QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Piata turistica








Piata turistica

Turismul si-a constituit in timp o piata proprie definita prin factori cu manifestare specifica si determinanti de natura economica, sociala, politica si motivationala. Piata se inscrie ca un element de referinta al oricarei activitati economice, atat in etapa prealabila, a elaborarii programului (dimensiunea si structura activitatii), cit si in desfasurarea ei corecta si apoi in procesul final al verificarii rezultatelor. Piata reprezinta astfel o sursa de informare, un teren de confruntare si un barometru al realizarilor si al sanselor viitoare.

Diversitatea variabilelor de piata, precum si multitudinea formelor de manifestare a factorilor pietei turistice, limiteaza posibilitatea de cunoastere aprofundata a acesteia, devenind astfel necesara studierea in detaliu a caracteristicilor pietei turistice, precum si a elementelor componente ale acesteia: cererea si oferta turistica



1. Particularitatile pietei turistice

Piata turistca este o componenta a pietei in mod general si a pietei serviciilor, in mod particular. O prima definitie a pietei turistice trebuie realizata pornind de la continutul ce i-a fost atribuit de teoria economica. Astfel, piata turistica poate fi definita ca fiind ansamblul actelor de vanzare – cumparare, al caror obiect de activitate il reprezinta produsele turistice, privite in unitatea organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara.

Imaginea pietei ramane insa incompleta, fara luarea in considerare a celor doua categorii corelative ale sale – cererea si oferta. Din acest punct de vedere piata turistica reprezinta sfera economica de interferenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cererea turistica, materializata prin consumul turistic.

Din aceasta definitie rezulta particularitatile pietei turistice, ca atribut al celor doua categorii: cererea si oferta turistica.

O prima particularitate a pietei turistice rezulta din rolul determinant al ofertei turistice. Oferta este perceputa de catre cerere sub forma unei „imagini”, construita prin cumularea si sintetizarea tuturor informatiilor primite si acumulate de fiecare turist potential. Astfel, decizia de consum turistic se poate adopta numai in raport cu imaginea ofertei. Mai mult, contactul direct cu oferta turistica se stabileste de-abia in timpul consumului.

Rezulta astfel o alta particularitate a pietei turistice si anume ca locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu si cu locul de formare a cererii.

Oferta turistica este rigida, neelastica in timp si spatiu, nu poate fi stocata sau transformata, deci neconsumata, ea se pierde, in schimb cererea turistica este foarte elastica si supusa unor permanente fluctuatii determinate de influenta unei multitudini de factori. Aceste caracteristici ale ofertei si cererii turistice implica intotdeauna un decalaj potential intre ele, ceea ce confera activitatii turistice un risc ridicat. Caracterul diferit al celor doua componente ale pietei face mai dificila ajustarea lor si poate conduce la aparitia unor combinatii, ca de pilda: oferta bogata si cererea mica; cererea mare si oferta necorespunzatoare; oferta dispersata si cerere concentrata etc.

Pentru delimitarea si diminuarea inconvenientelor amintite este necesara o aprofundare a conceptelor specifice pietei turistice, precum si folosirea unor tehnici de prevenire sau micsorare a riscului de piata.

Piata turistica, componenta a pietei serviciilor, presupune mobilitatea cererii (turistul trebuie sa se deplaseaza), altfel piata nu ar exista, neavand loc confruntarea cererii cu oferta turistica.

Continutul pietei turistice, examinat ca o categorie economica dinamica, nu poate fi limitat la suma proceselor economice care au loc in mod efectiv, ci trebuie extins si asupra celor potentiale, respectiv asupra celor care ar putea avea loc. Intervin astfel o serie de elemente (in afara cererii si ofertei reale) precum: cerere nesatisfacuta, cerere in formare, oferta neconsumata, oferta pasiva etc.

Apare deci posibilitatea existentei in mod virtual a pietei turistice, fara prezenta concomitenta a celor doua elemente ale sale, respectiv o piata turistica fara oferta sau fara cerere. Notiunea de piata turistica dobandeste in acest sens acceptiuni practice cum sunt: piata turistica reala (efectiva), piata turistica potentiala si piata turistica teoretica.

Piata turistica reala este formata din ansamblul cererilor care s-au intalnit in mod efectiv, deci numarul actelor de vanzare – cumparare finalizate. Acest tip de piata poate fi exprimat prin indicatori concreti: numar de turisti, numar de zile – turist, volumul incasarilor din turism etc.

Piata turistica potentiala reprezinta dimensiunile pe care le-ar fi putut avea piata turistica in alte conditii decat cele existente (alta oferta, alta cerere manifestata etc.). Diferenta dintre piata turistica potentiala si cea reala este data de segmentul nonconsumatorilor relativi. Deci in alte conditii ca de pilda: subiectul cererii turistice sa dispuna de alte mijloace banesti sau altfel distribuite in timp, sau oferta sa fie mai diversificata etc., nonconsumatorii relativi se pot transforma in consumatori efectivi. Neconcordanta in timp si spatiu a cererii turistice si a ofertei determina fie oferta neconsumata, fie cererea nesatisfacuta.

Piata turistica teoretica este data de dimensiunile globale pe care le-ar putea avea o piata in care toti membrii societatii ar fi participanti la activitatea turistica.  Diferenta dintre piata turistica teoretica si piata potentiala o reprezinta segmentul nonconsumatorilor absoluti. Orice modificare s-ar produce in cadrul elementelor pietei ei raman nonconsumatori absoluti.

2. Conceptele de cerere si consum turistic

Desi intre cererea turistica si consumul turistic exista o mare asemanare, aceste doua concepte nu pot fi suprapuse total. Astfel, definitiile oficiale releva continutul diferit al celor doua categorii:

-        „cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul destinatiei”;

-        „consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistica pentru achizitionarea unor noi servicii si bunuri legate de motivatia turistica”;



Cererea turistica reprezinta, asadar, totalitatea cerintelor manifestate sau nemanifestate inca, pentru apropierea de produsele turistice, pe cand consumul turistic este forma de materializare a cererii.

Apar, astfel, doua modalitati de exprimare a cererii turistice:

-        cerere turistica manifestata – acea cerere care s-a manifestat (exteriorizat) intr-o anumita perioada de timp, intalnita si sub denumirea de cerere turistica reala;

-        cerere turistica nemanifestata (neconcretizata), dar care exista potential in conceptia unui consumator si care ar putea fi evaluata si cuantificata pe baza unui studiu al evolutiei cerintelor; se poate intalni si sub denumirea de cerere turistica prezumata.

Cererea turistica reala si cererea turistica prezumata formeaza cererea turistica potentiala.

Deosebirea dintre cererea turistica si consumul turistic poate fi evidentiata si din punct de vedere al locului si momentului formarii acestora. Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta al turistului unde se contureaza bazinul cererii, definit prin caracteristicile economice, sociale, politice, etnice ale turismului caruia ii apartine. Consumul turistic, in schimb, se realizeaza in cadrul bazinului ofertei turistiuce, in mai multe etepe, desfasurate in timp si spatiu:

1.         inainte de deplasarea spre locul de destinatie turistica, dar legat de acesta (de exemplu, procurarea echipamentului de campare, a celui sportiv etc.);

2.         in timpul deplasarii spre locul de destinatie (de exemplu, transportul);

3.         la locul de destinatie (cazare, masa, agrement etc).

Principalele particularitati ale cererii turistice sunt:

-        cererea turistica este foarte elastica si supusa permanent unor fluctuatii, aflandu-se sub incidenta unei multitudini de factori, de naturi diferite (economici, demografici, psihologici, politici, conjucturali etc);

-        cererea turistica se caracterizeaza printr-un grad mare de complexitate si eterogeneritate, studierea  ei presupunand segmentarea pietei dupa o serie de criteri ca: varsta, categoria socio-profesionala, obiceiurile de consum etc.;

-        cererea turistica presupune un grad mare de mobilitate a turistului, ca urmare a caracterului rigid al ofertei;

-        cererea turistica are un puternic caracter sezonier, ca urmare a distributiei inegale si caracterului nestocabil al ofertei turistice, dar si datorita dependentei circulatiei turistice de conditiile naturale.

Toate aceste particularitati imprima pietei turistice caracterul de piata „opaca”, adica greu de cuantificat si de influentat.

La randul sau, consumul turistic prezinta si el o serie de caracteristici, printre care amintim, in primul rand, coincidenta in timp si spatiu a consumului turistic si a productiei turistice.

Volumul consumului turistic este determinat de nivelul preturilor efective si de venitul disponibil al consumatorilor. Posibilitatea consumului turistic de a se modifica structural, deci de a-si adapta proportia multiplelor sale componente in functie de modificarea variabilelor pret, venit, confera volumului global al consumului turistic o nota de stabilitate. La randul lor, variabilele pret si venit se afla sub influenta unei multitudini de factori care pot actiona in acelasi timp si in acelasi sens asupra ambelor, sau decalat in timp si numai asupra uneia dintre ele.

Ca si cererea turistica, consumul turistic manifesta o puternica concentrare in timp si spatiu, dar si in motivatie; in ceea ce priveste motivatia, la un moment dat poate predomina ca motiv odihna, recreerea, sau poate domina interesul pentru afaceri, sanatate etc.

3. Oferta Si productia turisticA

Oferta turistica, categorie corelativa a pietei turistice, constituie, in multe situatii, mobilul determinant al efectuarii actului turistic.

Distinctia care trebuie evidentiata intre oferta si productia turistica porneste de la definirea celor doi termeni. Astfel, oferta turistica este reprezentata de cadrul si potentialul natural si antropic, echipamentul de „productie” a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale si serviciilor destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (pret, facilitati).

