Indicatori de calitate

INDICATORI DE CALITATE

1. Evolutia performantelor se imparte in :

1.1. Calitatea dorita a serviciului se refera la nivelul calitatii pe care prestatorii l-au stabilit ca obiecti Aceasta se defineste in functie de calitatea"asteptata"de clientii, de presiunile externe si interne sistemului de transport public, de restrictiile bugetare si de performantele serviciilor concurente. Definirea acestui nivel tine seama de urmatorii factori:

definirea concisa a unui obiectiv, de exemplu:

- respectarea programului de circulatie;

- oferirea unui raspuns rapid la comentariile sau reclamatiile facute de clienti;

- stabilirea unui nivel de exigenta, adica a unui procent de utilizatori care beneficiaza de servicii conform obiectivelor propuse, de exemplu:

- 98% din calatori beneficiaza de servicii conform programului de circulatie (fara intarzieri).

1.2. Calitatea furnizata a serviciului

Calitatea globala a serviciilor de transport public este caracterizata de un set de criterii:

Criteriile de calitate:

Se pot defini opt categorii principale de criterii:

primele doua criterii descriu serviciul de transport public general;

categoriile3 -7 sunt utile pentru descrierea detaliata a realizarii serviciului ;

ultima categorie se refera la efectele serviciului asupra mediului, pe care le percep atat utilizatorii serviciului, cat si restul populatiei.

Niveluri de analiza a calitatii serviciilor de transport public

Acesti indicatori nu sunt intotdeauna suficienti pentru o descriere completa a calitatii serviciilor de transport public.

In tabelul urmator este realizata o clasificare a indicatorilor performantelor si este prezentat modul in care calitatea serviciilor de transport public se incadreaza intr-o categorie de indicatori ai performantelor transportului public. Unele din aceste categorii sunt influentate mai mult decat altele, de experimentele calatorilor care utilizeaza serviciile. Fiecare categorie poate fi alocata unuia sau mai multor puncte de vedere.

1. Durata calatoriei

Durata totala a calatoriei este formata din timpul de mers pana la statie, timpul de asteptare in statie, timpul de circulatie, timpul de mers pana la destinatie si eventual timpul de transfer intre linii.

Durata calatoriei este determinata de o serie de factori: pozitia rutei si a statiilor (influenteaza timpul de acces), frecventa serviciului (influenteaza timpul de asteptare), caracteristicile traficului, intervalele de semaforizare, sistemul de plata a calatoriei.Durata calatoriei pote fi evaluata independent sau in comparatitie cu alte moduri.

Puncte de transfer pot face un serviciu mai eficient pentru operator, dar mai putin atractiv pentru calatori, in functie de circumstante. Fiecare transfer determina prelungirea duratei calatoriei, cauzata de timpul de asteptare intre mijloacele de transport. Totusi, introducerea unui punct de transfer pe o ruta care anterior fusese directa, poate fi apreciata de calatori daca este imbunatatita frecventa serviciului sau sunt oferite noi conexiuni.Transferul insa poate crea dificultati pentru un calator care se deplaseaza pentru prima data pe aceasta ruta si il poate face sa renunte la serviciul respecti

Perceperea timpului de catre calatori

Calatorii percep diferit intervalele de timp corespunzatoare segmentelor componente ale deplasarii (mers pe jos, timp de asteptare, timp de circulatie). In urma unor studii privind valoarea timpului pe care o asociaza persoanele care se deplaseaza la munca s-au obtinut valorile prezentate in tabelul urmator.

De exemplu, valoarea 2 inseamna ca un minut din componenta timpului (de exemplu timp de asteptare) este de doua ori mai oneros pentru persoana respectiva decat un minut petrecut in vehicul.

Importanta relativa a componentelor duratei de calatorie - pentru calatoriile spre locul de munca

2. Accesibilitatea

Gradul de accesibilitate al retelei de transport public urban de calatori:0,2 . 0,3

Densitatea materialului rulant pe reteaua de transport,vehicule/kilometru:

- autobuze 1 . 1,5

- troleibuze 2 . 3

- tramvaie 1,5 . 2,5 garnituri de tramvaie(vagon +remorca) respectiv tramvaie articulate;

- metrou (1 . 2) rame de metrou

Densitatea retelei de transport public ( Dr) este un parametru functional al retelei de transport urban;

Reteaua de transport urban este constituita din totalitatea traseelor de pe teritoriul unei localitati.

Densitatea retelei de transport public se obtine ca raport intre lungimea tuturor traseelor [km] corespunzator tuturor modurilor de transport urban public (L_t) si suprafata localitatii(S_l) [km²]:

Dr=[km/km²]

Valorile acestui indicator conform IRS este1,5 . 3.

Distanta si durata medie de calatorie pe reteaua de transport public

Numar de transbordari acceptate: una, maxim doua transbordari.

Interstatia optima (d_optim) este definita ca distanta intre doua statii successive de pe traseu, care asigura cel mai inalt grad de economicitate in utilizarea vehiculelor.

Aceasta se calculeaza cu ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

d_optim= [m] ;

unde:

2L- lungimea traseului dus - intors;

P_ci - parcul circulant;

D - distanta medie de calatorie;

V_p-viteza de deplasare a pietonilor;

T_sdf- timpul suplimentar de demarare si franare, corespunzator unei opriri.

Valoarea optima a distantei dintre statii (l₀), din punct de vedere al pasagerului (pierderea de timp a acestora sa fie minima) , este:

l₀= [km] ;

unde:

l-distanta medie de calatorie a unui pasager in vehicul [km];

t₀- timpul mediu de stationare in statie al vehiculului [min];

V_p-viteza pasagerului de mers pe jos 5km/h;

Distanta recomandata intre statii de oprire (interstatia) conform Standard Roman SR 13342 sunt prezentate in tabelul urmator:

Ritmicitatea circulatiei

Intervalul optim de urmarire intre vehicule succesive existente pe acelasi traseu conform precizarilor din tabelul urmator:

Note

-* retea primara: retea care asigura legaturi intre cartierele principale;

-retea secundara: retea care asigura legaturile intre cartierele centrale si cele periferice;

-retea tertiara: retea care asigura legaturi spre zonele suburbane

-**In cazul retelelor primare se admite un interval de urmarire intre vehicule successive si sub valorile specificate in tabel, pentru cazul suprapunerii traseelor deservite de aceeasi categorie de vehicule sau de mai multe categorii de vehicule.

Coeficient de aglomerare (calatori pe metru patrat de suprafata interioara a vehiculului):

-la orele de varf 6-6,5 cal/m² (pe masura creerii conditiilor se tinde spre 4 cal/m²);

-intre orele de varf:4cal/m².

Benzi de circulatie exclusive destinate autovehiculelor de transport public la frecvente mai mari de 20 vehicule/h si sens:

-banda exclusiva separata constructiv;

-banda exclusiva separata prin marcaje rutiere.

Mod de integrare a sistemelor de transport public urban:

-trasee distincte ale transportului public urban de calatori de suprafata fata de traseele de metrou;

-trasee partial comune cu transport public urban de calatori de suprafata - metrou;

-integrarea sistemelor de transport apartinand diferitilor titulari (trasee, statii, corespondente, gestionare functionala si financiara).

Indicatori principali de performanta

3. Confortul si comoditatea

In aceasta etapa calatorul compara confortul si comoditatea serviciului de transport public cu cele oferite de celelalte optiuni. Fiecare persoana are propriul sistem de evaluare si alegerea unui serviciu de transport public depinde de accesibilitatea altor moduri de transport si de compararea calitatii serviciului cu cea a modurilor alternative.

Consecventa in oferirea serviciilor de transport public

Indicatorii privind consecventa realizarii serviciului de transport public evalueaza experientele utilizatorilor zilnici ai serviciului de transport public. Indicatorii privind realizarea serviciului se refera in principal la urmatorii factori:

Respectarea programului: cat de des serviciul este oferit atunci cand este programat?

Relatii cu publicul: calitatea relatiilor intre personalul companiei de transport si calatori si interesul persoanelor din conducerea companiei pentru perceperea calitatii serviciului de catre calator;

Confortul: confortul fizic al calatorilor in mijloacele de transport si in spatiile de asteptare;

Indeplinirea obiectivelor propuse: cat de bine indeplineste operatorul obiectivele promise pentru imbunatatirea calitatii serviciului.

Confortul

Asigurarea unor vehicule curate si a unor statii amenajate corespunzator va imbunatati imaginea transportului public, chiar si printre cei care nu il utilizeaza.. De exemplu, amenajarea unor refugii acoperite va atrage atentia celor care nu utilizeaza transportul public asupra existentei unei statii in acea zona. Pe de alta parte, prezenta unor refugii acoperite va atrage atentia celor care nu utilizeaza transportul public asupra existentei unei statii in acea zona. Pe de alta parte, prezenta unor refugii sau cabine devastate sau murdare pot sugera la un nivel al calitatii transportului public, fara sa mai fie luate in seama alte aspecte ale calitatii.

Calatorii sunt interesati de confortul personal in timpul utilizarii transportului public. Principalele aspecte se refera la:

asigurarea unui climat corespunzator - cum ar fi incalzirea iarna, aer conditionat vara;

scaune confortabile;

confortul in timpul deplasarii (acceleratii si deceleratii, emisii ale vehiculelor).

Multe elemente ale infrastructurii influenteaza capacitatea de asiguare a confortului in timpul circulatiei. Tipurile de inlesniri oferite sunt in general legate de numarul de calatori. Acestea pot fi:

-banci in statii;

-refugii acoperite care sa ofere protejarea de ploaie, vant, soare;

-iluminarea in statii care sa confere calatorilor sentimentul de securitate;

-afise care sa ofere detalii privind ruta si programul de circulatie;

-cosuri de gunoi;

-telefoane publice;

-chioscuri de ziare, flori, patiserie, ghisee pentru bilete si abonamente.

Performantele unui serviciu de transport public pot fi masurate din mai multe puncte de vedere dar calitatea serviciului se bazeaza in principal pe aprecierile calatorilor. Aspectele cele mai importante ale calitatii serviciilor sunt: accesibilitatea - este sau nu transportul public actual o optiune pentru o anumita deplasre si - confortul si comoditatea - cum se compara confortul si comoditatea perceputa de calator cu cele oferite de alte moduri de transport pentru aceeasi relatie de deplasare.

Fiind data o gama vasta de indicatori ai calitatii, trebuie facuta o selectie a celor care indeplinesc cel mai bine urmatoarele criterii:

evalueaza cel mai bine aprecierile calatorilor;

pot fi usor cuantificati pe scara nivelurilor serviciului;

sunt deja utilizati de alti operatori.

Pentru evaluarea calitatii transportului publictrebuie sa se tina seama de dimensiunile orasului, zonei metropolitane si de zona acoperita de transportul public.

4. Siguranta si Securitatea

Siguranta traficului, ca si securitatea, reprezinta probleme sociale ce nu pot fi analizate fara o definire precisa a politicilor tinta si a sistemelor de instruire coordonata ce depasesc heterogenitatea diferitelor contexte.

In vederea coordonarii sistemelor de instruire anumite elemente trebuie luate in considerare, dupa cum urmeaza:

a) Constientizarea si importanta regulamentelor si nevoilor conducatorilor auto;

b) Intelegerea, partajarea si respectarea regulilor privitoare la valorile civile;

c) Dezvoltarea unei independente particulare si a responsabilitatii in procesul

de conducere a vehiculului;

d) Respectarea modului de viata al celorlalte persoane si a drepturilor omului.

Dezvoltarea unor legaturi la distanta orientate spre partajarea bunei practici si a experientei ar trebui sa fie de ajutor in accelerarea procesului de crestere a nivelului de cunoastere privind siguranta si securitatea procesului de transport, in tendinta de a atinge aceleasi niveluri de siguranta si securitate in toate tarile membre UE in termen cat mai scurt.

Companiile europene de transport public trebuie sa isi intensifice eforturile de construire a unui cult comun, partajat, legat de siguranta si securitate, dar si in ceea ce priveste unele elemente mai putin tangibile, cum ar fi procesul de instruire, organizarea inovativa, schimbul de experienta si cunostinte. Tinand cont de acestea, heterogenitatea diferitelor sisteme de transport va fi redusa si intregul sistem de mobilitati ar putea deveni mai integrat si mai eficient.

Cresterea nivelului de siguranta si securitate

In ultimii patru ani standardele referitoare la politicile de transport au cunoscut o dezvoltare importanta. Asigurarea securitatii transportului dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie a condus la o politica de securitate in domeniul transportului de pasageri, considerat ca potentiala tinta a actiunilor malitioase.

Noi tehnologii sunt in dezvoltare, legate de prevenirea accidentelor si securitate, cum ar fi controlul electronic al stabilitatii, control SAT, TV cu circuit inchis si camere video in autobuze.

In cateva orase din Europa, actorii implicati si companiile de transport lucreaza la:

- Imbunatatirea accesibilitatii flotei: cu vehicule mai usor accesibile si cu acces pentru scaune cu rotile

- Instruirea soferilor prin cursuri special concepute pentru conducerea autobuzului in conditii meteo nefavorabile.

- Imbunatatirea mediului de asteptare: renovarea statiilor de autobuze si a adaposturilor

- Imbunatatirea securitatii: prin utilizarea de camere CC-TV si pentru urmarirea infractiunilor.

Cresterea performantei sigurantei si securitatii transportului de suprafata necesita ca soferii si angajatii:

- Sa participe activ in definirea procedurilor operative interne,

- Siguranta si securitatea sa fie percepute ca parte integranta a telurilor companiilor de transport,

- Siguranta si securitatea sa fie prezente in diferite sectoare ale companiei si la toate nivelurile ierarhice

- Siguranta si securitatea trebuie incluse in politicile si strategiile urmarite

- Soferii, managerii si expertii in domeniu sa coopereze activ pe o baza comuna.

Precautii legate de siguranta, securitate, masuri de sanatate si protectie trebuie sa devina o parte a preocuparilor zilnice ale companiei de transport.

Marea varietate de sarcini si complexitatea problemelor care trebuie rezolvate poate fi acoperita doar prin partajarea informatiilor si experientelor cu experti bine pregatiti din universitati, licee, organizatii sociale, autorizatii locale.

Astazi, siguranta rutiera aproape intotdeauna incepe si se termina cu responsabilitatea personala a soferilor, utilizatorilor drumurilor si a sectorului de transport.

Indicatori principali de performanta

5.Fiabilitatea

Fiabilitatea unui obiect, sistem exprima siguran a sa in func ionare. Este o func ie de timp F(t), definita drept probabilitatea ca, in condi ii inconjuratoare specificate, obiectul , sistemul sa func ioneze adecvat, men inandu-si parametrii prestabili i in intervalul de timp [0,t).

Practic fiabilitatea este o probabilitate (de buna func ionare), cu o valoare cuprinsa intre 0 si1.

La sistemele mai complexe, cunoscand fiabilitatea fiecarei componente in parte, se poate calcula fiabilitatea (siguran a in func ionare) a intregului sistem.

5.1 Fiabilitatea serviciului de transport, indica in ce masura clientul poate fi sigur ca serviciul promis ii va fi furnizat.

- Retea care sa inspire increderea utilizatorilor

6. Capacitatea

Capacitatea de transport a strazii este o marime fixa, iar fluxurile de circulatie sunt variabile in timp.

Cresterea sensibila a intensitatii traficului conduce la micsorarea vitezei de parcurgere a distantelor si la marirea timpului necesar pentru deplasare, respectiv, de parcurgere a traseului de catre vehiculele urbane.

Capacitatea de circulatie depinde de:

-prezenta nodurilor de circulatie

-durata stationarii in punctele de oprire

-prezenta sensurilor contrarii

-organizarea generala a circulatiei

Capacitate de transport a unei linii, intr-un sens de circulatie(C_tr), este data de numarul maxim de pasageri care pot fi transportati intr-o ora, in sensul respectiv, cu numarul maxim de vehicule ce pot circula pe linia considerata.

C_tr =n*c [pasageri/ora si sens];

Unde:

n - numar maxim de vehicule, pe ora, intr-un sens;

c - capacitatea nominala a unui vehicul (nr. max de pasageri, care pot fi transportati de acesta)

Capacitatea de transport a unui vehicul este egala cu numarul de locuri pe scaune plus numarul de locuri in picioare.

c=c₁+F*n₁ [numar locuri capacitate]

unde:

c₁-numarul de locuri pe scaune

F - suprafata libera de podea, in m²;

n_{1 -} numarul de pasageri in picioare, admisi pe m² de suprafata libera

Volumul de trafic reprezinta totalitatea pasagerilor de transportat masurat intr-un punct al traseului, sau pe o sectiune a acestuia, exprimat in numar de pasageri.

Intr-un punct de polarizare al unui traseu, volumul de trafic cuprinde volumul de trafic propriu-zis si volumul de trafic de tranzit.

Intre doua centre de polarizare se deplaseaza pasagerii, formand curentii de trafic, si care reprezinta volumul de tranzit transportat intr-o unitate de timp si un sens al traseului, exprimat in pasageri pe ora (zi, luna, an).

Miscarea variata de vehicule si persoane, realizata in timp, constituie fluxul de circulatie, in aceeasi directie si ale caror puncte de origine si de destinatie sunt comune,formeaza fluxurile de circulatie.

Suma fluxurilor de circulatie, pe ansamblul intregului oras, raportata la trama stradala, reprezinta volumul de trafic.

Traficul se exprima in unitati de circulatie (pasageri, vehicule) pe unitatea de timp si de strazi.

Pentru determinarea volumului de trafic se foloseste ca metoda sondajul.

Parametrii de exploatare utilizati la infiintarea sau reorganizarea unui traseu de transport public.