Chestionarele de temperament - Strelau - STI R si Rusalov - CST

Chestionarul de temperament Strelau-STI R - dimensiuni, interpretare

Dimensiunile circumscrise in aria temperamentului sunt trasaturi ale personalitatii care implica aspecte psihofiziologice-dinamico- energetice, formale ale acesteia, cu accent pe intensitatea trasaturilor avute in vedere (mai putin pe frecventa comportamentului inregistrat):

Strelau este unul din autorii europeni ( ceh) deja cunoscut de decenii prin studiile sale experimentale si interculturale privind trasaturile temperamentale, sau a configuratiilor de trasaturi, creatorul chestionarului STI(Strelau Temperament Inventory) care prezinta o versiune revazuta - STI- R (1983) si una mai recenta FCB-TI-Inventarul de temperament privind caracteristicile formale ale comportamentului (1993)

Constructia chestionarelor lui Strelau se bazeaza pe o strategie rational-empirica si pe o teorie reglatorie a temperamentului (RTT), ca structura a personalitatii avand ca punct de pornire teoria lui Pavlov privind tipurile de ANS (Activitatea Nervoasa superioara).

Proprietatile SNC, ca trasaturi generale se pot evidentia in toate tipurile temperamentale, in caracteristicile motorii, in activitatea verbala, in reactiile emotionale.

Dimensiuni si interpretare

Cele 4 scale sunt:

1. SE- forta excitatiei;

2. SI - forta inhibitiei;

3. MO - mobilitatea proprietatilor SNC (sistemului nervos central;

4. B - echilibrul proprietatilor SNC.

Proprietatile SNC (forta excitatiei si inhibitiei) sunt considerate de catre Strelau si colaboratorul sau Angleitner, ca trasaturi generale, foarte stabile care se pot evidentia in toate tipurile de temperamente, in caracteristicile motorii, in activitatea verbala si in reactiile emotionale.

SE - forta excitatiei

Definitie : capacitatea functionala a SNC care se manifesta in abilitatea de a suporta o stimulare intensa sau de lunga durata, fara a trece la inhibitia de protectie (transmarginala).

Sursele de stimulare pot fi multiple: situatii, medii, sarcini si stimuli discreti ( caracterizati printr-un nivel dat de variatie, noutate, intensitate, complexitate, semnificatie) activitati diferite, care prezinta aspecte variate de amenintare, risc, tensiune si un impact in cresterea nivelului de activare(Strelau, Angleitner, Bantelman, Ruch,1990).

Scala SE privind forta excitatiei a fost construita initial din 90 itemi, referitori la 7 componente

1.rezistenta la factorii amenintatori pentru actiunile planificate anterior;

2. tendinta de a incepe o actiune in conditii inalt stimulative

3.preferinta pentru activitati care presupun risc;

4.rezistenta emotionala cand se desfasoara o activitate cu incarcatura sociala si fizica;

5. stabilitatea performantei in situatii inalt stimulative;

6. rezistenta la oboseala cand persoana este implicata in activitati de durata sau intense;

7. capacitatea de a reactiona adecvat la tensiuni emotionale puternicie

Scala SI-de forta a inhibitiei (inhibitie conditionata Pavlov).

- se masoara prin abilitatea de a mentine o stare de inhibitie conditionata, de persistenta a inhibitiei ce se manifesta si se evalueaza prin cantitatea de timp in care SNC este capabil sa ramana in starea de inhibitie.

- circumscrie 5 componente:

1. Capacitatea de a se retine de la reactii si acte comportamentale care sunt indezirabile social;

Capacitatea de a astepta fara dificultate indeplinirea unei actiuni cand se impune intarzierea acesteia;

3. Capacitatea de a intrerupe in plina desfasurare o reactie sau actiune cand aceasta se impune;

4. Capacitatea de a intarzia reactia fata de stimulii externi daca circumstantele o cer;

5. Capacitatea de a-si retine exprimarea emotiilor la nevoie.

Scala MO - mobilitatea proceselor nervoase (excitatia si inhibitia) este definita ca abilitatea SNC de a forma usor noi reflexe conditionate, de a raspunde adecvat si cat mai rapid posibil la schimbarile continui de mediu ( inteleasa diferit de "labilitatea" proceselor nervoase definita prin viteza cu care sunt generate si oprite procesele SNC).

Include 5 componente:

1. reactia adecvata la schimbarile neasteptate de mediu;

2. adaptare rapida la noi circumstante/imprejurari;

3. trecerea facila de la o activitate la alta;

4. scimbarea facila a dispozitiei ( de la pozitiv la negativ si invers);

5. preferinta pentru situatii care solicita realizarea simultana a unor activitati diferite.

Versiunea adaptata in Romania a STI-R[1]

- Chestionarul de baza STI-R contine 252 itemi si constituie punctul de plecare a unor versiuni adaptate si experimentate intr-o serie de state din lume -Germania, Polonia, SUA, Rusia, Coreea de Sud, Italia, Grecia, Franta, Japonia, China si Romania.

- Studiu de experimentare a variantei romanesti, STI-RR, Minulescu, 1992, a resinut un total de 48 itemi cu scale in 4 trepte ( 1. Acord total, 2. Acord moderat, 3. Dezacord moderat, 4. Dezacord total) cate 16 itemi pentru fiecare din cele 3 scale primare, avand urmatoarele date tehnice:

1.Scala SE, coeficient alpha .844, m= 38,39,SD=9,04;

2. Scala SI coeficient alpha .730, m=48,39, SD= 7,15;

3. Scala MO coeficient alpha .804,m=47,88, SD= 7,65;

N= 399 subiecti dintre care 247 barbati, varsta medie = 28,06;

Chestionarul de structura a temperamentului cst - Rusalov, varianta romaneasca (Pertea, 1993)

Descriere

CST este un chestionar interesant prin conceptie si constructie, aproape necunoscut in literatura anglo-saxona de specialitate cat si la noi ,realizat de autorul rus Rusalov pentru diagnoza structurii temperamentului uman, publicat in Psihologhiceski jurnal ( nr. 1/1989, Moskva) prin studiul intitulat, Aspectele obiectual si comunicational ale temperamentului uman

In 1990 CST a fost tradus din limba rusa, adaptat si experimentat de noi in evaluarea psihologica a unor categorii de personal din armata; mult mai tarziu a fost publicata si la noi prima referinta despre acest instrument (Pertea, Gh. 2002, Psihologie militara aplicata, Ed. Academiei de Inalte Studii Militare , Bucuresti).

contine 105 itemi cu raspuns dihotomic (DA,NU) repartizati in 9 scale (8 scale de baza a cate 12 itemi-in total 96 itemi + scala L cu 9 itemi) pentru a mari capacitatea de discriminare a scalelor, in versiunea noastra itemii scalelor au fost ponderati pe o scala de la 1 la 4 puncte in baza coeficientului de corelatie item-scala); scalele sunt:

1. PEA - potentialul energetic in activitate;

2. PEC - potentialul energetic in comunicare;

3. PA -    plasticitatea in activitate;

4. PC -    plasticitatea in comunicare;

5. TA  - tempo-ul in activitate;

6. TC - tempo-ul in comunicare;

7. SEA -   sensibilitatea emotionala in activitate;

8. SEC -   sensibilitatea emotionala in comunicare;

9. L   - scala de dezirabilitate, tendinta spre disimulare:

Conceptul chestionarului structurii temperamentului -CST - Rusalov

qNoul  model teoretic in 8 dimensiuni al structurii temperamentului uman este fundamentat de Rusalov printr-o metoda rational-empirica- analiza latent- structurala ( ca metoda statistica), cat si pe conceptia sistemului functional a lui Anohin.

qS-a stabilit ca numarul dimensiunilor (scalelor) fundamentale masurabile ale temperamentului, cat si continutul lor corespund celor 4 stadii ale sistemului functional din neurofiziologie si psihofiziologie, si anume:

Sinteza aferenta - potentialul energetic (PE);

Programarea ( luarea deciziei) - plasticitatea (P);

Executia - tempo-ul (T);

Legatura inversa (autoreglarea) - sensibilitatea emotionala (SE).

PE _____________P_________T__________SE

1.Spre deosebire de chestionarele de temperament construite pana la el, CST ia in considerare manifestarea formelor tipice de comportament in cele doua sfere ( aspecte) distincte si importante ale activitatii umane - obiectuala si comunicativa    ( in psihologia ruseasca s-a stabilit de multa vreme cele 2 aspecte distincte ale interactiunii om - mediu, si anume: interactiunea subiect - obiect - activitatea obiectuala si interactiunea subiect-subiect sau activitatea de comunicare( societatea).

2. Astfel, fiecare din cele 4 scale de baza ale temperamentului este ramificata in 2 subscale: una orientata pe activitatea obiectuala si alta orientata pe activitatea de comunicare(1.PEA, 2. PEC, 3.PA, 4.PC, 5. TA, 6. TC, 7. SEA, 8. SEC)

- Pornind de la insusirile formale ale comportamentului uman care au o baza biologica, psihologia ruseasca considera temperamentul ca fiind substructura cea mai stabila a individualitatii omului reprezentand complexul de caracteristici formale, spre deosebire de aspectele de continut sau valorice(aptitudinile si calitatile de personalitate, caracterul, interesele,setul de valori, credintele,aspiratiile,cunostintele si deprinderile, abilitatile etc..) ce constituie, la un loc, particularitatile personalitatii.

- exista 4 parametrii functionali ai organizarii formale a comportamentului uman: 1. amplitudinea sintezei aferente, potentialul energetic; 2. capacitatea de comutare rapida de la anumite programe de comportament la altele mai adaptative - plasticitatea (flexibilitatea) adaptarii comportamentale; 3. viteza de executie unui program comportamental sau altul - tempo-ul; 4. nivelul sensibilitatii emotionale la necoincidenta posibila a rezultatului actiunii cu acceptorul rezultatului actiunii ( sensibilitatea emotionala care afecteaza autoreglarea, de ansamblu, a personalitatii).

Conform teoriei sustinute de Nebalitin si Teplov structura temperamentului poate fi grupata si bidimensional, astfel:

- activismul - potentialul energetic;

- plasticitatea;

- viteza ( tempo-ul);

- emotionalitatea ca reactie la feedbackul rezultatului actiunii ( obiectuale si comunicative)

Continutul psihologic al scalelor CST dupa Rusalov

PEA - POTENTIALUL ENERGETIC IN ACTIVITATE -exprima:

- nivelul trebuintei de insusire a lumii obiectuale;

- setea de activitate fizica si intelectuala;

- gradul de implicare in activitatea de munca concreta(practica)-v. tipul workahoolic.

PEC - POTENTIALUL ENERGETIC IN COMUNICARE, exprima:

- nivelul trebuintei pentru contactele sociale si pentru comunicarea interpersonala;

- dorinta de insusire a formelor sociale de activitate (munca cu oamenii);

- tendinta spre liderat;

- nevoia de comunicare interpersonala si de implicare in activitati sociale.

Continutul psihologic al scalelor CST dupa Rusalov

PA - plasticitatea in activitate, reflecta:

- usurinta sau dificultatea comunicarii de la un obiect de activitate la altul;

- rapiditatea sau dificultatea trecerii de la unele procedee de gandire la altele in procesul interactiunii cu obiectul muncii;

- dorinta spre varietate sau monotonie in alegerea formelor de activitate obiectuala:

PC - plasticitatea in comunicare, se refera la :

- usurinta sau dificultatea comunicarii cu persoane foarte diferite

- varietatea sau saracia programelor comunicative;

- varietatea sau saracia formelor neconstientizate de comunicare spontana cu ceilalti.

TA - tempo-ul in activitate  se exprima prin:

- viteza in executarea anumitor operatii de munca;

- viteza actelor motorii implicate  in executarea activitatii concrete (practice);

- TC - tempo-ul in comunicare vizeaza:

- viteza exprimarii verbale, debitul verbal:

SEA - sensibilitatea emotionala in activitate se exprima:

- in sensibilitatea emotionala fata de necoincidenta  dintre rezultatele asteptate, planificate si rezultatele actiunii concrete, reale de munca;

- sensibilitatea fata de insuccesele in activitate;

SEC - sensibilitatea in comunicare se exprima prin:

- sensibilitatea emotionala in sfera comunicarii cu altii;

- sensibilitatea fata de insuccesele inregistrate in comunicarea interpersonala si la aprecierile celorlalte persoane.

L - scala de minciuna a fost introdusa pentru controlul veridicitatii raspunsurilor date la chestionar, provine din chestionarul EPI(Eysenck).

Tehnica de analiza latent-structurala a lui Lazarsfeld pentru construirea CST

Este o tehnica folosita de psihologii rusi pentru adaptarea chestionarelor de personalitate la populatia rusa si pentru crearea de chestionare noi din combinarea itemilor si scalelor chestionarelor de personalitate consacrate, din occident (v. 14PF din MMPI si 16 PF).

Programul de analiza latent - structurala a raportului item- scala ( analiza de item) ofera 2 tipuri de informatii:

1. Coeficientul de corelatie (liniara simpla) al fiecarui item al unei scale cu scala nominala de care apartine ( nivelul de apartenenta la scala);

2. Nivelul legaturii fiecarei variante de raspuns ( DA sau NU) al fiecarui item cu scala de apartenenta si cu celelalte scale:

Scalele CST sunt consistente intern, omogene si valide pentru ca itemii retinuti in forma finala a chestionarului au coeficienti de corelatie mari; peste 0,50 si coeficienti de corelatie mai mici, dar semnificativi (0,37) statistic pentru sensul scalei; de exemplu pentru scala PEA cea mai mare pondere (0,63) o are itemul 58. "De regula simtiti ca dispuneti de un surplus de energie (forta) incat ati vrea sa desfasurati o activitate deosebit de grea, dificila?".

Pentru a creste ponderea unor itemi in raport cu altii si a face fiecare scala mai discriminativa, am scalat coeficientii de corelatie al fiecarui item cu scala de apartenenta, in intervale de 4 puncte; astfel punctajul brut maxim posibil de obtinut de pe fiecare scala, a crescut de la 12 puncte la 30 de puncte

(versiunea romaneasca a CST, Pertea, 2002).

Calitatile psihometrice ale CST

Scalele referitoare la potentialul energetic si la plasticitate nu coreleaza intre ele pe cele 2 fatete ale comportamentului obiectual si comunicativ, ceea ce confirma relevanta mecanismelor distincte pentru performarea celor doua laturi ale interactiunii cu lumea obiectuala si cu ceilalti.

Scalele de sensibilitate emotionala si de tempo pe cele 2 aspecte, obiectual si comunicativ, coreleaza semnificativ intre ele, ramanand totusi valabila distinctia unei posibile autonomii, in ceea ce priveste variabilitate interindividuala.

Rusalov a dovedit validitatea externa a CST cu ajutorul metodei expertilor prin culegerea datelor criteriului extern in grupuri autoanalitice competente,  cu durata de cel putin 2 ani(a folosit metoda aprecierii interpersonale-peer rating- aplicata membrilor grupului privind cele 9 trasaturi ale CST);a solicitat membrilor grupului sa se noteze reciproc si independent, intr-un formular, cu puncte de la 0 - 12, in privinta aprecierii manifestarii in comportament a fiecareia dintre cele 9 trasaturi ale chestionarului.

Coeficientii de corelatie-validitate, dintre autoevaluarea cu ajutorul CST si interevaluarea cu ajutorul metodei expertilor s-au situat intre valorile de 0,60 si  0,80.

Grila de corectie CST - RUSALOV - PERTEA

ETALON IN NOTE T -CST - PERTEA N=838,  508 barbati, varsta medie-35,6 ani