QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Administratie publica





ADMINISTRATIE PUBLICA


Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.
Functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica. Persoana care a fost eliberata din functia publica si se afla in corpul de rezerva al functionarilor publici isi pastreaza calitatea de functionar public.
Activitatile desfasurate de functionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publica, sunt urmatoarele:
a) punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative;
b) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora;
c) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publice, precum si a documentatiei necesare executarii legilor, in vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice;
d) consilierea, controlul si auditul public intern;
e) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;
f) colectarea creantelor bugetare;
g) reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara si strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;
h) realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.
Totalitatea functionarilor publici din cadrul autoritatilor administrative autonome si din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala constituie corpul functionarilor publici.
Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:
a) legalitate, impartialitate si obiectivitate;
b) transparenta;
c) eficienta si eficacitate;
d) responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale;
e) orientare catre cetatean;
f) stabilitate in exercitarea functiei publice;
g) subordonare ierarhica.





Printre cei mai importanti factori care influenteaza raspandirea coruptiei sunt, potrivit populatiei, in primul rand salariile mici ale functionarilor publici si dorinta de imbogatire rapida a celor aflati la putere.

In comparatie cu opinia publica la nivel regional, romanii considera intr-o pondere mai mare imperfectiunile legislative ca fiind unul dintre cei mai importanti factori ai raspandirii coruptiei. 
Crizei morale din perioada tranzitiei i se acorda, insa, o importanta mai mare la nivel regional decat in Romania. 

Tendinta generala la nivel regional – ceva mai accentuata in Romania – este sa se atribuie coruptiei intr-o mai mare masura cauze din interiorul sistemului administratiei publice si mai putin cauze care provin din cultura sau trecutul societatii. 




Cei mai importanti trei factori care influenteaza raspandirea coruptiei in Romania


Coruptia tinde sa infloreasca acolo unde salariile din sectorul public sunt mult sub limita acceptabila. In astfel de circumstante apar o serie de situatii.

In primul rand, functionarul public inceteaza sa mai acorde vreo valoare slujbei pe care o detine. Indivizii se pot simti fortati sa isi mareasca veniturile din surse exterioare si daca aceasta implica un efort semnificativ in termeni de timp si/sau energie, slujba in cadrul serviciului public poate deveni o piedica in acumularea de castiguri din exterior.

In al doilea rand, daca diferentele de salarii sunt si ele nesemnificative, orice majorare de salariu, castigata prin promovare, nu va reflecta sacrificiile care au precedat-o.

In al treilea rand, functionarii publici (adesea la nivel inalt) initiaza „afaceri” sau „consultante” ale caror principali si poate unici clienti sunt departamentele in care ei lucreaza. Acesti indivizi vor monopoliza activitatea departamentala pentru sau intre ei – la nivelul sectorului privat – ducand la marirea numarului de conflicte de interese si la transformarea standardelor de conduita in serviciul public in simple lozinci.

In al patrulea rand, se intreprind calatorii inutile peste hotare. Sumele alocate acestor calatorii sunt in general foarte mari. Veniturile acumulate de pe urma calatoriilor in strainatate sunt vazute ca un mod neoficial si neimpozabil de a ridica propriile castiguri la un nivel acceptabil.

In al cincelea rand, pe statele de plata apar „fantome”. Persoane decedate sau aflate deja la pensie continua sa fie platite si apar nume fictive, astfel incat aproximativ un sfert dintre cei de pe statele publice de plata sunt de fapt inexistenti.

Aceste cinci categorii de comportament sunt privite ca fiind corupte in cel mai pur sens al cuvantului.

Coruptia la nivelul administratiei publice locale are in general un caracter de „mica coruptie”. Totusi pe termen lung aceasta poate avea consecinte negative care pot afecta buna functionare a administratiei publice locale. Exista un cadru legislativ privind functionarea administratiei locale, de asemenea au fost elaborate si o serie de mecanisme si instrumente care contribuie la cresterea transparentei activitatii autoritatilor locale. Toate acestea au condus insa in mod indirect la prevenirea si combaterea coruptiei.

Astfel mentionam:

Legea nr. 7/2004 privind codul de conduita a functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare, aduce o institutie juridica noua materializata in Consilierul de Etica;

Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale;

Legea nr. 215/2001, republicata, a administratiei publice locale;

Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordonanta de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii aprobata prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea-cadru nr. 195/2006 a descentralizarii;

OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobata cu modificarile si completarile ulterioare, in directia simplificarii anumitor proceduri (simplificarea procedurii de inmatriculare, simplificarea procedurii de solutionare a accidentelor usoare);

Ordinul nr. 1.260 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Administratiei si Internelor pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si functionarea ghiseului unic in cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor.

Din informatiile furnizate de la nivelul sectoarelor vulnerabile la coruptie s-a constatat ca unele dintre demersurile initiate si-au atins, intr-o anumita masura, scopul. Totusi, sondajele de opinie nu au inregistrat o imbunatatire substantiala a perceptiei publicului cu privire la demersurile autoritatilor. De asemenea, impactul masurilor asupra fenomenului nu a putut fi cuantificat in mod real.

Deschiderea si transparenta in administratia publica servesc doua obiective precise. In primul rand, respecta interesul public in masura in care limiteaza proasta administrare si coruptia. In al doilea rand, sunt esentiale pentru respectarea drepturilor individuale, in masura in care furnizeaza motivele necesare deciziilor administrative, si in consecinta ajuta partile interesate sa-si exercite dreptul de a solicita recurs.

Pentru a determina o schimbare si pentru a inlatura acceptarea de catre public a fenomenului de coruptie ca pe un rau inevitabil, sunt necesare de obicei cresteri substattiale de salarii, in cadrul unei reforme a intregului sector public. Intr-un sistem administrativ bine condus practicile corupte nu apar si daca totusi acest lucru se intampla, el este urmat de stricte masuri disciplinare. Prin urmare, accentul trebuie pus pe reformarea procedurilor si sistemelor din cadrul serviciului public, pentru a mari gradul de responsabilitate al functionarilor fata de populatie.

Presiunile politice exercitate asupra functionarilor publici din administratiile locale, adaptarea la coruptie a oamenilor de afaceri, legitimarea si generalizarea „micii” coruptii si relatiile care mijlocesc coruptia la nivel local sunt cateva din aspectele surprinse in cercetarea calitativa intreprinsa de Centrul de Resurse Juridice in scopul evaluarii problemelor de integritate cu care se confrunta institutiile publice locale.

Atat functionarii publici caa si oamenii de afaceri s-au aratat foarte nemultumiti de politizarea excesiva a administratiei, de numirea in functii de coordonare si conducere pe criterii politice si nu de competenta a unor membri sau simpatizanti ai partidului influent in judet.

Functionarii publici au reclamat incercarile ordonatorilor principali de credite de a influenta rezultatul unor licitatii publice sau de a impune actiuni sau hotarari ilegale.

Atunci cand vine vorba de perceptia asupra coruptiei a oamenilor de afaceri, marea majoritate s-a aratat profund nemultumita de atitudinea functionarilor publici considerand ca ineficienta sistemului de justitie este una din principalele cauze ale perpetuarii fenomenului coruptie.

Mica coruptie pare a fi devenit legitima. Nici pentru functionar, nici pentru omul de afaceri nu mai este perceputa ca o problema, a devenit un gest reflex si de 'bun simt'.

In opinia oamenilor de afaceri si a functionarilor publici, licitatiile publice, autorizatiile si licentele sunt domeniile cele mai afectate de coruptie.

Functionarii si oamenii de afaceri sunt constienti ca fenomenul coruptiei se traduce in saracie, in investitii mai putine, in bunuri si servicii de calitate mai proasta. Constientizarea acestei legaturi directe dintre coruptie si saracie este primul pas in schimbarea atitudinilor. Totusi, indiferent de zona de provenienta, oamenii de afaceri sunt de parere ca, desi este atat gresit cat si ilegal, afacerile trebuie sa mearga indiferent de mijloacele folosite.

„Rezultatele cercetarii indica o problema persistenta de integritate la nivelul conducerii politice a administratiei publice. Pe fondul largirii prapastiei dintre cetateni si politicieni, conducatorii institutiilor publice sunt perceputi a fi mai interesati de propria bunastare si de aceea a grupurilor clientelare pe care le reprezinta decat de interesul public. Politicienii isi subordoneaza administratia in scopuri clientelare dar, in acelasi timp, sunt dezinteresati de modul in care aceasta functioneaza in relatia cu cetatenii.”

