 |  |
|
DIFTONGII - LIMBA ARABA
Limba araba cunoaste doar doi diftongi (aw si ay), rezultati in realitate din intalnirea in aceeasi silaba a unei vocale cu o consoana slaba (waw sau ya'). Aparitia lor ca urmare a intalnirii unei vocale cu o consoana slaba pune sub semnul intrebarii existenta unor diftongi veritabili in aceasta limba.
Trebuie tinut seama de faptul ca in limba araba consoanele au un rol cu totul diferit de cel al vocalelor; in timp ce radacinile sunt constituite numai din consoane, cuvintele rezulta din insertia vocalelor in interiorul acestor radacini. Cu alte cuvinte, vocalele permit utilizarea radacinii. La fel ca toate celelalte consoane, w si y pot sa apara in radacini in calitate de R1, R2 sau R3. Ele sunt deci consoane, consoane slabe, si in nici un caz nu sunt semivocale.
Prin jocul formatiunilor morfologice, w si y pot sa apara uneori intr-o pozitie in care ele pot fi considerate ca al doilea element al diftongului, deci ca avand valoare de semivocala. Sa luam, de exemplu, cuvintele ('awn) "ajutor" si (sayr) "mers". Ambele au forma fa'l iar w si y apar in ele in calitate de R2 (radacinile sunt 'wn si respectiv syr). Functionarea silabica permite insa aparitia lui w si y in calitate de semivocale. Araba cunoaste tipul de silaba ultralunga inchisa, care apare in cuvintele care au o vocala lunga inaintea unei consoane geminate. In fluxul vorbirii, se admite posibilitatea unei asimilari intre finala unui cuvant si initiala cuvantului urmator, eventual cu eliziunea vocalei desinentiale. Fenomenul este cunoscut sub numele de 'idġam . In consecinta, sintagmele "sprijinirea unor oameni" si ُﺭْﻴَﺴ "mersul unui om" se pot pronunta 'awn-nas si sayr-ra-ğul. In acest caz -aw, -ay echivaleaza cu o vocala lunga, care poate sa apara in situatii similare: ٍﻞُﺟَﺭ ُﺮﺍﺪ "casa unui om" se poate pronunta dar-ra-ğul. In aceasta pozitie w si y nu mai pot fi considerate consoane si in consecinta se comporta ca al doilea element al unui diftong veritabil.
De altfel, in unele dialecte contemporane se observa tendinta de transformare a silabelor constituite din vocala a si consoanele w si y (structurile aw si ay ) in vocale lungi: aw> ō (lawn "culoare"> lōn, nawm "somn"> nōm, mawt "moarte"> mōt), ay> ē (bay a "ou" > bē a, bayt "casa" > bet, hayr "bine" > her, 'ayn "ochi" > ' n, etc.)
Atunci cand w si y in silabele -aw si -ay nu sunt consoane slabe radicale, lucrurile se simplifica si putem vorbi fara nici un fel de rezerve de diftongi veritabili. In schema diminutivului fu'ayl, y are valoarea unei semivocale in diftongul -ay inaintea unei consoane geminate: dabba "animal de calarie si de povara" > duwaybba (du - wayb - ba). Se noteaza si o pronuntie duwabba, care indica un diftong ay redus la vocala a lung.
Acest referat nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte referate despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Referate similare:
|
Cursuri |
Cauta referat |