Productia turistica este data de ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca, echipamentul turistic si bunurile materiale si care se materializeaza intr-un consum efectiv.




Deci oferta presupune nu numai productia turistica, ci si existenta factorilor naturali.

Relatia oferta turistica – productie turistica este marcata de o serie de particularitati, care o diferentiaza de aceeasi relatie existenta pe piata bunurilor materiale:

-        productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta, in timp ce pe piata bunurilor materiale, oferta este cel mult egala cu productia;

-        oferta turistica exista si independent de productie, pe cand productia turistica nu se poate realiza in afara ofertei; in schimb, oferta bunurilor materiale nu se poate detasa de existenta unei productii;

-        structura ofertei turistice nu coincide intodeauna cu structura productiei turistice, in timp ce structura ofertei de bunuri reflecta structura productiei respective;

-        oferta turistica e ferma – exista atat timp cat exista si elementele care o compun, pe cand, productia turistica e efemera, ea exista atat timp cat se manifesta consumul si inceteaza o data cu incheierea acestuia.

Relatia dintre cele doua elemente este foarte complexa, de interconditionare reciproca, oferta fiind sursa a productiei turistice iar productia fiind cea care da viata, mobilizeaza oferta.

Caracteristicile ofertei

Asa cum rezulta si din definitiile prezentate, oferta turistica are un caracter complex si eterogen, fiind alcatuita din mai multe componente, care se pot structura astfel:

-        potentialul turistic, ca element de atractie a cererii turistice format din totalitatea resurselor naturale si antropice ale unei zone;

-        echipamentul turistic, alcatuit din ansamblul activelor fixe si circulante care concura la satisfacerea nevoilor turistilor;

-        serviciilor prestate turistilor si bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu destinatie turistica exclusiva;

-        forta de munca, cea care transforma din potentiale in efective celelalte elemente sus-mentionate.

Complexitatea ofertei turistice (si a productiei, in egala masura), este data si de numarul mare de prestatori sau „fabricanti” ai produselor turistice. Faptul ca produsul turistic este format dintr-un ansamblu de servicii, fiecare cu specificul sau, face aproape imposibila furnizarea de catre un singur producator a tuturor prestatiilor generate de consumul turistic. De aceea, prestatorii sunt puternic specializati, au profile diferite, uneori chiar interese diferite si cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea produsului turistic participa societati comerciale care au ca obiect de activitate cazarea, masa, transportul, agrementul, „fabricarea” calatoriilor turistice (tour-operatorii), de asemenea pot participa organisme si asociatii cu vocatie sociala, organisme locale si teritoriale etc.

Pe langa aceasta specializare puternica a prestatiilor de servicii turistice, trebuie sa mentionam si faptul ca intre acestia predomina intreprinderile mici si mijlocii, fapt care a si dus la  o faramitare excesiva a ofertantilor de servicii turistice. Asa cum se poate constata, insa acesta nu exclude posibilitatea regruparii lor in organisme puternice, bine individualizate, care pot domina piata turistica, la un moment dat.

O alta caracteristica a ofertei turistice, cu multiple implicatii in realizarea actului turistic, o reprezinta rigiditatea acesteia. Aceasta particularitate este datorata, in primul rand, inadaptabilitatii (adaptabilitatii reduse) la variatiile atat cantitative cat si calitative ale cererii turistice.

Imposibilitatea deplasarii ofertei, care presupune mobilitatea consumatorului si nu a produsului turistic, constituie o alta particularitate a ofertei turistice. De asemenea, oferta turistica nu poate fi stocata – neconsumata, ea se pierde-, aspect care presupune cheltuieli suplimentare pentru agentii economici ofertanti in sensul promovarii produselor turistice si adaptarii acestora la mutatiile intervenite in structura cererii.

Oferta turistica este dependenta de echipamentele turistice, de numarul si structura fortei de munca. Investitiile, atat materiale, cat si umane, in industria turistica, sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite inlocuirea rapida a acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice.

Dupa cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei si productiei turistice, neconcordanta in timp si spatiu a cererii cu oferta turistica poate fi generatoarea  unor efecte economice si sociale de mare amploare, ce se concretizeaza in: satisfacerea necorespunzatoare a turistilor, neutilizarea echipamentelor turistice si ca atare, prelungirea duratei de amortizare a acestora si incetinirea ritmului de inlocuirea a capacitatilor uzate fizic sau moral etc.

Dar, prin eforturile conjugate ale organizatorilor si prestatorilor de servicii turistice, printr-o buna cunoastere a tendintelor in evolutia cererii turistice, se poate profita, in anumite limite, de o alta caracteristica a ofertei turistice: posibilitatea substituirii unui tip de oferta cu altul. Acestea presupune insa ca si motivatiile turistice sa se poata substitui la un moment dat, dar mai ales ca elementele componente ale ofertei sa aiba un caracter polifunctional, sa satisfaca alternative de consum diverse.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat