Structura si dinamica activitatii psihice

1 Preliminarii

Asociationismul si rationalismul concepeau psihicul ca asociere sau concomitente de:

- capacitati

- procese ca un mozaic si nu ca o organizare interna

- functii psihice

Mai tarziu se avanseaza ideea unei ordonari pe verticala - piramidale - ierarhice. Leibniz si Fechner au intrevazut prin perceptiile mici si, respectiv, prin senzatii subpragale planul neconstientizat al vietii psihice.

Organizarea (pluri)nivelara se impune prin P. Janet care disociaza nivelurile constient si subconstient, adica sinteza tuturor elementelor psihice ale individului si nivelul "sistemelor emancipate" dar automatizate avand influente obscure, confuze. Ele coexista.

Apoi, Freud propune o departajare topografica, o organizare pe verticala

inconstient, preconstient, constient (primul nivelul actelor refulate, instinctelor sexualeI; al doilea nivelul unei functii confuze de filtru, cenzura intre celelalte; al treilea strat superficial, expresia profunzimilor. OB. psihic=Inconstientul).

Aparatul psihic este in slujba reducerii tensiunilor venind din Inconstient. Tendintele refulate se satisfac in vis, in simptome nevrotice si - mai tarziu - in acte ratate si de creatie.

Dupa 1920, Freud aduce corective: aparatul psihic se compune din:

SINE - Corespunzator inconstientului, sursa primara de energie care trebuie consumata.

EU - partea de SINE care, sub influenta lumii externe cunoaste o dezvoltare speciala: din organ reglator/protector in interactiune cu stimulii devine intermediar intre SINE si LUME.

Este Selful din engleza, latura psihica propriu-zisa.

SUPRA EU - Structura inchegata in sfera Eului prin care se prelungeste influenta paterna si materna, iar prin regulile (ei) influenteaza mediul social ( prin parinti, copilul isi insuseste idealurile sociale, modele sociale, iar asta reprezinta baza constiintei morale, stimei de sine si sentimentului de culpabilitate).

Jocul Eu-Supraeu asigura apararea contra pulsiunilor si dorintelor refulate.

Pulsiunile, la inceput doar sexuale, apoi si tensiuni agresive.

Instanta cea mai relevanta este Eul, el are rol de sasfacere simultana a cerintelor sinelui, supraeului, realitatii

PSIHANALIZA a vrut sa raspunda unui triplu demers:

Topic (modularea interactiva a diverselor instante intrapsihice cu

scopul de a intelege functionarea psihicului).

Dinamic (aspect imperios necesar notiunii de conflict intrapsihic

adica, numai combinarea fortelor antagoniste genereaza

treptat sau subit conflictul).

Economic (corolar necesar celorlalte doua: conflictul depinde de circuitul si investirea energiei psihice la nivel intrapsihic - al obiectului si al reprezentarilor)

2 Niveluri structural-functionale ale psihicului

A) CONSTIINTA sau Constientul

Pentru introspectonism constiinta era singura si totala.

Pentru behaviorism ea era nimic.

Altii au pus semnul egal intre constiinta si gandirea critica, Eul si Personalitatea, praxisul si etica (vointei).

Altii considerau constiinta ca un epifenomen, abstractie, reflex intamplator, , nazarire.

Altii au privit-o ca element static sau topic.

Altii ca sinteza creatoare (Wundt) sau efect de luminare (Bühler)

Altii - DINAMIC (torent)

In psihologia umanista, constiinta este o constructie sistematica, evolutiva.

In psihologia functionala, constiinta este instanta supradotata (cognitiva) decompozabila in functii perceptive, mnemice, intelectuale, verbale, etc.

In fenomenologie se ajunge la o absorbtie a constiintei in personalitate, ea avand multisensul modurilor de-a fi in lume .

H. Ey = "a fi constient a dispune de un model personal al lumii"

sau "acea forma de activitate bazala a creierului si a gandirii care poate fi definita ca organizare a experientei sensibile actuale"

sau "instanta ce integreaza in ordine spatio-temporala instantele care o compun"

M. Zlate: "Constiintaforma suprema de organizare psihica, prin care se realizeaza integrarea subiectiv-activa a tuturor fenomenelor vietii psihice si care faciliteaza raportarea continua individ-mediu"

Etimologic: reflectare cu stiinta despre obiect

despre sine sinergie

Functiile constiintei

1. F. informational-cognitiva

• reflecta in plan subiectiv  relatiile cu lumea prin imagini, notiuni, impresii;
• constientizare prin memorie;
• includerea particularului in general si identificare a generalului in particular;

2. F. finalista

• reflectare cu scop sau act orientat spre un tel;
• scopul este proiectat constient prin activitate;
• scopul izvoraste din rel. cu lumea, nu din constiinta (scopul constientizat=motiv);
• scopul este adaptarea mai ales prin creatie;
• scopul este subordonat unui motiv.

3. F. anticipativ-predictiva

• "figurare" a devenirii prin proiectivitate

4. F. reglatoare

• stabileste succesiunea evenimentelor, locul lor, in seria actelor trecute si viitoare.
• este tocmai caracterul ei planificat, tactic, strategic

5. F. creativ-proiectiva

• constiinta nu reflecta in sine, ci pentru modificare, transformare, progres.

B) SUBCONSTIENTUL

Cuprinde actele fost constiente si care acum se desfasoara in afara controlului constient.

• Rezervorul de conservare a expresiilor trecute (amintiri).
• Aceste acte au devenit automate (deprinderi, obiceiuri, stereotipuri)
• Starea lor actuala (subconstienta):

latenta;

virtuala; reactivabile.

(Ribot = "constiinta stinsa"; Wallon: "cerebratie latenta")

• Apare ca o constiinta inferioara, intre Constient si Inconstient dar orientat mai mult spre Constiinta.

De altfel este o constiinta implicita, nu ca la Freud: "statie de tranzit".

• Rol de filtru care provoaca sau respinge pulsiunile inconstiente.
• Rezerva de operatii  pentru constituirea altor fapte de constiinta (Paul Popescu-Neveanu)

C) INCONSTIENTUL

Viata psihica apare ca o structura unitara in multiplicitate.

Problema: Cum definim inconstientul?

• Freud: rezervor al tendintelor refulate.
• Altii: Inconstientul e haos, inclestare de tensiuni oarbe, neorganizare, cvasi-patologic.
• Psihologia moderna: - convine ca Inconstientul cuprinde tendinte ascunse, intime, conflicte emotionale.

- dispune de o anumita organizare personala.

• Negarea de catre Inconstient a ordinii instaurate de Constient duce la o ordine sui generis a subiectivitatii (Opozitie de complementaritate nu dezordine).
• Dupa Ey: structurile inconstientului

= sistem neuro-vegetativ cu functiile de: respiratie, circulatie, digestie.

= automatismele psihice (inconstient subliminal).

= experienta psihosomatica - infrastructura campului constiintei.

= formele primitive, arhaice ale existentei persoanei

• Roluri: - energizare/dinamism a vietii psihice in ansamblu;

1. facilitare a procesului creator (combinari, recombinari, asocieri, bisocieri);
2. asigurare a unitatii Eului;
3. depozitar al programelor motivationale si al tensiunilor motivationale de la care emerge constiinta.

RELATII CONSTIENT-INCONSTIENT

a. Circulare

Imaginile, tendintele sunt trecute din Constient in Subconstient si/sau Inconstient, apoi reveni la suprafata incarcate de sensuri inedite (continuu si reciproc);

b. De integrare si subordonare a Inconstientului fata de Constiinta

Constiinta domina, impune norma de conduita si corecteaza pulsiunile care contravin normelor sociale;

c. De dominare a Constientului de catre Inconstient

Tendintele se impun impetuos, imperios, inductabil (starile de afect, de transa, de inspiratie). Inconstientul - reglator al conduitelor.

d. Relatii de echilibrare - un balans, o balanta fara predominare (reverie, contemplatie, reactii spontane)