Modalitati de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat

Modalitati de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat

Pacientii cu tulburari de personalitate sau comportamente regresive, deseori au crescute anxietatea, furia, indignarea, o nevoie de a pedepsi sau un comportament evitant fata de personalul sectiei. Medicul si psihologul clinician pot fi in situatia de a reduce tensiunea prin educarea personalului cu privire la diagnosticul pacientului si asupra motivatiei pe care o are pentru reactiile puternice afisate. Aceasta abordare detensioneaza de obicei situatia prin scaderea afectelor negative in randul personalului spitalului, si ca urmare a acestei schimbari, reducerea problemelor afective ale pacientului.

Atunci cand apare un conflict intre personalul medical si pacient, este esential sa se aiba in vedere daca plangerea pacientului este indreptatita. Daca exista probleme reale, atunci acestea trebuie corectate. Pentru unii pacienti cu tulburari de personalitate, in special indivizii obsesiv-compulsivi, lucrul cu echipa in tratamentul acestora pentru a intari apararea intelectuala a pacientului poate ajuta foarte mult. Oferirea pacientilor cu tulburare de personalitate de tip obsesiv-compulsiv a cat mai mult control asupra tratamentului pe care il urmeaza sau a deciziilor asupra activitatilor zilnice pot scadea anxietatea si revendicativitatea.

Totusi, mai frecvent, pacientii cu tulburare de personalitate necesita limite, structura si un mediu limitat. Controlul extensiv ajuta pacientul regresat sau care functioneaza primitiv sa pastreze controlul intern. Amenajarea unui mediu limitat pentru pacient nu este punitiva ci asigura o structura de siguranta pentru pacient. Pacientii cu tulburare de personalitate borderline, histrionica, antisociala, dependenta sau narcisista sunt cel mai dispusi la a avea o astfel de structura.