Au fost identificati o serie de factori de risc si probleme specifice administratiei locale. Aceste probleme privesc:

- timpii foarte mari de raspuns la solicitarile cetatenilor;

- conditionarea unor servicii de oferirea de avantaje;

- tratament discriminatoriu fata de cetateni;

- lipsa de fermitate si consecventa in aplicarea legislatiei in vigoare;

- deficientele in interpretarea si aplicarea legislatiei existente in domeniile cu risc de coruptie.

In urma dezbaterilor publice, a rapoartelor de monitorizare a integritatii administratiei publice locale si a rezultatelor obtinute in urma derularii unor proiecte de catre societatea civila/organizatii neguvernamentale, au fost identificate urmatoarele probleme:

- exista dificultati majore in cunoasterea si aplicarea Legii nr.571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii in cadrul institutiilor publice;

- neajunsuri in privinta punerii in practica a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;

- in privinta modului in care pe site-urile oficiale ale institutiilor publice exista rubrici si informatii referitoare la achizitiile publice si concesionari;

- parte din autoritatile locale si institutiile publice din judet nu au un site oficial propriu situatie care duce la ingreunarea sau restrictionarea accesului cetatenilor la informatie;

- exista cazuri de incalcare a legislatiei in privinta completarii si actualizarii declaratiilor de avere si de interese atat in cazul alesilor locali cat si in cazul functionarilor publici ;

lipsa de maturitate a institutiilor publice precum si schimbarea frecventa a elementelor decizionale si de control care conduc la activitati necoordonate si la inexistenta unei viziuni pe termen mediu si lung.


Infractiuni de coruptie


Luarea de mita

Luarea de mita este fapta functionarului care pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.

Dare de mita

Darea de mita este aceeasi fapta privita in oglinda si este reprezentata de promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar de catre o persoana pentru satisfacerea nelegala a unui interes.


Primirea de foloase necuvenite

Primirea de foloase necuvenite este definita drept primirea de catre un functionar, direct sau

indirect, de bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act, in virtutea functiei sale si la care era

obligat in temeiu acesteia.

Traficul de influenta si cumpararea de influenta



Aceasta este infractiunea prin care se pretind bani sau alte foloase de la o persoana fizica sau juridica de catre o alta persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Infractiunea de trafic de influenta exista chiar daca persoana in cauza nu are in realitate influenta pe care o pretinde. Infractiunea se socoteste savarsita in momentul in care persoana care pretinde ca are sau chiar are influenta primeste sau pretinde bani, influenta sau alte foloase, sau accepta promisiuni, daruri in scopul declarat de a determina un anume comportament neprofesional din partea functionarului.

Prin Noul Cod Penal s-a incriminat si fapta de cumpararea de influenta care consta in fapta unei persoane de a oferii bani sau alte avantaje in schimbul promisiunii unei persoane de a isi trafica influenta. Legiuitorul a vrut sa il pedepseasca penal si pe cel care da bani ca in cazul darii de mita.

Legislatia prevede ca banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor mentionate in acest capitol se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, faptuitorul (in cazul in care este condamnat) este obligat la plata echivalentului lor in bani.


Infractiuni asimilate celor de coruptie


Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, a introdus sanctionarea unor fapte din sfera economica, fapte anterior neincriminate si care se constituiau in portite de generare a coruptiei.

Sunt astfel sanctionate:

stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate a bunurilor apartinand statului in cadrul procedurilor de privatizare;

acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii;

utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate;

influentarea operatiunilor economice ale unui agent economic de catre cel ce are sarcina de a-l supraveghea, de a-l controla sau de a-l lichida;

efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;

folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.


Abuzul in serviciu


Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.

Aceasta noua incriminare a unei variatiuni a coruptiei nu este insa usor de demonstrat pentru ca trebuiesc cumulativ stabilite doua relatii:

Forma intentiei faptuitorului de a comite fapta pentru a stabili ca este vorba de un abuz in realizarea atributiilor de serviciu.

Abuzul are ca urmare crearea unei situatii favorabile sau aducerea unui beneficiu pentru functionar, pentru petent sau pentru o alta persoana cu interes in exploatarea abuzului.

Ratiunea acestor completari este ca la baza infractiunilor de abuz in serviciu impotriva intereselor publice, impotriva intereselor persoanelor si prin ingradirea unor drepturi poate sta satisfacerea unor interese personale ale faptuitorului sau ale unui tert, situatie care se incadreaza practic in definitia actului de coruptie - abuzul puterii publice in scopul satisfacerii unor interese personale.

Aceasta noua reglementare ajuta la sistematizarea legislatiei penale anticoruptie, prin incriminarea si sanctionarea adecvata a unot fapte care se incadreaza in categoria actelor de coruptie, in plus, se asigura finalitatea actului de justitie prin faptul ca nu mai este necesara probarea mitei, aspectul cel mai dificil de realizat .pentru dovedirea actelor de coruptie, ci doar existenta abuzului corelat cu avantajul personal. Un ultim aspect important este cel legat de cazurile incadrate in mod gresit sub titulatura de abuz, neglijenta ori eroare judiciara ndin lipsa de probe', pe care, in urma noilor incriminari, procurorul specializat anticoruptie le va putea incadra, corect, ca infractiuni de coruptie.  


Infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene


Legea 78/2000 a introdus o serie de prevederi relative la fondurile Uniunii Europene.

Astfel sunt sanctionate special ca fapte de coruptie, falsul si uzul de fals prin care se obtin pe nedreptate fonduri europene precum si fraudarea acestor fonduri chiar in cazul in care ele au fost obtinute in mod legal. Data fiind importanta acestor fonduri pentru economia nationala si necesitatea unei bune si corecte absorbtii a lor este sanctionata si fraudarea din culpa (greseala, neatentie) a acestor fonduri.


Spalarea Banilor


A fost adoptata OUG nr. 135/29.09.2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism. in scopul pregatirii pentru transpunerea in legislatia interna a prevederilor Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 26.10.2005 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si a finantarii terorismului, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor a infiintat in decembrie 2005 un grup de lucru pentru analiza dispozitiilor directivei si formularea de propuneri de amendare a legislatiei interne.



Legea nr. 230/2005 intareste capacitatea operationala a Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si imbunatateste cadrul legal in domeniu.

Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si-a imbunatatit capacitatea administrativa, insa rezultatele palpabile se lasa inca asteptate, numarul dosarelor prelucrate si finalizate fiind redus.


Normele de conduita profesionala prevazute de Codul de conduita al functionarilor publici sunt obligatorii pentru acestia, precum si pentru persoanele care ocupa temporar o functie publica, din cadrul autoritatilor si institutiilor publice.

Obiectivele prezentului Cod de conduita urmaresc sa asigure cresterea calitatii serviciului public, o buna administrare in realizarea interesului public, precum si sa contribuie la eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie din administratia publica, prin:
a) reglementarea normelor de conduita profesionala necesare realizarii unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institutiei functiei publice si al functionarilor publici;

b) informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se astepte din partea functionarilor publici in exercitarea functiilor publice;
            c) crearea unui climat de incredere si respect reciproc intre cetateni si functionarii publici, pe de o parte, si intre cetateni si autoritatile administratiei publice, pe de alta parte.



Principii generale

Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici sunt urmatoarele:
a) suprematia Constitutiei si a legii, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii;

b) prioritatea interesului public, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea functiei publice;
c) asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform caruia functionarii publici au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;
e) impartialitatea si independenta, principiu conform caruia functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea functiei publice;

f) integritatea morala, principiu conform caruia functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj sau beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin, ori sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie;
g) libertatea gandirii si a exprimarii, principiu conform caruia functionarii publici pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;
h) cinstea si corectitudinea, principiu conform caruia in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarii publici trebuie sa fie de buna-credinta;
i) deschiderea si transparenta, principiu conform caruia activitatile desfasurate de functionarii publici in exercitarea functiei lor sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor.

Asigurarea unui serviciu public de calitate

Functionarii publici au obligatia de a asigura un serviciu public de calitate in beneficiul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, in scopul realizarii competentelor autoritatilor si ale institutiilor publice.

In exercitarea functiei publice, functionarii publici au obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si mentine increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice.

Functionarii publici au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia, legile tarii si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

Functionarii publici trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale privind restrangerea exercitiului unor drepturi, datorata naturii functiilor publice detinute.

Functionarii publici au obligatia de a apara in mod loial prestigiul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice act sau fapt care poate produce prejudicii imaginii ori intereselor legale ale acesteia.
    Functionarilor publici le este interzis:

a) sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b) sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea are calitatea de parte;
c) sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege;
d) sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea functiei publice, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile institutiei sau ale unor functionari publici, precum si ale persoanelor fizice sau juridice;
e) sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice sau de alta natura impotriva statului ori autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

In exercitarea functiei publice, functionarilor publici le este interzis:

a) sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b) sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica;
c) sa colaboreze, in afara relatiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donatii sau sponsorizari partidelor politice;

d) sa afiseze, in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, insemne sau obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora.

In considerarea functiei publice detinute, functionarilor publici le este interzis sa permita utilizarea numelui sau imaginii proprii in actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale, precum si in scopuri electorale.

Functionarii publici nu trebuie sa solicite sau sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor sau persoanelor cu care au avut relatii de afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea in exercitarea functiilor publice detinute sau pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii.

Functionarilor publici le este interzis sa foloseasca pozitia oficiala pe care o detin sau relatiile pe care le-au stabilit in exercitarea functiei publice, pentru a influenta anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite masuri.



Conflictele de interese


Rolul reglementarii conflictului de interese este de a preveni situatiile in care functionari publici sau demnitari ar fi inclinati in mod natural sa slujeasca in primul rand sau predominant interesul personal, datorita existentei unei imprejurari care le-ar aduce acestora, rudelor, prietenilor sau asociatilor lor un anumit avantaj. Aceste situatii includ si imprejurarile in care existenta unor obligatii ale functionarilor sau demnitarilor fata de orice tert ar putea afecta impartialitatea deciziilor sale. Asadar, importanta lor este data de faptul ca simpla lor existenta prezinta un potential pericol de coruptie.

Reglementarea conflictelor de interese prin Legea 161/2003 a reprezentat un pas inainte, insa a fost viu contestata de societatea civila si expertii internationali, atat din punct de vedere al dreptului substantial cat si din punctul de vedere al aspectelor procedurale de, implementare, respectiv al valabilitatii sistemului sanctionator. Pe parcursul anului 2004, s-au putut confirma o serie de imperfectiuni ale legii.

Principalele neajunsuri constatate sunt urmatoarele:

definitia conflictului de interese contine o confuzie intre calitatea de decident si decizia adoptata;       

definitia nu acopera situatiile de conflicte de interese mascate printr-un interpus;

nu sunt stabilite elementele conflictului prin definirea interesului public si a interesului personal, ceea ce a condus la eludari ale legii in cazuri concrete;

modul de publicare nu a luat in calcul posibilitatile logistice ale autoritatilor administra tei publice din mediul rural (peste 3200 de localitati);

omisiunea alesilor locali (consilieri locali sau judeteni) din capitolul privind conflictele de interese, fapt ce a generat stabilirea in Legea privind Statutului alesului local a obligatiei depunerii si formei declaratiei de interese (forma neunitara cu legea-cadru, stabilita derogatoriu printr-o lege speciala).

Un obstacol major in monitorizarea aplicarii legii il constituie fragmentarea institutionala in privinta controlului respectarii legii si aplicarea sanctiunilor prevazute de aceasta. Legea defineste mai multe paliere pentru controlul conflictelor de interese:



a. Corpul de control al primului-ministru, pentru persoanele care exercita functia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori subprefect.

b. Prefectul, pentru primari si viceprimari, primarul general si viceprimarii municpiului Bucuresti.

c. Conducatorul autoritatii sau institutiei publice, la propunerea sefului ierarhic, sesizeaza comisia de disciplina pentru functionarii publici (peste 4150 de autoritati si institutii publice).


Potrivit legii Agentia Nationala de Integritate, prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana care exercita o demnitate publica sau o functie, are sau ar putea avea un interes personal, in legatura cu atributiile care ii revin, potrivit Constitutiei si actelor normative in vigoare. Prin interes personal sau folos personal, se intelege orice avantaj patrimonial sau nepatrimonial, urmarit ori obtinut, in mod direct sau indirect, pentru sine, pentru sotul sau sotia, ori pentru o ruda sau afin pana la gradul IV inclusiv, pentru prietenii sau persoanele apropiate, pentru persoanele sau organizatiile cu care el/ea, sotul sau sotia are sau a avut relatii de afaceri sau politice, de catre persoanele prevazute la art. 39 prin folosirea demnitatii, functiei, reputatiei, influentei, facilitatilor, relatiilor si informatiilor la care au acces, in temeiul exercitarii demnitatii publice sau a functiei.


Incompatibilitati


Observatiile referitoare la lipsa capacitatii institutionale de aplicare a legii in cazul conflictelor de interese sunt relevante si pentru monitorizarea aplicarii legii in privinta regimului incompatibilitatilor.


Coduri de conduita in administratia publica


Ordonanta de Urgenta a Guvernului 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariate si altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005 modifica Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici (lege organica), republicata, in privinta structurii functiilor publice, a sistemului de cariera si gradatiilor profesionale. In acest fel, au fost anulate toate reancadrarile pe functii publice realizate in urma aparitiei Legii 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Efectul direct a fost imposibilitatea de a se pune in aplicare prevederile Statutului privind evaluarea performantelor profesionale si promovarea in cariera pe criterii de merit. Aceasta involutie legislativa este de natura a pune la indoiala principiul stabilitatii in functia publica.

Legea 477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice completeaza legislatia in domeniul functiei publice in spiritul acquis-uu comunitar, in vederea inchiderii negocierilor cu privire la capitolul Justiie si Afaceri Interne si in concordanta cu dreptul la buna administrare consacrat de art. 41 al Cartei Europene a Drepturilor Fundamentate (art. 11-101 din Constitutia pentru Europa). Legislatia in domeniul conduitei in sectorul public s-a dovedit a fi insuficienta din perspectiva personalului contractual din institutiile si autoritatile publice, carora nu li se aplicau dispozitiile Codului de conduita a functionarilor publici si, prin urmare, nu erau supusi unor rigori profesionale adecvate.

Administratia Publia a fost un pilon cu mari deficiente, cauzate, pentru o lunga perioada a tranzitiei, de lipsa unui cadru de reglementare adecvat pentru functionarii publici si de politizarea excesiva a functiilor de conducere in prezent, cadrul de reglementare a administratiei publice romanesti este, intr-o mare masura, adecvat cerintelor unui corp profesional de functionari publici. Totusi, punctele slabe ale integritatii publice pe care acest pilon ar trebui sa o atinga sunt reprezentate, in primul rand, de lipsa unui sistem pentru numirea in functie a prefectilor si subprefectilor, bazat pe merit si depolitizat, de slabiciunile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care ar trebui sa poata avea jurisdictie administrativa asupra incalcarilor la legislatia din domeniu, precum si de lipsa unei reglementari uniforme a conflictelor de interese intre functionarii publici alesi si cei numiti.


Transparenta administratiei publice


Cresterea transparentei si integritatii in administratia publica

Una dintre cauzele cele mai importante ale aparitiei si intretinerii fenomenului de coruptie este lipsa de transparenta a sistemului administrativ. Ca atare apare necesitatea ca, pe de o parte, sa fie completat cadrul legislativ privitor la transparenta administratiei publice, iar de pe alta parte sa fie continuata implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparenta in sectorul public. In acest sens se vor avea in vedere revizuiri legislative,expuse in planul de actiune, in urmatoarele domenii: acordarea de finantari nerambursabile din fondurile publice, finantarea partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul achizitiilor publice, regimul functionarilor publici, regimul inspectiilor la agentii economici. In privinta accesului la informatia de interes public, respectiv in privinta participarii cetatenesti la procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea partiala a prevederilor legale si, pe de alta parte, intarzierea in revizuirea reglementarilor care restrang accesul la informatie in sensul unei definiri precise a informatiilor exceptate de la accesul public. in acest domeniu se va continua monitorizarea implementarii acestor acte normative.

Un accent important in cadrul acestui obiectiv se pune pe includerea normelor incluse in codurile de conduita in programele de pregatire profesionala specializata a personalului din sectoare publice considerate vulnerabile.

In scopul asigurarii coordonarii luptei impotriva coruptiei si a coerentei politicilor publice din domeniu, planul de actiune include referiri la strategii si planuri anticoruptie sectoriale (de exemplu: sectorul vamal, politia si institutiile de control). Strategiile sectoriale vor include responsabilitati clare pentru toate organele cu atributii in lupta impotriva coruptiei in ariile respective (de exemplu Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice). In vederea cresterii calitatii actului de control si a probelor, se vor realiza de catre structurile de control administrativ planuri de control pe sectoarele cele mai vulnerabile, in cooperare cu Parchetul National Anticoruptie.


Transparenta executiei bugetare


Sistemul achizitiilor publice a fost in perioada martie 2005 - martie 2006 un pilon cu o foarte redusa capacitate de a asigura integritatea publica, datorita unei reglementari deficitare. in ciuda imbunatatirii cadrului de reglementare in ultimii ani, atat la nivelul procedurii de achizitii publice, cat si la nivelul procedurilor de concesionare, privatizare sau parteneriat public-privat, raman deficiente majore, legate de lipsa de transparenta a contractelor sau a unor clauze ale acestora. Noul proiect de act normativ prevede ca toate contractele de achizitie publica sunt informatii de interes public, eliminand posibilitatea introducerii clauzelor de confidentialitate, altele decat cele referitoare la secretul patentelor si brevetelor. Un neajuns al legii este acela ca prevede posibilitatea clasificarii ca secret a contractelor, fara instrumente corelative de prevenire a folosirii abuzive a acestor prerogative ale autoritatilor publice.

In zona combaterii coruptiei, este notabil noul cadru normativ introdus prin Legea nr. 244/2005 care interzice reesalonarile si scutirile de la plata datoriilor catre bugetul de stat, fapt ce a redus vizibil tendinta de tratamente preferentiale pe criterii de clientela politica.

Curtea de Conturi este un pilon de integritate bine reglementat, independent din punctul de vedere al raportului cu Executivul si autonom financiar si operational. Capacitatea institutionala a Curtii a crescut semnificativ in ultimii ani, datorita asistentei tehnice oferite prin intermediul programelor europene de twinning institutional. Lipsa competentei initiale de a efectua controale de oportunitate, precum si, ulterior, capacitatea scazuta in acest domeniu a Curtii de Conturi au afectat integritatea procesului de privatizare si cea a contractelor publice, in ultimii ani, Curtea de Conturi si-a dezvoltat capacitatea de control de oportunitate, insa acesta nu se desfasoara, inca, in aceeasi proportie ca si controlul de legalitate. Lipsa unei atentii corespunzatoare in Parlament asupra rapoartelor supuse dezbaterii de catre Curtea de Conturi slabeste rolul acesteia in cadrul sistemului national de integritate.


Transparenta decizitionala


Pentru intregirea cadrului legal care consacra principiul transparentei, in anul 2003 a fost adoptata Legea nr. 52 privind transparenta decizionala in administratia publica, care impune entitatilor publice sa permita participarea societatii civile si a reprezentantilor comunitatii de afaceri, cu rol consultativ, la procesul decizional. Acestia urmeaza sa fie consultati atat in faza de conceptie si elaborare, cat si in cea de implementare a deciziilor, in vederea asigurarii calitatii si legitimitatii acestora.

Publicul trebuie sa fie permanent informat asupra activitatii autoritatilor publice, atat in stadiul de evaluare a planurilor de activitate, cat si in momentul adoptarii si implementarii deciziilor, furnizandu-i-se in orice moment informatii complete, obiective si consistente de natura financiara ori in legatura cu misiunea si planificarea strategica a entitatilor publice.

Transparenta permite oricarei persoane asupra careia produce efecte un act al unei entitati publice sa cunoasca temeiul acestuia. La randul lor entitatile publice primesc de la entitasile superioare feed-back constand in evaluarea amanuntita a activitatii lor.

Tot in sfera preventiei, s-a constatat ca aplicarea legii transparentei decizionale a suferit un serios recul, iar Legea nr. 544/2001 privind accesul la informatii este boicotata de institutiile publice, prin excesiva secretizare a informatiilor. Legea privind protectia avertizorilor de integritate nu a fost aplicata de autoritatile publice, care aveau doar obligatia de armonizare a regulamentelor interne si de diseminare a prevederilor ei.








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }