QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Atributiile Presedintelui in raporturile sale cu Parlamentul








Atributiile Presedintelui in raporturile sale cu Parlamentul

Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu Parlamentul privesc potrivit Constitutiei, urmatoarele domenii: adresarea de mesaje Parlamentului, convocarea si dizolvarea Parlamentului, promulgarea legii.

. Adresarea de mesaje Parlamentului




In calitate de sef al Statului» dar si de unul dintre cei doi sefi ai puterii executive, Presedintele Romaniei are legaturi institutionalizate cu Parlamentul, autoritatea reprezentativa suprema a poporului roman si unica putere legiuitoare a tarii, care exercita controlul asupra Guvernului si administratiei publice.

Este necesara si normala posibilitatea constitutionala ca Presedintele sa-si faca cunoscute Parlamentului, opiniile sale cu privire la problemele natiunii, printr-un mesaj.

Art.88 din Constitutie stabileste: 'Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii'. Fata de modul de redactare se impun cateva precizari:

a. In practica, ramane la latitudinea Presedintelui sa aprecieze ce
anume reprezinta ''principalele probleme politice ale natiunii' a caror
rezolvare este de competenta Parlamentului;

b. Forma prin care Presedintele adreseaza mesajul este aleasa de
acesta, putand exista trei mari situatii: prezentare directa de Presedinte,
citirea mesajului de un imputernicit si trimiterea mesajului sub forma unei
scrisori publice.

In articolul 62, alin. 2, lit. 'a' din Constitutie se prevede: Camerele se intrunesc in sedinta comuna pentru primirea mesajului Presedintelui Romaniei. Astfel, se poate realiza colaborarea dintre puterea legiuitoare si puterea executiva in scopul solutionarii unor probleme importante ale natiunii. Mesajul nu produce efecte juridice (asa cum produce decretul prezidential), singura urmare a acestuia constand in obligatia Camerelor reunite de a-1 primi si nu de a-1 dezbate1.

Obligatia constitutionala a Parlamentului se limiteaza la primirea mesajului. Dezbateri au loc numai daca Parlamentul considera ca solutionarea problemelor cuprinse in mesaj poate fi efectuata in cadrul competentei sale.

In Decizia nr. 87/1994 a Curtii Constitutionale se mentioneaza: 'Presedintele, ca principiu, nu poate fi participant la o dezbatere parlamentara, deoarece ar insemna sa-si angajeze raspunderea politica, ceea ce este contrar pozitiei sale constitutionale de reprezentant al natiunii si l-ar situa intr-o situatie similara cu cea a Guvernului, care, potrivit art. 108 alin. 1 din Constitutie raspunde politic in fata Parlamentului'.

2. Convocarea si dizolvarea Parlamentului

In articolul 60, alin.3 din Constitutie se stabileste ca, Parlamentul nou ales se intruneste la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la desfasurarea alegerilor. Conform art. 63, alin.l, Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in 2 sesiuni ordinare, pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lumi iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor. Prin urmare, Parlamentul nou ales se intruneste la convocarea Presedintelui fie in sesiune ordinara, fie in sesiune extraordinara daca, data convocarii expira, in cadrul termenului limita de 20 de zile, in timpul sesiunii sau al vacantei parlamentare.

Dizolvarea Parlamentului se poate decide numai in caz de criza guvernamentala cu respectarea unor conditii stabilite in articolul 89 din Constitutie:

sa existe cel putin 2 solicitari privitoare la acordarea votului de investitura;

sa fi trecut mai mult de 60 de zile de la data primei cereri si de a se acorda votul de investitura;


sa fi fost consultati presedintii celor doua Camere si liderii grupurilor parlamentare;

in cadrul sesiunii extraordinare, de regula, nu se poate dezbate decat problema pentru care a fost convocat acesta, neputandu-se extinde, ulterior, si la alte probleme;

sa nu fie vorba de ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui Romaniei;



sa nu fie vorba de stare de asediu sau stare de urgenta.

in cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.

3. Promulgarea legii

Promulgarea este atributia sefului puterii executive (Rege sau Presedinte) prin care constata ca o lege a fost legal votata si ordona Administratiei Statului sa aplice si sa execute legea respectiva. Promulgarea confera unei legi., formula executorie care o face apta sa fie executata de administratie.

Operatiunea de promulgare, in majoritatea tarilor, si 'dezlegarea”'este data de seful de stat pentru publicarea legii, deoarece seful statului arc si dreptul de a refuza promulgarea, solicitand reexaminarea de catre Parlament, sau blocand legea. Astfel, in Franta, Presedintele Republicii promulga legile in 15 zile de la comunicarea in Guvern, a legii definitiv adoptate, putand, insa, inainte de expirarea acestui termen, sa ceara o noua deliberare, fie a legii in ansamblu, fie numai a unor articole din lege.

Aceasta noua deliberare nu poate fi refuzata (art.10 din Constitutia Frantei).

In art. 69 din Constitutia Belgiei se precizeaza doar ^'Regele sanctioneaza si promulga legile', iar in art. 137 lit.'b' din Constitutia Portugaliei: 'in ceea ce priveste actele proprii, Presedintele Republicii arc in competenta sa: promulge si sa ordone publicarea legilor, a decretelor-lege si a decretelor de reglementare, sa semneze hotararile Adunarii Republicii care aproba acordurile internationale si celelalte decrete ale guvernului'

Constitutia Olandei in art. 47 precizeaza ca: 'Toate legile si decretele regale sunt semnate de catre Presedinte si de catre unul sau mai multi ministri ori secretari de stat'

Procedura promulgarii consacrata de Constitutia Romaniei este reglementata in art. 77 conform caruia: legile se trimit spre promulgare Presedintelui Romaniei, iar promulgarea se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire. Acesta este un termen de decadere, dupa a caruia indeplinire legea intra in vigoare, chiar daca nu a fost promulgata de Presedinte.

Promulgarea legii de catre Presedinte este obligatorie. Totusi, Constitutia ii confera acestuia dreptul de a cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii. Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

In articolul 144 lit ''a' din Constitutie se prevede atributia Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor 2 Camere, a Guvernului, a inaltei Curti de Casatie si Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei.

Atunci cand Curtea Constitutionala declara neconstitutionalitatea legii, partial sau in intregime, aceasta se trimite Parlamentului spre reexaminare.

Daca, Parlamentul adopta legea, in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor Camerei, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea ei in forma adoptata de Parlament este obligatorie.

Prin urmare, in temeiul Constitutiei din 1991,revizuita, promulgarea este obligatorie si este inadmisibil sa se omita promulgarea unei Constitutii sau legi, deoarece intr-o asemenea situatie aceasta ar fi lipsita de formula executorie absolut necesara pentru executarea ei de catre Administratia Statului.

Intrarea in vigoare a unei legi fiind conditionata de promulgarea ei, refuzul de a promulga o lege votata de Parlament, ca si raportarea ei ulterioara afecteaza interesele acelora care cad sub incidenta legii respective.

Suntem si noi de acord ca refuzul presedintelui de a promulga o lege si atacul in justitie a acestui refuz de catre orice persoana interesata sau Parlament trebuie reglementate intr-o lege speciala.

4. Atributiile Presedintelui Romaniei in raporturile sale cu justitia si cu alte autoritati jurisdictionale

Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu puterea judecatoreasca si cu alte autoritati jurisdictionale se refera la: numirea judecatorilor si a procurorilor, acordarea gratierii individuale, numirea membrilor altor organe jurisdictionale.

4.1. Numirea judecatorilor

Presedintele Romaniei, potrivit art.133 alin.l din Constitutie, numeste judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, la propunerea ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti. 



Presedintele Romaniei poate refuza numirea unei persoane, dar nu

poate numi, niciodata vreo persoana, ca magistrat daca nu face parte

din propunerile

ce i-au fost inaintate de ministrul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

Legea pentru organizarea judecatoreasca nr. 304/2004 prevede ca: la judecatorii si la parchetele de pe langa aceste instante pot functiona judecatori si procurori stagiari, numiti prin ordin al ministrului justitiei. La propunerea procurorului general sunt numiti procurori stagiari.

Numirea judecatorilor de catre Presedintele Republicii are ca efect dobandirea inamovibilitatii, potrivit legii.

Presedintele si ceilalti judecatori ai inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti pe o perioada de 7 ani. Ei pot fi reinvestiti in functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.

Prin inamovibilitate judecatorii obtin un statut juridic special, care presupune protectie fata de oricine, care, prin actiuni arbitrare si subiective, le-ar influenta decizia, afectandu-le independenta si nu poate fi destituit decat, in conditiile prevazute de Legea nr. 304/2004.

Acordarea gratierii individuale

Gratierea este atributia exclusiva a sefului Statului. Prin gratiere se mentine condamnarea, dar se acorda condamnatului iertarea totala sau partiala de executarea pedepsei, ori comutarea acesteia.

Formularea din Constitutia Romaniei, 'acorda gratierea individuala', conduce la cel putin doua concluzii;

gratierea poate fi si colectiva, care, prin ipoteza, se acorda prin
lege organica in conformitate cu prevederile articolului 72 litera 'i' din
Constitutie;

acordarea gratierii individuale este o atributie exclusiva a
Presedintelui, fiind exercitata fara vreo conditionare procedurala
prealabila nu si posterioara.

Potrivit Constitutiei, Presedintele Romaniei nu poate edicta norme. Mai mult, din coroborarea art. 94, cu art. 99 din Constitutie reiese ca decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea acestei atributii se contrasemneaza de Primul-ministru (conditionarea posterioara).

Numirea membrilor altor organe jurisdictionale

Potrivit art. 140, alineatele 1 si 2 din Constitutie, din totalul de noua judecatori ai Curtii Constitutionale, trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.

Articolul 94, litera 'c' din Constitutie prevede atributia Presedintelui Romaniei de a numi judecatorii financiari pe o perioada de 6 ani, 'numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege', la propunerea plenului Curtii de Conturi (Legea nr. 94/1992) Judecatorii financiari sunt inamovibili pe durata mandatului lor. Revocarea judecatorilor financiari se face de Presedintele Romaniei, la propunerea plenului Curtii de Conturi.

Presedintele Romaniei, in temeiul articolul 109 din Legea nr. 94/1992, numeste procurorul general financiar si procurorii financiari, pe o perioada de sase ani, tot la propunerea plenului Curtii de Conturi. De asemenea, revocarea din functie a procurorilor financiari se face de Presedintele Romaniei, la propunerea plenului Curtii de Conturi.

Judecatorii si procurorii financiari ai Curtii de Conturi nu fac parte din puterea judecatoreasca, deoarece Curtea de Conturi este un organ central de specialitate al Administratiei Statului.



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }