QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Contractele administrative








Contractele administrative


1. Notiunea si evolutia teoriei contractelor administrative

Contractele adm sunt contracte incheiate pe baza de vointa ce intervine intre o autoritate a administratiei publice sau un subiect autorizat de aceasta si un particular, supuse regimului de dr administrativ.

In general contractul este acordul de vointa generator de dr si obligatii corelative apartinand partilor. Dar aceste contracte se pot incheia si intre 2 autoritati adm sau intre aut adm si un particular.

In functie de obiectullor, contractele incheiate de administratie in contracte adm si contracte de dr privat.




Definitia contractelor adm s-a facut d. p.d.v. material avand drept criterii clauza exorbitanta si obiectul contractului, fie d.p.d.v. organic, dupa calitatea persoanelor contractante

Literatura franceza a retinut in functie de diversitatea obiectului ca principale contracte administrative:

contr de lucrari publice

ofertele de colaborare

contractele de furnituri si de servicii

contractele industriale numite uneori contracte de fabricatie

contractul de imprumut public

contractul de inchiriere de servici

contractul de concesiune de servicii publice.

Daca contractele de dr privat se caracterizeaza prin egalitatea partilor, contractele adm sunt fondate pe o certa inegalitate. Clauzele contractuale sunt determinate in prealabil si in mod unilateral, autoritatea adm poate sa lemodifice sau sa realizeze unilateral contractul, particularului ramanand ori sa accepte asa cum este intocmit contractul, ori sa refuze incheierea lui.

Incheierea contractului intre administratie si particular presupune: un acord de vointa, o autoritate adm competenta si acolo unde este cazul reprezentata, o autorizare din partea aut adm.

Forma contractului este in mod obisnuit forma scrisa, dar au existat si contracte sub forma verbala.

Clauzele contractuale se regasesc totdeauna in caietul de sarcini care cuprinde ansamblul documentelor ce determina conditiile contractuale. Caietul de sarcini cuprinde deocumente generale si documente particulare.

Alegerea contractantului se face dupa punerea in concurs si publicitatea ofertei de contracte , prin 3 tipuri de procedee: adjudecare, cerere de oferte, negociere.

In cadrul executarii contractului adm, autoritatea adm, ca o expresie a puterii unilaterale de care se bucura in acest tip de raporturi contractuale, poate sa controleze, sa sanctioneze, sa modifice clauzele acestuia, sau chiar sa il rezilieze. La randul sau, particularul este obligat sa execute personal, si cu buna credinta obligatiile contractuale. Totodata, in anumite situatii jurisprudenta franceza a admis posibilitatea ca pe parcursul executarii contractului sa survina fapte noi care sa impiedice sau sa ingreuneze realizarea sa. Aceste evenimente pot fi exterioare vointei partilor, sau sa constituie chiar fapte ale administratiei. Consecintele juridice ale acestor fapte noi, privind executarea obligatiilor sau plata de despagubiri au fost interpretate prin prisma a 3 teorii:

teoria fortei majore: priveste un eveniment exterior, independent de vointa contractantilor si care impiedica executarea contractului, are drept efect eliberarea particularului de obligatia sa si priveaza administratia de dr de a aplica sanctiuni pt neexecutarea contractului, permite particularului sa ceara judecatorului rezilierea contractului adm.

Teoria denumita „le fait du prince”: se refera la toate masurile edictate de aut publice, parte sau nu in contractul adm, si care au drep consecinta crearea unei sit mai dificile sau mai oneroase in indeplinirea obligatiilor contractuale pentru particular, naste dreptul particularului de a fi despagubit integral pt daunele suferite.

Teoria impreviziunii : pt a fi aplicata, evenimentele trebuie sa prezinte un caracter anormal si imprevizibil, sa fie independente de vointa co-contractantilor, si sa provoace o tulburare economica, perturband executarea contractului, au dr consecinte juridice, cocontractantii sunt tinuti sa-si execute integral obligatiile, particularul are dr la o compensatie baneasca, starea de impreviziune are uncaracter temporar, provizoriu.

In perioada interbelica cu referire la teoria contr adm s-au conturat 3 curente: - de acceptare a teoriei, cu referire expresa la contractul de concesiune - de respingere a teoriei, - de acceptare a teoriei, dar pt toate contractele incheiate de adm publica.

In cazul contra dm, care se cuprind in categoria mai larga a actelor adm de gestiune, aut adm este obligat sa emita in prealabil un act adm de autoritate. Numai in baza acestuia se poate incheia contractul

2. Contractele administrative in legislatia romana

Legislatia romana reglementeaza mai multe tipuri de contr adm cum ar fi:

contractulde achizitii publ (de furnizare de produse, de executare de lucrari publice)

contractul de concesiune



contractul de imprumut public

contractul de parteneriat public-privat

contractul de inlesniri la plata obligatiilor fiscale restante

contractul de numire in functie a unui functionar public

contract de furnizare de servicii medicale.

Inceheierea contractelor adm, care sunt supuse unui regim juridic de dr adm presupune, in general, existenta unui caiet de sarcini, licitatie publica, aprobarea organelor superioare, unde este cazul. In executarea lor, contractele dm se deosebesc de contr civile, deoarece sunt incheiate intuito personae, unele clauze sunt de natura reglementara, aut adm au dreptul de a rezilia contractul unilateral si sunt supuse teoriei impreviziunii.



1. Ordonanta de Urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

Contractul de achizitie publica reprezinta contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica denumita autoritate contractanta dobandeste cu titlu definit sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant devenit contractant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute de lege.

Din reglemenatera contr de achizitie publica rezulta ca ne aflam in prezenta unui contract cu titlu oneros supus regimului de dr adm.

La baza atribuirii contr de achizitie publica leguitorul a prevazut unele principii, cum ar fi:

  1. libera concurenta
  2. eficienta utilizarii fondurilor publice
  3. tratament egal
  4. confidentialitatea

Incepand cu anul 2002, aut contractanta are obligatia de a stabili programul anual al achizitiilor publice ce cuprinde totalitatea contractelor de furnizare, de lucrari si de servicii, pe care autoritatea contractanta intentioneaza sa le atribuie in decursul anului bugetar viitor.

Sunt asimilate contr de achizitie publ contr de furnizare, contractul de servicii, si coontractul de lucrari.

Contractul de furnizare are ca obect furnizarea unuia sau mai multor produse, asa cum sunt acestea cuprinse in clasificarile statistice oficiale, pe baza cumpararii, inclusiv in rate, a incheierii sau a leasingului cu sau fara optiune de cumparare.

Contractuld e lucrari are ca obiect executia sa, supa caz, atat proiectarea cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii asa cum sunt acestea cuprinse in clasificarile statistice oficiale sau a oricarei combinatii a acestor lucrari de constructii, care conduce sau nu conduce la un rezultat menit sa indeplineasca prin el insusi o functie tehnico-economica.

Contractul de servicii are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii asa cum sunt acestea cuprinse in clasificarile statistice oficiale.

Pot fi aut contractante: aut publ asa cum sunt acestea definite de Constitutie, inclusiv aaut judecatoreasca, inst publice de ineters general sau local, autonome ori aflate in subordinea sau controlul unei institutii publice; Academia Romana si institutiile subordonate acestuia, persoanele juridice ce desfasoara act relevante in unul dintre sectoarele de utilitati publice – apa, energie, transport- si care beneficiaza de dr speciale sau exclusive pt desfasurarea unor astfel de activitati, in sensul ca nu au piata de concurentiala datorita existentei ueni pozitii de monopol sau prin efectul unui act normativ ori adm. Este considerat aut contractanta si asociatia contractanta, constituita prin conventie civila iar prin hotarare a Guvernului se pot stabili si alte pers juridice care sa aiba obligatia de a efectua achizitii publice.

Pt atribuirea unui contract de achizitie publ autoritatea contractanta are obligatia de a aplica una dintre urmatoarele proceduri: licitatie deschisa, licitatie restransa, negociere, care poate fi negociere competitiva sau negociere cu o singura sursa, cerere de oferte.

Legea ofera aut contractante o procedura speciala, independenta sau parte a unei proceduri, deja denumire mai sus, in sensul organizarii unui concurs de solutii, procedura aplicabila mai mult in cazul amenajarii teritoriului, al priectului urbanistice si peisagistice, etc.

Aut contractanta are obligatia de a feca cunoscuta in mod public intentia de a incheia contracte de achizitii publice, scop in care va cere publicarea in Monitorul Oficial a unui anunt de intentie.

Aut contractanta are obligatia de a publica , nu mai tarziu de 30 de zile de la data incheierii contractului de achizitii publice, anuntul de atribuire a contr de achizitii publ.

Aut contractanta are obl de a estima valoarea contractului de achizitie publisa in concordanta cu preturile aplicate in mod curent pe piata, avand in vedere inclusiv cotatiile de la bursele de marfuri, in masura in care produsele ce urmeaza sa fie achizitionate sunt cotate la bursele respective.



Dupa publicarea in MO. A anuntului de intentie, de participare si atribuire a contractului de achizitie publica, autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi documentatia pt elaborarea si prezentarea ofertei, fie prin personal propriu specializat, fie prin angajarea de consultatii in acest din urma caz cu obligatia de a respecta regurile privind concurenta neloiala.

Caietul de sarcini contine in mod obligatoriu specificatiile tehnice, calitative, de prformanta, siguranta in exploatare. O data cu initierea aplicarii procedurii pt atribuirea contr de achizitie publ se constituie de aut contractanta si comisia de evaluare, compusa din angajati permanenti si dinconsultanti externi.

Aut contractanta are obl de a incheia contr de achizitie publ cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare de catre comisia de evaluare. In cazul in care nu se incheie acest contract cu ofertantul declarat castigator, aut contractanta are dr de a invita ofertantii, in ordinea descrescatoare a clasamentului in vederea incheierii contractului sau sa anuleze procedura.

Orice persoana care are un interes legitim in legatura cu un anumit contr de achizitie publica si care sufera, risca sa sufera sau a suferit un prejudiciu, ca o consecinta directa a unui act nelegal sau a unei decizii nelegale, are calitate procesuala activa.

Pers fizica sau juridica are dr de a utiliza caile de atac prevazute de OUG 34/2006 daca: - actiunea este promovata pe vatamarea unui interes legitim

- o conditie de introducere a actiunii in contencios adm este ca persoana fizica sau juridica sa sufere, sa riste sa sufere sau a suferit un prejudiciu

- prejudiciul trebuie sa fie o consecinta directa a unui act nelegal sau a unei decizii nelegale.

Autoritatea contractanta are calitate procesuala pasiva.

OUG pevede o procedura contencioasa bazata pe 2 etape: o cale adm prealabila si o cale jurisdictionala.

Instantele pot hotari anularea actului ilegal sau reformarea acestuia.

2. Contractul administrativ de concesiune reglementat de O.U.G. nr. 34/2006

Contractul de concesionare este un acord de vointe prin care o persoana, numita concedent, transmite pt o perioada determinata, unei alte persoane, numite concesionar, care actioneaza pe rsicul si pe raspunderea sa, dr si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati, sau a unei serviciu public in schimbul unei redevente.

Bunurile proprietate publica sunt inalineabile . in conditiile legii, aceste bunuri pot fi date in administrarea regiilor autonome oria institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate.

Contr de concesiune poate avea ca obiect bunuri, act sau servicii publice din domeniul transporturilor publice, serviciile postale, infrastructuri rutiere, feroviare, portuare si aeroporturile civile, etc.

Nu pot face obiectul concesiunii bunirle, act sau serviciile publ in privinta carora nu exista aut. de reglementare, ale caror avize sunt obligatorii in ceea ce priveste preturi sau tarifele practica de concesionari.

Concedent in numele statului, judetului, orasului sau a comunei sunt ministerele si alte organe de specialitate ale adm publice centrale sau locale, pt bunurile proprietate publica sau privata a statului ori pt aut si serviciile publice de inters national, consiliile judetene, consiliile locale sau institutiile publice de inters local, pt bunurile proprietate publica ori privata a orasului sau comunei ori pt activitatile ori serviciile publice de interes local.

Concesionar poate fi orice persoana fizica sau juridica de dr privat roman sau strain.

Initiativa concesionarii poate avea concedentul sau orice investitor interesat. Concedentul poate initia procedura de concesionare prin intocmirea studiului de oportunitate, a caietului de sarcini si prin publicarea anuntului privind organizarea licitatiei.

Procedurile de concesionare sunt: licitatia deschisa sau deschisa cu preselectie, negocierea directa.

Contr de concesionare se incheie in forma scrisa, in caz contrar acesta e lovit de nulitate.

Ofertantul declarat castigator poate renunta la contract, dar drept consecinta va pierde garantia si poate fi obligat la plata de daune. Contr va mentiona interdictia pt concesionar de a concesiona unei alte persoane, in tot sau in parte, obiectul concesiunii.

La expirarea termenului de concesiune, concesionarul este obligat sa restituie in deplina proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat. Durata concesiunii poate fi fixata de parti, dar nu mai mult de 49 de ani.

Incetarea contractului poate avea loc:

- la expirarea duratei stabilite de contract

- in cazul n care interesul national sau local o impune prin denuntarea unilaterala facuta de concedent si cu plata unei despagubiri integrale

- in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar

- in cazul nerespectarii obligatilor contractuale de catre concedent

Asupra concesionarilor de interes national ecercita un drept de control ministerele de resort si Ministerul Finantelor Publice, iar asupra concesiunilor de interes local dr de control este exercitat de directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }