QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Administratia publica locala





ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA


Spre deosebire de administratia publica centrala, competenta la nivelul intregii tari, administratia publica locala este competenta numai in limitele unitatii administrativ-teritoriale in care aceasta functioneaza.


Autonomia locala este considerata ca fiind una dintre cele mai eficiente forme de autogestiune administrativa.





Daca ne raportam la principiile contemporane de organizare a administratiei publice locale, vom retine ca, organizarea administratiei publice locale din Romania potrivit actualei Constitutii se bazeaza pe aplicarea principiilor fundalmentale dominante in prezent, nu doar in Europa, ci peste tot in lume.


Astfel, in doctrina administrativa se analizeaza in mod traditional, principiul descentralizarii prin raportare la cel al centralizarii, deconcentrarea ca formula intermediara si federalismul.


Centralizarea caracterizata prin dependenta organelor locale de cele centrale ce stabilesc deciziile aplicabile in teritoriu, presupune o stricta subordonare.

Centralizarea administrativa fiind privita ca raportul natural al puterii centrale cu cea locala, opusul ei ar fi lipsa de raport, ceea ce nu e posibil.


Descentralizarea nu reprezinta opusul centralizarii, ci micsorarea ei, diminuarea concentrarii puterilor. Problema ce preocupa orice natiune este deci, cea a gradului de descentralizare necesar, ce variaza dupa intinderea teritoriului, marimea popula'iei, conditiile economice si politice existente, traditii etc.


Descentralizarea administrativa presupune existenta unor persoane publice loale, desemnate de comunitatea teritoriului, cu atributii proprii, ce intervin direct in gestionarea si administrarea problemelor colectivitatii, implicand autonomia locala.

Astfel, prin descentralizare se renunta la unitatea caracteristica centralizarii, rezervandu-se colectivitatilor locale, in primul rand, sarcina de a-si rezolva proble­mele si de a-si satisface interesele lor specifice.


Deconcentrarea constituie o masura intermediara in procesul descentralizarii, fiind privita ca transfer de atributii de la centru la agentii puterii centrale aflati la conducerea diferitelor organisme locale; ea inseamna mult mai putin decat descentralizarea si presupune recunoasterea unei anumite puteri de decizie, in favoarea agentilor statului repartizati pe intreg teritoriul tarii (prefectul, serviciile exterioare ale ministerelor raspund ideii de deconcentrare).

In doctrina administrativa au fost in mod traditional identificate doua forme ale descentralizarii si anume: descentralizarea teritoriala si descentralizarea tehnica sau prin servici. Descentralizarea teritoriala presupune existenta unor autoritati alese, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, autoritati ce dispun de competenta materiala generala. Descentralizarea tehnica sau prin servicii presupune existenta unor persoane morale de drept public care presteaza anumite servicii publice, distincte de masa serviciilor publice prestate de autoritatile statale.


Elementele descentralizarii sunt: personalitatea juridica, rezolvarea propriilor afaceri, autonomie locala.


Autonomia locala reprezinta dreptul recunoscut unitatilor administrativ teritoriale de a-si satisface interesele proprii dupa cum considera oportun, cu respectarea legalitatii, dar fara interventia puterii centrale. Autonomia locala constituie principiul fundamental al organizarii administrativ-teritoriale a unui stat.

Autonomia locala constituie un drept, iar descentralizarea administrativa este un sistem ce o presupune. Ea nu trebuie inteleasa insa, in sensul unei libertati totale, eliminarea oricarei interventii a statului atunci cand aceasta se dovedeste necesara.


Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate sunt in exclusivitate autoritati ale administratiei de stat, in timp ce autoritatile administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale se impart in: servicii publice ale autoritatilor administratiei publice de specialitate deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale si autoritati administrative autonome ale comunelor, oraselor si judetelor.




Trebuie sa fie precizate in acest context dispozitiile art. 3 alin. (3) din Constitutia republicata, ramase nemodificate, cu privire la teritoriu, conform carora 'teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii'


Prin 'organizarea administrativa a teritoriului' se intelege delimitarea acestuia in 'unitati administrativ-teritoriale', in scopul situarii autoritatilor administratiei publice locale si judetene, precum si a instantelor judecatoresti, ca si in scopul aplicarii principiilor autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor publice. Ordinea nominalizarii unitatilor administrativ-teritoriale nu este intamplatoare, comuna si orasul constituind unitatile de baza


In ce priveste organizarea administrativa a teritoriului se afla inca in vigoare lege anterioara regimului constitutional actual si anume, Legea nr. 2/1968 organizarea administrativa a Romaniei.


Constitutia Romaniei din 1991, revizuita si republicata in 2003, reglementeaza administratia publica locala in patru articole si anume: art.120 (Principii de baza) art.121 (Autoritati comunale si orasenesti), art.122 (Consiliul judetean) si art.123 (Prefectul).


In ce priveste insa, alegerea autoritatilor administratiei publice locale, organizarea si fimctionarea fiecarei autoritati a administratiei publice situata la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, Constitutia face trimitere la dispozitiile legii.

Daca ne raportam la art. 73 alin. (3) lit. o) din Constitutia republicata, potrivit caruia 'organizarea administratiei publice locale a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala' se reglementeaza prin lege organica, constatam ca in aceasta materie, era necesara adoptarea unei legi organice, cerinta respectata de Legea nr. 215/2001.


In art. 120 din sectiunea a doua (Administratia publica locala) din capitolul V consacrat administratiei publice, ca urmare a modificarii si completarii aduse prin legea de revizuire sunt prevazute cele trei principii de baza pe care se intemeiaza administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale si anume: descentra­lizarea, autonomia locala si deconcentrarea serviciilor publice.

Autonomia locala reprezinta un principiu constitutional, dar si un mod de organizare a administratiei colectivitatilor locale, care are o aplicare general valabila la nivelul intregului sistem al administratiei publice locale.

Continutul principiului autonomiei locale se regaseste atat in activitatea administratiei publice locale romanesti cat si in raporturile dintre auto­ritatile comunale, orasenesti si judetene precum si in relatiile dintre acestea si autoritatile administratiei publice deconcentrate

In acord cu standardele europene, art. 120 consacrat principiilor de baza aplicabile administratiei publice locale este completat cu un nou alineat potrivit caruia: 'In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, in conditiile prevazute de legea organica'


Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001, actualul cadru legislativ in materia regimului general al autonomiei locale, precum si al organizarii si functionarii autoritatilor administratiei publice locale, adauga celor trei principii constitutionale, alte trei principii si anume: eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale, legalitatea si consultarea cetatenilor in problemele locale de interes deosebit


Autonomia locala, de altfel cel mai important principiu din care decurg toate celelalte, este definita in lege: 'dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii'.




Acest drept se exercita de catre consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal direct, secret si liber exprimat, in conditiile legii. Prin colectivitate se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala

Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.


Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean pe de-o parte, precum si intre consiliul local si primar pe de alta parte nu exista raporturi de subordonare.

Comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale, potrivit legii.

Aceste unitati administrativ-teritoriale au personalitate juridica. In calitate de persoane juridice civile, ele au in proprietate bunuri din domeniul privat, iar in calitate de persoane juridice de drept public, ele sunt proprietare ale bunurilor din domeniul public de interes local sau judetean si emit acte administrative de autoritate.

Potrivit legii, 'comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina'


In ce priveste principiul eligibiiitatii, acesta se regaseste de o maniera indirecta in dispozitiile constitutionale din art. 121 si art. 122 care prevad alegerea consiliilor locale, a consiliilor judetene si a primarilor, in conditiile legii. Puterea lor nu provine de la stat, ci, dimpotriva, isi trage forta din vointa alegatorilor care sunt reprezentati prin aceste autoritati.

'Consiliile locale si judetene se aleg pe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza reprezentarii proportionale, in cadrul unui scrutin de lista.

Primarii comunelor si oraselor sunt alesi pe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.


Principiul legalitatii este garantat in sensul respectarii sale, la nivelul administratiei publice locale prin consacrarea raspunderii juridice si prin aplicarea de sanctiuni disciplinare, administrative, materiale, contraventionale si penale, dupa caz, atunci cand sunt incalcate normele legale.

Principiul consultarii cetatenilor decurge din autonomia locala, deoarece organizarea referendumului local reprezinta o veritabila caracteristica a acesteia. Procedura de organizare si desfasurare a referendumului, atat a celui national, cat si a celui local, este prevazuta de Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.


Potrivit Legii administratiei publice loca1e, consiliile locale, comunale si orasenesti sunt autoritati deliberative, iar primarii sunt autoritati executive, dispozitie din care rezulta caracterul de organ colegial al consiliului local, in raport cu cel de organ unipersonal al primarului.

De asemenea, potrivit legii: 'In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor si judetelor, in conditiile legii'

Raportat la instrumentele concrete, la domeniile de activitate care se afla la indemana autoritatilor administratiei publice locale, potrivit competentei stabilite prin lege, pentru realizarea acestor deziderate si indeplinirea efectiva a rolului stabilit de constituant si de legiuitor, au fost identificate mai multe functii exercitate de autoritatile locale alese ce pot fi grupate in trei mari categorii de natura politica, administrativa si economico-financiara






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }