului de guvernamant;

c.

inalt functionar public.


130. Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de catre:

a.

partidul sau formatiunea politica ce a castigat alegerile;

b.

Presedintele Romaniei;

c.

Parlament, la propunerea Presedintelui Romaniei.


131. Functia de membru al Guvernului este compatibila cu una din urmatoarele functii:

a.

exercitarea altei functii publice de autoritate;

b.

exercitarea functiei de deputat sau senator;

c.

exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.


132. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la:

a.

data alegerilor prezidentiale;

b.

data depunerii juramantului de catre presedintele nou ales;

c.

data validarii rezultatului alegerilor prezidentiale.


133. Presedintele Romaniei are rolul:

a.

de a reprezenta statul roman;

b.

de a veghea la respectarea si revizuirea Constitutiei si la buna functionare a autoritatii publice;

c.

de a conduce administratia publica centrala de specialitate.


134. Presedintele Romaniei depune juramantul in fata:

a.

Curtii Constitutionale

b.

Consiliului Legislativ

c.

Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna.


135. Sedintele Guvernului la care participa Presedintele Romaniei sunt prezidate de:

a.

Primul - ministru;

b.

Presedintele Romaniei;

c.

de cei doi impreuna.


136. Prefectul este numit de:

a.

Consiliul judetean;

b.

Ministerul Internelor si Reformei Administrative;

c.

Guvern.


137. Sunt atributii ale consiliului judetean:

a.

cele privind administrarea patrimoniului judetului;

b.

stabileste si aproba impozitele si taxele pentru bugetul de stat;

c.

atributii privind gestionarea serviciilor publice locale.


138. Intre altele, sunt atributii ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale si urmatoarele:

a.

asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si intre acestia si prefect;

b.

urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;

c.

prezinta consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de indeplinire a atributiilor sale si a hotararilor consiliului judetean.


139. Promovarea proiectelor de hotarari propuse de cetateni, consiliilor locale si judetene poate fi initiata de:

a.

un cetatean, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 10% din poulatia cu drept de vot;

b.

de mai multi cetateni cu drept de vot;

c.

unul sau de mai multi cetateni cu drept de vot, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a unitatii administrativ-teritoriale respective.


140. Cand poate avea loc eliberarea din functie a vicepresedintelui Consiliului judetean:

a.

in primele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean;

b.

in ultimele 3 luni ale mandatului Consiliului judetean;

c.

mai putin in ultimele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean.


141. Sunt atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucuresti:

a.

asigura, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, de interes local; urmaresc si controleaza activitatea acestora;

b.

aleg, din randul consilierilor, pe presedintele consiliului, precum si un viceprimar;

c.

aproba, la propunerea prefectului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate si ale serviciilor publice de interes local.


142. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a :

a.

exercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii;

b.

exercitarii atributiilor ca reprezentant al statului;

c.

nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale.


143. Primarul nu isi desfasoara activitatea ca reprezentant al statului in unitatea administrativ-teritoriala unde a fost ales, in exercitarea atributiilor de :

a.

autoritate tutelara si de ofiter de stare civila;

b.

luarea masurilor de protectie civila;

c.

conduce serviciile publice locale.


144. Hotararile consiliului local se semneaza de:

a.

de presedintele de sedinta si de secretarul localitatii;

b.

de presedintele consiliului local si se contrasemneaza de secretarul localitatii;

c.

de presedintele de sedinta.


145. Precizati cui revine atributia de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru:

a.

Presedintelui Romaniei;

b.

Guvernului;

c.

Parlamentului tarii.


146. Precizati in ce categorie intra atributia de a numi Guvernul pe baza votului de incredere acordat de catre Parlament:

a.

in cazuri exceptionale;

b.

in domeniul politicii externe;

c.

in raporturile cu Guvernul.


147. In calitatea sa de comandant al fortelor armate, Presedintele Romaniei poate declara mobilizarea partiala sau totala, cu aprobarea prealabila sau, in cazuri exceptionale, ulterioara:

a.

a Guvernului;

b.

a Parlamentului;

c.

a Curtii Constitutionale.


148. Decretele emise de catre Presedintele Romaniei, care sunt acte administrative, sunt supuse controlului :

a.

instantelor de drept comun;

b.

jurisdictiilor administrative speciale;

c.

instantelor de contencios administrativ.


149. In judetul in care este numit, prefectul :

a.

este reprezentant al Guvernului;

b.

este reprezentant al primului ministru al Guvernului Romaniei;

c.

este reprezentant al Ministerului Internelor si Reformei Administrative.


150. Potrivit dispozitiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc:

a.

prin hotarare a Guvernului;

b.

prin lege organica;

c.

prin lege.


151. Intre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte :

a.

exista raporturi de supraordonare si, respectiv, subordonare;

b.

exista raporturi de coordonare si colaborare;

c.

exista raporturi de tutela administrativa.


152. Prefectul, care are calitatea de inalt functionar public, este numit de catre Guvern :

a.

la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative;

b.

la propunerea primului ministru al Guvernului Romaniei;

c.

la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.


153. In exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar:

a.

aceste acte administrative se numesc hotarari;

b.

aceste acte administrative se numesc ordine;

c.

aceste acte administrative se numesc decizii.


154. Actele emise de catre prefect, care vatama drepturile sau interesele legitime ale persoanelor, pot fi atacate :

a.

la primul ministru al Guvernului Romaniei;

b.

in fata instantelor de contencios administrativ;

c.

in fata instantelor de drept comun.


155. In cadrul Prefecturii se organizeaza si functioneaza Cancelaria Prefectului care:

a.

este coordonata de catre un director;

b.

este coordonata in mod direct de catre prefect;

c.

este coordonata de catre secretarul judetului.


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }