Criminologie - test grila

CRIMINOLOGIE  - TEST GRILA

1. Ce studiaza criminologia? B a. Criminologia este stiinta care nu studiaza fenomenul social al criminalitatii in scopul prevenirii ,combaterii acestuia.
b. Criminologia este stiinta care studiaza fenomenul social al criminalitatii in scopul prevenirii si combaterii acestuia.
c. Criminologia este stiinta care studiaza fenomenul social al criminalilor in scopul prevenirii si combaterii acestuia.

2. Care este obiectul criminologiei?
a. Obiectul chimioterapiei este criminalitatea
b. Obiectul criminologiei este cristalitatea
c. Obiectul criminologiei este criminalitatea

3. Criminalitatea are urmatoarele trasaturi:
a. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric si statistic (social cuantificabil)
b. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, irepetabil, un fapt numeric si static (antisocial cuantificabil)
c. criminalitatea este un fenomen natural ,social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric si statistic (social cuantificabil)

4. Pentru a explica cauzele care genereaza si conditiile care favorizeaza criminalitatea se poate impune:
a. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, descris si analizat
b. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, scris si analizat
c. fenomenul criminalitatii nu poate fi studiat, descris si analizat

5. Din punct de vedere obiectiv se imparte in:
a. Criminalitatea: reala , nedescoperita(irelevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , ilegala
b. Criminalitatea: reala , descoperita(relevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , legala
c. Criminalitatea: ireala , nedescoperita(relevanta sau aparenta), ocultista (oaia neagra) , ilegala

6. Domeniul criminologiei il constituie:
a. Faptele prevazute de legea penala
b. Faptele prevazute de legea morala
c. Faptele prevazute de legea martiala

7. In criminologia romaneasca faptele comise fara vinovatie, pot fi cercetate:
a. da (sub raport moral)
b. nu
c. da (sub raport material si cauzal)

8. Criminalitatea patologica trebuie cercetata de criminologie?
a. depinde de caz;
b. da;
c. nu.

9. Conceptele de baza cu care se opereaza in stiinta criminologiei sunt:
a. conceptul de criminalitate si conceptul de criminal (are 2 subconcepte: infractor si delincvent);
b. conceptul de crima (fapta antisociala), conceptul de victima (stiinta victimologiei) si conceptual de reactie sociala (masuri preventive si represive);
c. ambele (a +b).

10. Cu ce subconcepte opereaza conceptul de criminalitate ?
a. structura criminalitatii - starea si dinamica criminalitatii - etiologia criminalitatii;
b. structura criminalului - starea si dinamica criminalului - etiologia criminalului;
c. structura criminalitatii - stirea si dinamismul criminalitatii - metodologia criminalitatii.

11. Ce forme imbraca conceptul criminologic de reactie sociala?
a. masuri preventive - dezaprobarea sau protestul social si juridic;
b. masuri represive - (pedepsele) pt combaterea criminalitatii;
c. ambele variante.

12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter:
a. Complex (fapte penale, comerciale, cauze sociale, relatii sociale, victime)
b. Complexat (fapte penalizate, criminali, cauze sociale, relatii socialiste, victime)
c. Complex (fapte penale, criminali, cauze sociale, relatii sociale, victime)

13. Impotriva criminalitatii se lupta cu mijloace de:
a. drept constitutional;
b. drept penal;
c. drept comercial.

14. In ce consta deosebirea dintre criminologie si criminalistica?
a. criminologia se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale, criminalistica se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale;
b. nu exista deosebire;
c. criminalistica se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale, criminologia se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale.

15. Exista relatii ale criminologie cu:
a. cu stiinta juridica si psihologia;
b. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie generala si juridica, psihologia, statistica, biologia).
c. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie primara si juridica, psihologia, statistica, anatomia).

16. Functia descriptiva consta in studierea si consemnarea privind volumul criminalitatii in:
a. intr-o tara, regiune, oras, intr-un ceas anume dat;
b. intr-o tara, regiune, oras, intr-un timp anume dat;
c. in toata lumea, intr-un timp dat.

17. Conceptul de personalitate din cadrul functiei descriptive face referire la:
a. temperament, caracter, inteligenta;
b. frumusete, greutate, inaltime;
c. descrierea fetei persoanei.

18. Conceptul de mediu din cadrul functiei descriptive poate fi:
a. mediu familial, ocazional, ales sau acceptat;
b. mediu conceptual, mediu descriptiv;
c. mediu ales, mediu functional.

19. Conceptul de factor criminogen din cadrul functiei explicative consta in:
a. elementul de determinare a actului criminal;
b. elementul de anti-determinare a actului criminal;
c. explicatia factorului criminal.

20. Conceptul de "criminogeneza,, din cadrul functiei explicative se refera la:
a. geneza crimei;
b. cauza explicativa a criminalului;
c. cauzele si conditiile criminalitatii.

21. Conceptul de "indice criminogen,, din cadrul functiei explicative poate fi:
a. acel ,,simtom,, ce nu poate permite un diagnostic criminogen privind un individ;
b. acel ,,simtom,, ce poate permite un diagnostic criminogen privind un criminal;
c. acel ,,simtom,, ce poate permite un diagnostic criminogen privind un individ.

22. Functia predictiva este destinata:
a. este destinatia anticiparii starii evolutive si dinamicii fenomenului fractional;
b. este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional;
c. nu este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional.

23. Functia profilactica are ca destinatie:
a. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea medicatiei adecvate in cadrul cunoasterii fenomenului infractional;
b. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul cunoasterii fenomenului infractional;
c. remediul actiunii sociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul necunoasterii fenomenului infractional.

24. Ce trasaturi distincte are metoda principala de investigare in criminologie?
a. rationamentul inductiv cu specificitatea sa;
b. inducerea in rationamentul crimei;
c. specificul metodei crimei.

25. Caracteristica metodei sociologice este:
a. observatia spontana;
b. observatia organizata;
c. ambele.

26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observatia ca metoda stiintifica se foloseste de:
a. chestionar si interviu;
b. filajul si ascultarea telefoanelor;
c. inregistrarea video.

27. Ce are in vedere metoda psihologica de investigare?
a. individul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente, ura, razbunare, dusmanie, dorinta de imbogatire, etc);
b. criminalul care nu a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente, ura, razbunare, dusmanie, dorinta de imbogatire, etc);
c. criminalul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente, ura, razbunare, dusmanie, dorinta de imbogatire, etc).

28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologica se refera in principal la:
a. aspectele parapsihologice ale procesului de criminogeneza;
b. aspectele psihologice ale procesului de criminalitate;
c. aspectele psihologice ale procesului de criminogeneza.

29. Cu ce tipuri a inceput studiul metoda tipologica?
a. tipuri psihologice si a continuat cu tipuri sociologice (,,tipul agresiv,,,,,tipul pervers,,,,,tipul pasional,,etc.)

30. Ce metoda speciala de investigare a criminologiei se refera la studiul monografic a unui tip de criminal, a unui tip de infractiune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.?
a. metoda monografica;
b. metoda stereografica;
c. metoda multigrafica.

31. In ce societate au aparut primele preocupari pentru cunoasterea fenomeniului criminalitatii?
a. in antichitate;
b. in societatea feudala;
c. in societatea burgheza.

32. Cine a fost primul ganditor umanist care a protestat impotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei corporale?
a. Thomas Morus (1478- 1535);
b. Louis de Montesquieu;
c. Ioan Tanoviceanu.

33. In ce perioada a scris Louis de Montesquieu, "Despre spiritul legilor,,?
a. 1847;
b. 1748;
c. 1784.

34. Cine a fost creatorul criminologiei "intuitive,,?
a. Louis de Montesquieu;
b. Thomas Morus;
c. Matei Basarab.

35. Cine a fost autorul monografiei intitulata "Despre delicte si pedepse,,?
a. Matei Basarab;
b. Thomas Morus;
c. Cesare Beccaria, la 1764.

36. Ce a incriminat Matei Basarab in lucrarea sa "Indreptarea legii,,?
a. mituirea, furtul si crima;
b. proxenetismul si prostitutia;
c. legea comerciala.

37. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei romanesti?
a. Ioan Tanoviceanu;
b. Matei Basarab;
c. Ioan Tanoviceanu.


38. Ce autor roman a afirmat in scrierile sale ca "ambitia nemasurata naste pacatul crimei,,?
a. Ioan Tanoviceanu;
b. Matei Basarab;
c. Miron Costin.

39. In ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste?
a. dialectica criminala;
b. criminalitatea in socialism;
c. socialismul criminal.

40. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat intr-una din lucrarile sale ca "nu saracia genereaza criminalitatea ci discrepanta dintre posibilitatile materiale si aspiratiile oamenilor,,?
a. Lambert Adolphe Quetelet;
b. Al. Lacassagne;
c. . Gabriel Tarde.

41. In ce contest Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul "societatile au criminali pe care ii merita,,?
a. au pus accent pe factorii sociabili in stabilirea metodologiei criminale;
b. nu au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale;
c. au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.

42. Cine au fost cei mai cunoscuti reprezentanti ai scolii socialiste care au afirmat ca inaintarea pe calea comunismului va duce in mod indubitabil la disparitia fenomenului criminal?
a. KARL MARX;
b. FR. ENGELS;
c. amandoi.

43. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat ca o cauza a criminalitatii o constituie:
a. imitatia;
b. lipsa educatiei;
c. saracia.

44. Cine a considerat crima ca fiind un "fenomen de normalitate sociala,, si al carui scoli a apartinut?
a. scoala psihologica - Emile Ddurkheim;
b. scoala sociologica- Lambert Adolphe Quetelet;
c. Scoala sociologica - Emile Durkheim.


45. Una din premisele aparitiei "scolii pozitiviste,, a fost cercetarea in domeniul frenologiei facuta de medicul:
a. Emile Durkheim;
b. Franz Joseph Gall;
c. Lambert Adolphe Quetelet.

46. Cine a fost autorul lucrarii "Tratat privind degenerescentele fizice intelectuale si morale ale speciei umane,, care a facut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crima?
a. Benedict August Morel;
b. Lambert Adolphe Quetelet;
c. Franz Joseph Gall.

47. Din ce scoala au facut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri?
a. Scoala pozitivista italiana (antropologica);
b. Scoala pozitivista spaniola (antropologica);
c. Scoala negativista italiana (antropologica).

48. Ce lucrare l-a facut celebru pe C. Lombroso?
a. criminalul si omul;
b. omul si delicventul;
c. L'Uomo delinquente (,,Omul Criminal,,).

49. Cesare Lombroso a fost:
a. reprezentantul: scolii clasice, Medic militar si criminolog italian;
b. Intemeietorul scolii antropologice a dreptului, director al unui azil de alineati mintal, profesor de medicina legala la Torino;
c. ambele.

50. Dupa parerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au doua sentimente constante invariabile si anume:
a. In categoria sentimentelor altruiste exista doua constante : «mila si probitatea » (cinstea);
b. In categoria sentimentelor de ura exista doua constante : «mila si probitatea» (cinstea);
c. In categoria sentimentelor altruiste exista doua constante : «mila si dispretul» (cinstea).

51. Cine din cercetatorii scolii pozitiviste italiene a introdus in gandirea criminologica notiunea de "periculozitatea infractorului,,?
a. Cesare Lombroso;
b. E. Ferri;
c. Raffaele Garofalo.

52. Ce a luat in considerare E. Ferri cand a clasificat criminalii in criminali nebuni, nascuti, obisnuiti, de ocazie, din pasiune? a. Teoria anormalitatii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul psihic);
b. Teoria normalitatii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul psihic);
c. Teoria anormalitatii bio-psiho-sociale (neluand in considerare factorul psihic).

53. Ce curent a sustinut teoria conform careia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf, atletomorf, displastic) au inclinare mai puternica spre comiterea unor infractiuni cu un anumit specific?
a. curentul bio-tipologic;
b. curentul morphologic;
c. curentul biologic.

54. Ce inclinatii au criminalii de tip leptomorf (astenic) intalniti in clasificarea curentului bio-ecologic?
a. au inclinatii spre criminalitatea matrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari (sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati);
b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari (sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati);
c. au inclinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari (sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati).

55. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris in curentul bio-tipologic?
a. este reprezentat de indivizi corpolenti, scunzi, cu extremitati scurte, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi - cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii);
b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati);
c. este reprezentat de indivizi slabi, inalti, cu extremitati lungi, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi - cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii).

56. Curentul inadaptarii bio-psihice a fost reprezentat de:
a. criminologul suedez Olof Kinberg in lucrarea ,,Probleme fundamentale ale criminologiei,,;
b. criminologul suedez Deso Kisinberg in lucrarea ,,Probleme fundamentale ale criminologiei,,;
c. criminologul suedez Afon Kindiberg in lucrarea ,,Probleme fundamentale ale criminologiei,,.

57. Care au fost cele doua elemente principale avute in vederea analizei biopsihice?
a. atomul constitutional si functia virala;
b. Nucleul constitutional si Functia morala;
c. miezul constitutiei si logaritmul moral.

58. Referitor la functia morala O. Kinberg considera ca este compusa din:
a. elemente emotionale si elemente cogenitive;
b. elemente emotionale si elemente cognitive;
c. elemente semiemotionale si elemente cognitive.

59. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio?
a. Teoria sau curentul constitutiei criminale;
b. Teoria sau curentul constitutiei criminologice;
c. Teoria sau curentul constitutiei criminogene.

60. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio?
a. ,,Tratat de antropologie criminala,, a fost publicat prima oara in 1945;
b. ,,Tratat de criminologie antropologica,, a fost publicat prima oara in 1945;

c. ,,Tratat de antropologie crimogena,,  a fost fost publicat prima oara in 1945.

61. Studiul microscopic a nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care conditioneaza sexul genetic al:
a. barbatului (cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii);

b. femeii (cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii);
c. omului (cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii).

62. Cariotipul uman presupune prezenta a:
a. 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi, din care 22 reprezinta ,,soma,, (partea nereproductiva), iar o pereche reprezinta germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuita din cromozomi sexuali;
b. . 48 de cromozomi dispusi in 24 de perechi, din care 23 reprezinta ,,soma,, (partea nereproductiva), iar o pereche reprezinta germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuita din cromozomi sexuali;
c. . 44 de cromozomi dispusi in 22 de perechi, din care 21 reprezinta ,,soma,, (partea nereproductiva), iar o pereche reprezinta germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuita din cromozomi sexuali.

63. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare in domeniul genetic a permis investigarea unor noi zone in domeniul:
a. biologiei genetice;
b. crimei genetice; 
c. biologiei criminale.

64. Sexul genetic este conditionat de prezenta sau absenta unui cromozom particular care este notat cu litera:
a. cu litera ,,y,,;
b. cu litera ,,x,,;
c. cu litera ,,z,,.

65. Formula cariotipului normal masculin este:
a. Km = 46xx;
b. Km = 46xy;
c. Km = 46yy.

66. Formula cariotipului normal feminin este:
a. Kf = 46xy;
b. Kf = 46xx;
c. Kf = 46yx.

67. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la:
a. la delincventi;
b. la femei;
c. la homosexuali.


68. O prima anomalie descoperita este existenta suplimentara a unui cromozom de tipul:
a. existenta suplimentara a unui cromozom de tipul ,,y'' (anomalie denumita sindromul Klinefelter);
b. existenta suplimentara a unui cromozom de tipul ,,xx'' (anomalie denumita sindromul Klinefelter);
c. existenta suplimentara a unui cromozom de tipul ,,x'' (anomalie denumita sindromul Klinefelter).

69. Subiectii care prezinta cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendinta spre criminalitate de tip):
a. infractional (talharii, violuri);
b. infractional (mita, santaj);
c. de tip sexual constand in homosexualitate, pedofilie, exhibitionism, furturi.

70. Criminalitatea de tip sexual are subiecti cu modificari cum ar fi:
a. caracter pasiv, timiditatea;
b. ambele;
c. depresia, deseori tulburari mentale.

71. Existenta suplimentara a unui cromozom de tipul "x,, este denumit:
a. anomalie denumita sindromul Klinefelter;
b. anomalie denumita sindromul Klaussfelter;
c. anomalie denumita sindromul Kligelter.

72. Anomalia cromozomului in plus de tip "y,, face ca subiectii din aceasta categorie in plan morfologic sa prezinte aparenta:
a. masculine, frecvent inalti peste 1,80 m, cu anomalii in configuratia urechilor, calvitie, miopie, etc;
b. masculine, frecvent inalti peste 1,90 m, cu anomalii in configuratia buzelor, calvitie, miopie, etc;
c. masculine, frecvent inalti peste 2,00 m, cu anomalii in configuratia urechilor, roscati, miopie, etc.

73. Surplusul de cromozomi "y,, este denumit :
a. cromozomul sexului;
b. cromozomul inteligentei;
c. cromozomul crimei.

74. Procentul de femei infractoare cu cariotipul "46x0,, este:
a. nesemnificativ;
b. mare;
c. imens.

75. Anomaliile abordate de teoria genetica pot exista si la:
a. indivizi perfect anormali prin inteligenta si comportament;
b. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament;
c. indivizi perfect normali prin sanatate si comportament.

76. Cui apartine teoria asociatiilor diferentiate:
a. criminologului american Edward Northerland;
b. criminologului american Edwin Sutherland;
c. criminologului britanic Edwin Sutherland.

77. Ce teorie criminologica a concluzionat ca indivizii devin criminali sau nu in raport de grupurile la care ei adera sau se asociaza?
a. Teoria asociatiilor diferentiate;
b. teorema asociatiilor diferentiale;
c. teoria asocitiilor diferite.

78. Cui apartine teoria conflictelor de culturi?
a. criminologului american Edwin Sutherland;
b. criminologului american Robert K. Merton;
c. criminologului american Thorsten Sellin.

79. Cum s-a numit principala lucrare scrisa de Thorsten Sellin?
a. ,,Conflictul cultural si crima" - publicata prima oara in 1938;
b. ,,Conflictul crimei si cultura" - publicata prima oara in 1938;
c. ,,Atractia dintre cultura si crima" - publicata prima oara in 1938.

80. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate sa apara:
a. Exista in principal trei situatii generatoare de conflict (a, b si c);
b. conflictul poate sa apara intre doua atitudini perfect morale, dar bazate pe valori diferite, (de exemplu in cazul colonizarii);
c. conflictul se poate situa intre legi arbitrare ori legi care favorizeaza coruptia, pe de o parte, si indivizi care se supun unor conceptii morale sanatoase, pe de alta parte, (de exemplu in cazul starii de ocupatie);
d. conflictul se poate ivi intre legi conforme cu valorile socialmente acceptate si indivizi ce au coduri morale particulare, (de exemplu in cazul imigrantilor).

81. Teoria "anomiei,, face parte din:
a. lucrarea ,,Teorema sociala si structura sociala'';
b. lucrarea ,,Teoria sociala si straturile sociale'';
c. lucrarea ,,Teoria sociala si structura sociala''.

82. Cine a formulat teoria anomiei?
a. sociologul american Edwin Sutherland;
b. sociologul american Robert K. Merton;
c. sociologul american Thorsten Sellin.

83. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius "care inseamna,,:
a. anonim;
b. nimanui;
c. haos, dezorganizare.

84. Din punct de vedere sociologic "anomios,, desemneaza o stare a societatii caracterizata prin:
a. lipsa de legi, de norme;
b. existenta unor norme contradictorii;
c. ambele.

85. Teoria "noua aparare sociala,, a adoptat unele principii importante cum ar fi:
a. cunoasterea criminalului;
b. unificarea pedepselor cu masurile de siguranta;
c. ambele.


86. Cel mai de seama reprezentant si creator al psihanalizei a fost:
a. Sigmund Freud (1856-1939) - medic vienez;
b. Sigmund Freud (1856-1939) - medic vienez;
c. Sigmund Freud (1856-1939) - medic vienez.

87. Conform teoriei freudiene fortele pulsionale fundamentale ale individului sunt:
a. erosul - instinct al vietii si dragostei;
b. ambele;
c. thanatos - instinct distructiv al urii si mortii.

88. Ce concept freudian explica faptul ca un infractor isi "semneaza crima,,?
a. ,,complexul de inferioritate'' (al IV-lea);
b. ,,complexul de superioritate'' (al IV-lea);
c. ,,complexul de vinovatie'' (al IV-lea).

89. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta actioneaza in functie de:
a. mobiluri inconstiente in care ,,eul'' este invins de ,,sine'' care scapa si de ''supraeul''
b. mobiluri inconstiente in care ,,eul'' este invins de ,,supraeul'' care scapa si de ''sine''
c. mobiluri inconstiente in care ,,supraeul'' este invins de ,,sine'' care scapa si de ''eul''

90. Criminalitatea imaginara, care transpune in vise, fantezii sau acte ratate a fost abordata in:
a. lucrarea ,,Criminalul si judecatorii sai'' scrisa de Fr. Alexander si H. Staub;
b. lucrarea ,,Criminalul si avocatii sai'' scrisa de Fr. Alexander si H. Staub;
c. lucrarea ,,Criminalul si calaii sai'' scrisa de Fr. Alexander si H. Staub.

91. Cui apartine teoria instinctelor?
a. criminologului belgian Jean Pinatel;
b. criminologului belgian J. Lange;
c. criminologului belgian Etienne De Greeff.

92. Pe ce se fundamenteaza teoria instinctelor?
a. pe instinctologia psihomorala a delicventului;
b. pe etiologia psihormonala a delicventului;
c. pe etiologia psihomorala a delicventului.

93. Potrivit teoriei instinctelor structura afectiva a individului este determinata de doua grupuri fundamentale de instincte:
a. instincte de conservare si instincte de iubire;
b. instinctele de aparare si instinctele de simpatie;
c. instincte de atac si instincte de ura.

94. Dupa parerea lui E. De Greeff trasatura psihica fundamentala care permite trecerea individului la actul criminal este:
a. indiferenta afectiva a individului;
b. indiferenta efectiva a individului;
c. diferenta afectiva a individului.

95. Cui apartine teoria personalitatii criminale?
a. criminologului francez E. De Greeff;
b. criminologului francez Jean Pinatel;
c. criminologului francez J. Lange.

96. Ce reprezinta egocentrismul in conceptia lui Jean Pinatel?
a. tendinta individului de a raporta totul la sine insusi;
b. tendinta individului de a raporta totul la altii;
c. tendinta individului de a nu raporta totul la sine insusi.

97. Indiferenta afectiva conform teoriei personalitatii criminale reprezinta:
a. acea trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai;
b. acea trasatura psihica afectiva prin care individul domina pe de semenii sai;
c. acea trasatura psihiatrica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai.

98. Ce scoala a concluzionat ca datorita unor stigmate exterioare, este posibil sa fi recunoscut un ucigas, hot, escroc etc.?
a. scoala lombarda;
b. scoala lombrodiana;
c. Scoala lombroziana.

99. Sunt considerati factori individuali de criminalitate de natura ereditara:
a. ambele  (b+c);
b. factori de natura biopsihologica;
c. factori biologici criminogeni.

100. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovati de comiterea actului criminal sunt:
a. factorii ereditatii;
b. factorii psihici;
c. factorii morali.

101. Ce indivizi vizeaza factorii individuali de criminalitate de natura psihiatrica?
a. psihopatii juvenili;
b. psihopatii criminologi;
c. ,,psihopatii delicventi'' care imbraca urmatoarele forme: - tulburari mintale de durata
- maladiile mintale evolutive.

102. Criminologii opiniaza ca delicventa juvenila cuprinde:
a. minorii, adolescentii;
b. tinerii - inclusiv tinerii adulti;
c. ambele (a+b).


103. In toata lumea s-a constatat ca:
a. raportul este in favoarea criminalitatii masculine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat barbatul;
b. raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca barbatul este mai putin criminal decat femeia;
c. raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat barbatul.

104. Dopajul este specific pentru stimularea:
a. sportivilor de mare perfomanta;
b. narcomanilor;
c. aurolacilor.

105. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc:
a. familia de origine a unui criminal;
b. familia de origine a unui mafiot;
c. familia de origine a unui individ.

106. Mediul ocazional tipic este reprezentat de:
a. familie;
b. scoala;
c. parinti.

107. Criminalitatea neorganizata (sau partial organizata) este cunoscuta si sub denumirea de:
a. ,,criminalitatea conventionala";
b. ,,criminalitatea nonconventionala";
c. ,,criminalitatea neconventionala".