QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Criminologie etiologica : pozitivismul italian





CRIMINOLOGIE ETIOLOGICA : Pozitivismul italian



A) Premisele pozitivismului italian


1. Semiesecul scolii clasice a dreptului penal, respectiv neputinta acesteia de a propune solutii valabile pentru limitarea fenomenului criminal.


Gandirea pozitivista apare ca o continuare, dar si ca o replica la scoala clasica .


TEME :




- Aratati cum sintetizeaza  Enrico Ferri raporturile dintre cele doua orientari , clasica si pozitivista .


2. Dezvoltarea cercetarii stiintifice , in general , si , in particular, aplicarea metodei inductiei pozitive, caracteristica pentru secolul al XIX –lea.


O influenta considerabila asupra ideilor pozitiviste a fost exercitata de doctrina evolutionista .


Studiile realizate de Gall si Morel au influentat la randul lor , in mod direct si decisiv , in primul rand cercetarile lui C . Lombroso dar si pe cele ale celorlalti reprezentanti ai pozitivismului :


a) Franz Joseph Gall (1758-1828) a studiat medicina la Strasbourg si Viena, fiind preocupat in principal de problemele legate de anatomia creierului. Intre 1810-1819 apar cele patru volume ale celei mai importante dintre lucrarile sale : « Anatomia si fiziologia sistemului nervos in general si a creierului in particular ».


Gall formuleaza o teorie a tendintelor umane potrivit careia comportamentul omului este reglat prin « jocul » unor tendinte care isi gasesc fiecare « conditia materiala de posibilitate » intr-o portiune a cortexului. Portiunea este proeminenta daca tendinta este dezvoltata si, respectiv, atrofica daca tendinta este redusa, rezultand o adevarata « cartografie corticala ».


Potrivit lui Gall ar exista, in principiu, trei zone care ar putea interesa fenomenul criminal si care ar putea fi sondate printr-o « cranioscopie abila ».


Gall a fost primul sustinator al ideii de « localizare », idee ce a fost reluata ulterior de numerosi savanti, dand nastere unor polemici aprinse .


Astazi stim ca localizarea exista pana la un anumit punct. In acelasi timp, deoarece marea majoritate a activitatilor mentale cer ca numeroase zone corticale sa lucreze in colaborare, ideea de localizare nu poate fi sistematizata si impinsa pana la ultimele ei consecinte.


TEME :

- Indicati particularitatile celor trei zone craniene care , potrivit lui Gall, ar putea influenta fenomenul criminal ?


b) Benedict August Morel (1809-1873), de profesie medic psihiatru , si-a desfasurat activitatea intr-un azil public, unde a efectuat cercetari concretizate intr-o vasta lucrare : ,, Tratat privind degenerescentele fizice, intelectuale si morale ale speciei umane ‘’ .


Morel concepe degenerescenta ca pe o maladie ereditara , maladie ce are drept efect o deviere a individului de la tipul normal.


El trateaza pe larg problema nebuniei morale si face o clasificare a maladiilor mentale aratand care sunt cele predispuse la crima.


3. A treia premisa generala a pozitivismului este reprezentata de explicatiile cu privire la fenomenul criminal , anterioare sau contemporane cu scoala pozitivista , explicatii grupate in principalele scoli criminologice .


Explicatiile formulate in cadrul scolilor amintite au constituit puncte de reper importante pentru cercetatorii italieni.


INTREBARI / SUBIECTE :


-Premisele pozitivismului italian.


B) Cesare Lombroso



Cesare Lombroso s-a nascut la 6 noiembrie 1835 la Viena. Si-a facut studiile la facultatile din Padova, Viena si Pavia, iar din anul 1859 a inceput sa lucreze ca medic militar.


In anul 1864 i se incredinteaza cursul de psihiatrie la Universitatea din Pavia si devine, in acelasi timp, director al unui azil de alienati.


In 1876 ocupa postul de profesor de medicina legala la Torino.


In acelasi an publica lucrarea « L’Uomo delinquente », care in scurt timp il face celebru.


Alte lucrari : « Antropologia criminala si recentele ei progrese », « Omul de geniu ».


Sub influenta ideilor sale are loc in 1885 la Roma, primul Congres International de Antropologie criminala .


Cesare Lombroso a murit la 18 octombrie 1909.


B1) Teoria anormalitatii biologice


La originea cercetarilor lombrosiene a stat descoperirea, la craniul unui criminal, in zona occipitala medie, a unei adancituri accentuate, trasatura ce se regasea la unele cranii primitive. Aceasta descoperire i-a sugerat lui Lombroso ipoteza atavismului (adica oprirea in dezvoltare pe lantul filogenetic). Pentru verificarea acestei ipoteze Lombroso a efectuat numeroase cercetari, ajungand la studierea a 383 de cranii.


A reusit sa distinga asa-zisele stigmate ale omului criminal : sinusurile frontale foarte departate, pometii si falcile voluminoase, orbitele mari si departate, asimetria fetei si a deschiderilor nazale, apendice lemurian al falcilor.


A studiat anomalii ale creierului, ale scheletului si ale unor organe interne.


A extins cercetarile la criminali in viata. Printre altele a constatat faptul ca lipsa durerii (analgezia) il apropie pe criminal de omul salbatic.


O a doua faza a cercetarilor s-a referit la unele malformatii morfo-functionale de natura degenerativa.


In acest context Lombroso a stabilit existenta unor analogii intre « nebunul moral » si « criminalul nascut », mai ales sub aspectul simtului moral.


Examinarea criminalului nebun a scos  la iveala existenta acelorasi stigmate ca si in cazul omului criminal , stigmate ce sunt explicate de aceasta data pe baza degenerescentei.


Intr-o ultima etapa Lombroso se concentreaza asupra studiului epilepsiei. El considera ca epilepsia este , pe de o parte , « una dintre psihozele cele mai atavice »  iar , pe de alta parte , « nucleul tuturor degenerescentelor ».


In concluzie, teoria lombrosiana parcurge trei faze :

  1. natura atavica a criminalului ;
  2. raportul dintre degenerescenta si criminalitate ;
  3. criminalitatea ca forma a epilepsiei ; impulsurile spre crima sunt considerate a fi echivalentul convulsiilor epileptice .



In teoria lombrosiana fenomenul criminal este determinat de o anormalitate biologica bazata pe atavism organic si psihic si pe o patologie epileptica.


B2) Importanta operei lombrosiene


Lombroso a fost primul care a facut ca studiul criminalului sa treaca de la faza metafizica la studiul stiintific, aplecandu-se asupra realitatii. Cercetarile lui Lombroso au constituit punctul de plecare a numeroase investigatii stiintifice cu privire la fenomenul criminal.


Lombroso este un precursor al biotipologiei.


Opera sa contine constatari utile si actuale, cum ar fi cele referitoare la infractorii bolnavi mintal , la alcoolism etc.


Lombroso neaga ideea de liber arbitru si, implicit, pe cea de raspundere morala , ca temei al represiunii.


REFERATE :

Omul de geniu ;


Omul criminal ;


Antropologia criminala si recentele ei progrese.


INTREBARI / SUBIECTE :


Teoria anormalitatii biologice


Importanta operei lombroziene.



C) Raffaele Garofalo



Baronul R. Garofalo a fost magistrat de cariera , indeplinind functia de Presedinte de Camera la Curtea de Apel din Neapole.


Principala sa lucrare, « Criminologie », a fost publicata prima data in 1885.


Este primul care a utilizat denumirea de criminologie in sensul contemporan.



C1) Teoria anormalitatii morale


Constructia teoretica a lui Garofalo se intemeiaza pe notiunea de delict natural.


Notiunea de crima trebuie privita din punct de vedere sociologic, nu juridic.


Pentru a stabili notiunea de crima trebuie realizata distinctia dintre delicte naturale si delicte conventionale. Notiunea de crima, in sens sociologic, ar trebui sa includa doar categoria delictelor naturale.


Crima raneste acele sentimente pe care le numim « simtul moral » al unei colectivitati. Singurele sentimente care au importanta pentru morala sociala sunt « sentimentele altruiste ». In categoria sentimentelor altruiste exista doua constante : « mila si probitatea ». Pe baza celor doua sentimente fundamentale, mila si probitatea, Garofalo considera ca se poate realiza identificarea delictelor naturale , a crimelor : ‘’elementul de imoralitate necesar pentru ca un act daunator sa fie considerat drept criminal de catre opinia publica , este vatamarea acelei parti a simtului moral care consta in sentimentele altruiste fundamentale , mila si probitatea . ‘’ .


Garofalo isi propune identificarea tipului criminal, a individului capabil sa comita un delict natural. Pentru aceasta Garofalo recurge la o evaluare obiectiva a rezultatelor cercetarilor intreprinse de Lombroso si discipolii sai.


Pe baza acestei evaluari Garofalo admite ideea ca delincventii sunt fiinte aparte, din punct de vedere antropologic tipul criminal fiind departe de a fi conturat.


Criminalul este un anormal deoarece difera de majoritatea contemporanilor si concetatenilor sai prin « lipsa anumitor sentimente » si a anumitor dezgusturi.


Pentru Garofalo « criminalul tipic este un monstru in plan moral » ; este acela caruia « ii lipseste total altruismul ».


Garofalo admite existenta unei zone intermediare intre delincventi si oamenii normali, deoarece considera ca  este imposibil sa tragem o linie care sa separe in mod distinct lumea criminala de cea a oamenilor onesti, pentru ca exista peste tot in natura grade si nuante.


In cadrul tipului criminal general conceput, Garofalo stabileste urmatoarele categorii : 1) asasini ; 2) violenti ; 3) necinstiti ; 4) cinici.


TEME :


- Aratati diferenta intre delictele naturale si cele conventionale.



C2) Importanta operei lui Garofalo


Teoria anormalitatii morale nu poate constitui o explicatie general valabila. O serie de teorii moderne cu privire la fenomenul criminal au preluat insa ideea, integrand-o intr-un cadru explicativ mai larg.


Garofalo constata ca instructia nu are efect benefic direct asupra fenomenului criminal.




Arata ca religia ar putea avea efecte benefice doar daca perceptele morale sunt receptate in copilarie.


Demonstreaza ca factorii economici nu reprezinta adevarata cauza a criminalitatii.


Introduce notiunea de periculozitate a infractorului.


Garofalo detine prioritatea in sublinierea necesitatii efectuarii de anchete sociale cu privire la infractor.



REFERATE :

Criminologie : distinctia  delict natural – delict conventional ;

Ideea de cod penal european la Garofalo


INTREBARI / SUBIECTE


Teoria anormalitatii morale ;

Importanta operei lui Garofalo.



D) Enrico Ferri



Ferri a urmat studii juridice la Universitatea din Bologna. A fost profesor universitar, avocat si om politic. A avut o bogata activitate stiintifica.


Principala lucrare a lui Ferri a aparut in 1881 sub denumirea « Noile orizonturi ale dreptului penal » si a fost republicata ulterior cu titlul « Sociologie criminala ». In aceasta lucrare autorul formuleaza o teorie multifactoriala a delictului.


Ferri constata ca in doctrina criminologica , de-a lungul timpului , au existat trei mari variante explicative cu privire la originea delictului , care a fost considerat un fenomen de :

normalitate (fie biologica , fie sociala);

anormalitate biologica;

anormalitate sociala.


Desi utilizeaza formula anormalitate biologico - sociala , Ferri ia in considerare si factorul psihic.


TEME

- Care este originea delictului in opinia lui Ferri?



D1) Teoria anormalitatii bio-psiho-sociale


In construirea teoriei sale Ferri pleaca de la clasificarea criminalului in cinci categorii:


1) criminalii nebuni ;

Intra in aceasta categorie toate cazurile patologice. O varietate aparte o reprezinta nebunul moral.


2) criminalii nascuti ;

Sunt cei la care se regasesc, de o maniera evidenta, caracteristicile speciale ale omului criminal relevate de antropologia criminala. Marea majoritate a recidivistilor este alcatuita din criminali nascuti sau criminali din obisnuinta.


3) criminalii obisnuiti sau din obisnuinta dobandita ;

Se caracterizeaza prin slabiciune morala la care se adauga stimuli ai circumstantelor si mediului corupt. Deseori incep activitatea infractionala la o varsta frageda si comit infractiuni contra proprietatii. Detentia ii degradeaza fizic si moral , in loc sa ii ajute sa se indrepte .


4) criminalii de ocazie ;

In aceasta categorie se regasesc cei care sunt impinsi sa comita fapte penale de unele conditii legate de mediul fizic si social.


5) criminalii din pasiune ;

Sunt o varietate a criminalilor de ocazie. Comit de cele mai multe ori atentate contra persoanei. Au un temperament sanguin sau nervos si o sensibilitate exagerata.


Granitele intre cele cinci categorii de criminali nu sunt foarte ferme.


Factorii criminogeni sunt grupati de Ferri in trei categorii :


1) factorii antropologici ; acestia sunt divizati la randul lor in trei subcategorii :

a)     constitutia organica  ;

b)     constitutia psihica  ;

c)     caracteristicile personale ale criminalului.


2) factorii fizici sau cosmo-telurici ;

- cuprind toate cauzele apartinand mediului fizic.


3) factorii sociali ;



- rezulta din mediul social in care traieste delincventul.


Concluzia este ca in opinia lui Ferri, crima ca fenomen individual este determinata de o multitudine de factori concurenti de natura biologica , psihologica si sociala.



TEME :

- Dati exemple de factori criminogeni de natura fizica si de natura sociala.


D2) Contributia lui Ferri la dezvoltarea gandirii criminologice


Ferri constata ca intr-un mediu social dat, in conditii individuale si fizice date, se produce un numar determinat de infractiuni. In conditii deosebite, legate de fenomene economice sau politice, numarul infractiunilor poate atinge un prag maxim. Astfel, se impun doua constatari importante :

nu exista o regularitate a fenomenului criminal ;

pedepsele nu au eficienta care le este atribuita in general.


Concluzia este ca trebuie sa se recurga la echivalenti ai pedepselor.


Ferri elaboreaza un adevarat program de reforma sociala :

in plan economic ;

din punct de vedere politic;

in domeniul stiintific;

in plan civil si administrativ;

in privinta educatiei


Ferri formuleaza teoria pozitivista a raspunderii penale.


Astfel, Ferri neaga ideea de liber arbitru. Se neaga implicit ideea de raspundere morala , pe care o inlocuieste cu raspunderea sociala.



TEME :

Ce reprezinta echivalentii pedepselor in opinia lui Ferri ?;

Indicati elemente din programul de reforma elaborat de Ferii (in plan economic, politic, stiintific, civil, administrativ si educational) ;

Explicati teoria pozitivista a raspunderii penale formulata de Ferri.


INTREBARI / SUBIECTE 

Tipuri de criminal si factori criminogeni la E. Ferri ;

Contributia lui Ferri la dezvoltarea gandirii criminologice.


REFERATE 

Sociologie criminala ;

Tipuri de criminal si factori criminogeni ;

Substitutele (echivalentii ) pedepsei ;

Negarea ideii de liber arbitru.



E) Caracteristicile scolii pozitiviste


1) Studiul complet al fenomenului criminal, ca realitate umana si sociala si, in mod corelativ, contestarea viziunii abstracte asupra crimei;


2) Formularea unor concluzii bazate pe observarea fenomenului criminal, pe metoda inductiei pozitive si renuntarea la deductia apriorica, speculativa;


3) Negarea “liberului arbitru” si inlocuirea acestei idei cu cea a determinismului bio-psiho-social ;


4) Inlocuirea ideii de raspundere morala cu cea de raspundere sociala ;


5) Justificarea activitatii juridico-penale prin ratiuni de aparare sociala, ceea ce presupune masuri de protectie si masuri de prevenire.


INTREBARI / SUBIECTE 

- Caracteristicile scolii pozitiviste.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }