QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Definitia



Definitia

1. Caracterizare generala

Ne punem adesea intrebarea ce inseamna ceva, ce reprezinta aceasta sau ce este acest lucru. Raspunsul vine in genere sub forma unei definitii. De exemplu, daca ne vom intreba ce este un cal, raspunsul dat de dictionar va fi: "Mamifer domestic erbivor de talie mare, caracterizat prin copita nedespicata, folosit la calarit si tractiune". Aceasta caracterizare va concorda cu experienta noastra de zi cu zi, avand drept fundament, in acest caz, mai ales cunostintele noastre generale de biologie. Se cuvine totusi sa observam ca daca vom cauta intelesul acestei notiuni in alte contexte (tehnic, sportiv), el va fi foarte diferit de cel initial. Notiunea mai teoretica de "cal-putere", aparatul de gimnastica numit "cal" ori piesa de sah cu acelasi nume sunt departe de ceea ce se intelege in mod uzual prin cal si au foarte putine trasaturi comune. Cu toate acestea, toate cad sub incidenta aceluiasi cuvant: "cal".



A da o definitie nu este un lucru foarte simplu. Reiese insa din cele de mai sus ca orice definitie, indiferent de contextul vizat si de intentiile ei, exprima o relatie intre doi termeni. Mai exact, o definitie este alcatuita dintr-o structura tripartita in care apar urmatoarele elemente:


a) definitul sau "definiendum', adica ceea ce urmarim sa definim (A);

b) definitorul sau "definiens', adica termenii cu care definim (B);

c) relatia de definire (=df).

Formula simbolica a unei definitii este prin urmare:

A =df B

Aceasta reprezinta tocmai structura logica a unei definitii si se citeste "A este prin definitie B', ori "prin A intelegem, prin definitie, B" ori "A inseamna prin definitie B" etc.

Astfel, daca in locul lui A vom lua conceptul de cal mentionat mai inainte, vom obtine definitia acestuia:


Cal =df mamifer domestic erbivor de talie mare, caracterizat prin copita nedespicata, folosit la calarit si tractiune.


Vom numi definitie acea operatie logica de determinare a insusirilor unui obiect, prin care intre doi termeni, respectiv doua expresii, se introduce un raport de identitate.


Trebuie remarcat faptul ca definitorul ("definiens") nu reprezinta el insusi intelesul definitului ("definiendum"), ci doar exprima acelasi inteles ca acesta. Presupunandu-se ca noi stim deja ce inseamna definitorul, vom spune ca acesta ne ajuta sa intelegem sensul definitului. In fond definitul, care exprima acelasi lucru ca definitorul, nu reprezinta decat o forma mai concisa din punct de vedere lingvistic a celui din urma. Rolul definitiei este in buna parte acela de a ne asigura o mai usoara si corecta utilizare a limbajului. Este clar ca va fi mai simplu sa folosim si sa manevram expresii de genul A, ale definitului, decat de genul B, ale definitorului. Precizandu-ne termenii prin operatia de definire a lor, ii vom utiliza mai corect in contextele in care i-am definit. Este ceea ce se numeste cerinta univocitatii, adica fiecarui termen ii vom atasa un singur inteles. In ce masura acest lucru este posibil vom vedea in cele ce urmeaza.



2. Tipuri de definitie

a). Definitii lexicale si definitii stipulative

a1) Definitia lexicala este acea definitie ce indica felul in care este folosit un termen intr-o limba naturala de catre vorbitorii acestei limbi. Putem spune ca toate definitiile tip dictionar sunt lexicale. Dificultatile majore legate de o astfel de definitie sunt:

. termenii unei limbi naturale sunt in mod frecvent ambigui, de exemplu "broasca", "cal", "banca";

. o buna parte din cuvintele limbilor naturale sunt termeni vagi, de pilda "adolescent", "iubire", "normal", "bogat", "calm", "fericire";

. in general este foarte greu sa gasim un set de proprietati care sa individualizeze obiectul in cauza.

De exemplu:

Automobil =df autovehicul cu caroserie inchisa sau deschisa, cu suspensie elastica, pe cel putin patru roti pneumatice, folosit la transportul de persoane, de animale sau de materiale (conform Dictionarului Enciclopedic).

In urma citirii unei astfel de definitii ne punem intrebarea daca ea este suficienta pentru a circumscrie ceea ce se intelege in mod obisnuit prin automobil. O caruta ar satisface o astfel de definitie? Dar un cart intra in categoria a ceea se intelege prin automobil? Sau o masina cu doar trei roti, satisfacand in rest toate caracteristicile definitiei, este automobil? Daca da, in ce masura mai este buna definitia in cauza, iar daca nu, de ce?

a2) O categorie diferita fata de definitiile lexicale sunt definitiile stipulative. Printr-o astfel de definitie se prescrie modul de utilizare a unui termen, in sensul ca unui cuvant i se ataseaza un (nou) inteles. Diferenta majora fata de definitiile lexicale, in care se stabilea starea de facto in care sunt folosite cuvintele unei limbi naturale, este aceea ca in cazul definitiilor stipulative se specifica starea de jure, adica modul in care vor trebui intelese unele cuvinte sau expresii lingvistice din momentul in care s-a dat definitia. Astfel de definitii vor incerca sa elimine vaguitatea unora dintre definitiile lexicale.

Definitiile stipulative pot fi impartite in doua mari categorii:

. cele care introduc termeni cu adevarat noi in limbaj (de exemplu, "laser");

. cele care stipuleaza un inteles nou pentru un termen mai vechi (de exempli, "fluture", ca stil de inot).

Trebuie precizat ca anumite cuvinte ale limbii naturale, desi astazi au parte de definitii lexicale, in urma folosirii lor indelungate, la origine au fost introduse intr-o maniera stipu-lativa. Astfel de exemple sunt termeni precum: computer, penicilina, internet etc.

Ca o trasatura generala, definitiile stipulative nu pot fi caracterizate drept adevarate sau false (lucru posibil in cazul celor lexicale), tocmai datorita faptului ca ele nu exprima felul in care folosim un termen, ci propun o noua modalitate de a-l folosi.

b). Definitii extensionale si definitii intensionale

b1) O definitie extensionala a unui termen se obtine prin indicarea (unei liste a) obiectelor carora li se aplica termenul respectiv. Astfel se precizeaza clasa unui termen sau extensiunea sa, adica acea multime de obiecte pe care le caracterizeaza. Exista cel putin doua moduri prin care pot fi indicate elementele unei multimi:

. direct, adica prin aratarea propriu-zisa a membrilor multimii;

. prin enumerare.

Astfel, vom avea doua tipuri de definitii extensionale: ostensive si enumerative.

De pilda, putem defini automobilul drept "orice masina de tipul Ford, Daewoo, Dacia, Volkswagen, Renault, Fiat etc.", sau putem oferi o astfel de definitie aratand efectiv un automobil. In primul caz, am avea o definitie enumerativa, iar in cel de-al doilea, am avea una ostensiva. In mod asemanator, termenul "tara scandinava" poate fi definit fie enumerativ, drept "Danemarca, Suedia, Norvegia sau Finlanda", fie ostensiv, indicand pe o harta una sau mai multe din tarile de mai sus.

b2) O definitie intensionala a unui termen se realizeaza prin indicarea unei proprietati sau a unei multimi de proprietati pe care le au obiectele carora li se aplica tennenul. O astfel de definitie este de exemplu: "Burlacul este o persoana umana de sex masculin, in varsta de peste 18 ani, care este necasatorita". De remarcat ca pot fi oferite expresii diferite care reprezinta definitii intensionale ale aceluiasi obiect. De exemplu, atat "Orasul Bucuresti este capitala Romaniei", cat si "Orasul Bucuresti este cel mai populat oras al Romaniei" sunt definitii intensionale ale "orasului Bucuresti".

Definitiile intensionale pot sa fie la randul lor de mai multe feluri:

. Definitiile sinonimice sunt cele in care definitorul este o notiune sinonima cu definitul. De exemplu, putem spune ca "nea" inseamna zapada, ca "a observa" inseamna a vedea, ca "scarba" inseamna dezgust. Traducerea unor cuvinte dintr-o ; limba straina se bazeaza si ea pe definirea sinonimica; de pilda, "snow" inseamna zapada, "moglie" inseamna sotie, "Vater" inseamna tata.

. Definitiile operationale sunt acele definitii intensionale prin care un termen, in general teoretic, va fi introdus pe baza stabilirii unor criterii (operatii, experimente, probe) pe care trebuie sa le satisfaca. Un exemplu poate fi notiunea de "activitate cerebrala": un subiect prezinta activitate cerebrala daca si numai daca, atasandu-se un electroencefalograf subiectului in cauza, acesta indica unele variatii.

. Definitiile genetice fixeaza intelesul unui termen precizand modul in care ia fiinta sau apare obiectul denotat de el. De exemplu, vom avea definitia "deltei" drept acea forma de relief litoral aflata in zona de varsare a unei ape curgatoare intr-un lac, o mare sau un ocean, aparuta in urma procesului de acumulare a aluviunilor. Astfel de definitii, daca nu reflecta procese ce au loc in realitate, in genul exemplului de mai sus (sau cele pentru: stalactita, pestera, munte s.a.), ci reprezinta anumite constructii abstracte, se mai numesc si constructive. Astfel sunt o serie de definitii din matematica: prin "cerc" se intelege acea figura geometrica reprezentand multimea punctelor rezultate in urma intersectiei unei sfere cu un plan, ori prin "inaltime" se intelege segmentul de dreapta coborat perpendicular din varful unui poligon (sau poliedru) pe latura (sau fata) opusa.

. Una dintre cele mai importante maniere de a defmi, sustinuta inca de Aristotel, este definitia prin gen proxim si diferenta specifica. Altfel spus, un termen este definit oferindu-se un gen proxim al sau, adica o clasa mai larga de obiecte din care si definitul face parte, pentru a se indica apoi o proprietate sau mai multe proprietati pe care le va avea doar subclasa obiectelor cautate de noi. Prin aceasta proprietate sau aceste proprietati, adica tocmai diferenta specifica, se decupeaza subclasa obiectelor caracterizate prin definitie de restul obiectelor din clasa initiala. Iata, de exemplu, o astfel de definitie:

Omul =df animal rational, sau

Omul =df animal inzestrat cu vorbire articulata.

In ambele cazuri avem de-a face cu o precizare initiala a unei clase, aceea a animalelor, adica tocmai genul proxim cautat. Caracterizarile de tipul "rational" sau "inzestrat cu vorbire articulata" ne ofera diferenta specifica prin care putem delimita omul de celelalte animale. Se poate lesne observa ca multimea genului proxim poate fi luata inca din start ca fiind mult mai mica; de exemplu, in cazul nostru, .clasa mamiferelor. Am fi putut defini omul si drept mamifer rational sau drept mamifer inzestrat cu vorbire articulata.

Printr-o astfel de definitie se precizeaza o multime particulara de obiecte ("genul"), din care mai apoi, facand apel la anumite proprietati ("diferenta specifica") ale elementelor, este selectata o submultime ("specie") de obiecte. Acest fel de a defini reprezinta poate maniera cea mai comuna prin care se poate defini un termen. De exemplu, prin "gheata" (specia) se intelege apa (genul) inghetata (diferenta specifica). Asemanator, "sotie" inseamna femeie maritata, "copil" inseamna persoana imatura, iar "caine" inseamna animalul domestic care latra.

3. Definitii reale si definitii nominale

Poate cea mai veche distinctie in ce priveste tipurile de definitii o reprezinta impartirea acestora in nominale si reale. In cazul definitiilor nominale, se precizeaza intelesul unui termen. In cazul definitilor reale, ni se spune ce este un lucru, care este natura lui sau care sunt trasaturile sale esentiale.

Este destul de dificil de precizat daca o definitie este nominala sau reala, deoarece de multe ori aceeasi definitie poate fi luata atat drept nominala, cat si reala, in functie de intentiile definirii. Sa luam de exemplu urmatoarea definitie:

Actor =df artist care interpreteaza roluri in piese de teatru sau in filme.

Pe baza ei putem spune fie ca actorul este (sau reprezinta) acea persoana a carei activitate artistica se manifesta prin interpretarea unor roluri in filme sau in piese de teatru, fie putem spune ca prin cuvantul "actor" se intelege un artist care interpreteaza roluri in piese de teatru sau in filme. In primul caz, este vizata persoana actorului ca atare, in timp ce in al doilea caz, avem de-a face cu precizarea intelesului unui cuvant. In primul caz, cuvantul "actor" este folosit, in cel de-al doilea caz, acesta este mentionat.

Definitii contextuale si definitii explicite

Unii termeni sunt definiti doar in functie de un anumit context in care apar, definitia lor neputand fi luata ca atare in mod izolat. Acestea sunt definitii contextuale, care au inteles si valoare conjuncturale, adica in functie de circumstantele in care apare definitia in cauza.

De exemplu, o definitie precum "Mama =df parinte de genul feminin" nu poate fi catalogata drept contextuala, intrucat intelesul ei este mereu acelasi. Daca vom considera insa ca "x este mama lui y' =df x este parintele lui y si x este femeie", vom avea o definitie contextuala a termenului "mama". In acest caz, definitia este implicita, adica intelesul termenului definit nu ne este dat in mod clar si univoc, modificandu-se in functie valorile pe care le iau componentele x si y ale definitiei.


5. Definitii teoretice si persuasive

a) O definitie teoretica face apel la o teorie stiintifica sau, in general, la o conceptie generala, sistematica, despre lume. De exemplu, daca definim caldura unui corp ca energia cinetica asociata cu miscarea aleatorie a moleculelor care alcatuiesc corpul respectiv, ne bazam pe legile unei anumite teorii stiintifice, anume teoria cinetica a particulelor. Daca acceptam aceasta definitie, inseamna ca acceptam si intreaga imagine despre realitate pe care o formuleaza acea teorie si ca, in orice viitoare cercetare, ne vom baza pe acele legi ale miscarii particulelor care sunt cuprinse in acea teorie.

b) O definitie persuasiva urmareste inducerea unei atitudini favorabile sau defavorabile fata de obiectul definit, ca urmare a alegerii deliberate a unor anumite expresii lingvistice pe post de definitor. De exemplu, una este sa definim avortul ca "uciderea barbara a unor persoane umane nevinovate", si alta sa il definim ca "acea procedura chirurgicala in urma careia o femeie este eliberata de o sarcina nedorita". Este clar ca prin astfel de formulari se urmareste o atitudine nefavorabila, respectiv favorabila unui anumit fenomen sau unei anumite practici, definitia nefiind neutra din punct de vedere moral. Intentia unei astfel de definitii este tocmai de a provoca si canaliza o anumita reactie emotionala, in vederea sustinerii sau combaterii unei teze sau pozitii.

3. Corectitudinea in definire

Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o definitie pentru a fi corecta? Exigentele care trebuie respectate in procesul de definire pot fi formulate explicit prin urmatorul set de reguli:

a) Regula adecvarii: definitorul trebuie sa fie adecvat definitului si numai acestuia, adica sfera definitorului nu trebuie sa fie nici prea generala, nici prea speciala. Aceasta regula este incalcata fie cand sfera definitorului este mai larga decat cea a definitului, fie cand sfera celui dintai este mai ingusta decat sfera celui de-al doilea. De exemplu, daca vom spune ca "se numeste pasare orice animal ce poseda aripi", definitia este prea larga si se va putea aplica inclusiv liliecilor. Daca in schimb vom spune ca "se numeste pasare orice animal ce poseda aripi si pene si care zboara", definitia va fi prea stramta, pentru ca pinguinii sau strutii nu zboara.

b) Regula exprimarii esentei: o definitie buna a unui termen exprima proprietatile esentiale ale obiectului la care se refera termenul. Este evident ca o definitie de genul "omul este un animal biped fara pene" nu exprima caracteristicile fundamentale ale omului. O astfel de definitie nu da seama de intelesul cuvantului in cauza, asa cum este acesta utilizat in limba romana. Daca, in schimb, vom spune ca "omul este acel animal inzestrat cu capacitatea de a gandi", parem sa captam o caracteristica fundamentala a fiintei umane, si anume cea a gandirii. Daca insa consideram ca si alte animale poseda aceasta capacitate (de exemplu, cimpanzeii, delfinii etc.), atunci definitia noastra va incalca regula precedenta, fiind in acest caz prea larga. Acest lucru poate fi indreptat daca spunem ca "omul este acel animal inzestrat atat cu capacitatea de a gandi, cat si cu cea de a comunica prin intermediul unui limbaj verbal articulat".

c) Regula evitarii circularitatii: definitia nu trebuie sa prezinte viciul circularitatii, adica definitul nu trebuie sa se regaseasca in definitor sau, cu alte cuvinte, un termen nu trebuie sa fie definit prin el ansusi. Regula este incalcata, de exemplu, prin formulari de tipul: "pilot este acea persoana care piloteaza o aeronava", unde atat in definit, cat si in definitor se face apel la termeni ce reprezinta simple variatii gramaticale din cadrul aceleiasi clase semantice. Evitarea circularitatii se poate face in cazul de mai sus definind termenul "pilot" drept "acea persoana care conduce o aeronava".

d) Regula eliminarii: termenul definit trebuie sa poata fi eliminat in sistemul in care este definit. Aceasta regula ne spune in fond ca o data ce avem o definitie intr-un anumit context, prin intermediul acesteia vom putea inlocui termenul definit in toate instantele in care acesta apare, in urma inlocuirii rezultand expresii echivalente. De exemplu, intr-un sistem sociologic unde avem drept termeni primitivi (care nu sunt definiti in respectivul context, fiind luati ca atare) "femeie", "sot", "casatorit", putem defini "vaduva" drept "femeie casatorita al carei sot a decedat". Este clar ca vom putea astfel elimina termenul "vaduva", de exemplu, din "Unele vaduve au copii" prin inlocuirea acestuia cu definitia de mai sus, obtinand astfel o expresie echivalenta semantic: "Unele femei casatorite, al caror sot a decedat, au copii".

e) Regula definirii afirmative: definitia nu trebuie sa fie negativa daca poate sa fie afirmativa. Este preferabil sa definim "intelegerea" drept "comuniune de idei si sentimente", nu "lipsa neintelegerilor". Exista insa cazuri cand nu putem evita apelul la o formulare negativa a definitiei ca, de exemplu, pentru termeni precum "chel" (care nu poseda par) sau "intuneric" (lipsa luminii).

f) Regula claritatii: o definitie trebuie sa fie cat mai clara si precisa; definitorul nu trebuie sa faca apel la figuri de stil ori la un limbaj metaforic, ce contine prin natura sa temieni vagi sau ambigui. Exemple in acest sens sunt: camila =df "corabie a desertului" sau arhitectura =df "muzica inghetata", definitii metaforice care nu reusesc sa surprinda caracteristicile termenului in cauza, in sensul in care acesta este utilizat in mod comun. Astfel de definitii sunt insa acceptate in contexte de factura poetica, unde se urmareste un anumit efect artistic, definitia avand fara doar si poate in astfel de situatii anumite valente estetice ori persuasive.

g) Regula contextualizarii: o buna definitie clarifica si contextul in care termenul definit poate fi utilizat. Aici sunt vizati in primul rand termenii care au mai multe intelesuri, in functie de circumstantele in care apar. Astfel, termenul "ban" poate insemna,k in functie de context, fie "unitate monetara", fie "titlu de mare dregator in Tara Romaneasca, dupa secolul al XV-lea".

h) Regula obiectivitatii: o definitie nu trebuie sa faca apel la o terminologie afectiva. Aceasta regula este in genere incalcata in cazul definitiilor persuasive, unde se urmareste inducerea unei anumite atitudini emotionale in legatura cu o idee sau cu un concept, fapt care se realizeaza in special prin apelul la cuvinte ce au o anume incarcatura afectiva. Un exemplu de astfel de incalcare a obiectivitatii avem in cazuri precum: "Comunismul reprezinta acea inventie stralucitoare a lui Karl Marx si a altor vizionari politici, in urma careia prin desfiintarea proprietatii private bogatia nationala devine bunul comun al tuturor membrilor unei societati". Un efect contrar am obtine prin simple modificari de genul: "Comunismul reprezinta acea inventie «stralucitoare» a lui Karl Marx si a altor «vizionari» politici stupizi, in urma careia"


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }