QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Chestionar de agresivitate








CHESTIONAR DE AGRESIVITATE (Buss & Perry,1992)

Folosind scala de mai jos,de la 1 la 5, indicati care raspuns se potriveste cel mai bine cu felul dumneavoastra de a fi, care vi se pare a fi cel mai caracteristic si cel mai necaracteristic persoanei dumneavoastra.Notati raspunsul dumneavoastra in spatiul din casuta de la sfarsitul fiecarui item, in felul urmator:

1 dezacord total/ foarte necaracteristic mie



2 dezacord/ oarecum necaracteristic  mie.

3 nici dezacord nici acord/ nici necaracteristic, nici caracteristic mie

4 acord / oarecum (cateodata) caracteristic mie

5 acord total/ foarte caracteristic mie

1. Unii prieteni imi spun ca sunt impulsiv(a).

 2. Daca trebuie sa recurg la violenta pentru a-mi apara drepturile, o voi face.

3. Cand ceilalti sunt draguti cu mine ma intreb ce vor sa obtina de la mine.

4. Le spun prietenilor direct atunci cand nu sunt de acord cu ei.

5. Uneori ma enervez atat de tare incat incep sa sparg lucruri.

 6. Nu  pot sa nu vin cu argumente atunci cand ceilalti nu sunt de acord cu mine.

7. Ma intreb de ce uneori sunt asa de inversunat(a)/ pornit(a) impotriva lucrurilor.( de ce imi lasa un “gust amar”)

8. Uneori nu-mi pot controla dorinta de a lovi o alta persoana.

9. Sunt o persoana  calma.

10. Sunt suspicios(oasa) in ceea ce priveste necunoscutii foarte prietenosi.

11. Am ranit multe persoane pe care le cunosc

12. Ma aprind repede dar imi revin la fel de repede .

13. Cand sunt provocat(a) ajung sa lovesc o persoana.

14. Cand cei din jur ma supara, le spun parerea mea despre ei.

15. Uneori ma roade gelozia.

 16. Uneori as lovi o persoana fara nici un motiv.

17. Cateodata simt ca viata este nedreapta cu mine.

18. Nu ma pot controla .

 19. Cand sunt frustrat(a), imi exteriorizez nemultumirea.

20. In lipsa mea, simt ca uneori lumea rade de mine.

21. Deseori  ma aflu in opozitie/contradictoriu cu ceilalti.

22. Daca cineva ma loveste, lovesc si eu.

 23. Uneori ma simt ca un “butoi de pulbere” gata sa explodeze.

24. Ceilalti par intotdeauna sa primeasca ce e mai bun.

25. Sunt persoane care au mers atat de departe cu presiunile asupra mea incat am ajuns la bataie.

26. Stiu ca prietenii ma vorbesc pe la spate.

27. Prietenii imi spun ca sunt intr-un fel o persoana logica.

 28. Deseori ma enervez fara nici un motiv anume.

29. Intru in conflicte mai repede decat ceilalti.

Adaptarea Chestionarului de Agresivitate Buss & Perry( 1992)

Chestionarul de Agresivitate a fost preluat din limba engleza, asa cum a fost construit de catre Buss & Perry. Initial acesta a fost elaborat de catre Durkee.Au fost construiti 34 de itemi  pe 5 subscale unidimensionale :Physical Aggression, Verbal Aggression, Anger, Hostility, and Direct Aggression. Prima versiune(Buss & Perry, 1992)a constat in 52 itemi,unii preluati in forma originala din Inventarul de Ostlitate Buss-Durkee-Buss-Durkee Hostility Inventory

(BDHI;Buss&Durkee,1957)iar ceilalti itemi au fost rescrisi.Cei 23 itemi au fost exclusi iar cele cinci subscale au fost reorganizate, dand nastere celor patru subscale: PA-Agresivitate Fizica, VA- Agresivitatea Verbala, A-Furie, H-Ostlitate.Buss &Perry interpreteaza agresiunea ca un total al acestor 4 componente.Ei constata ca agresivitatea verbala(Verbal Aggression-VA) si agresivitatea fizica(Physical Aggression-PA) sunt itemii componentelor insrumentale,motorii sau de comportament, factorul ostilitate (Hostility-H) reprezinta componenta cognitiva si factorul furie(Anger-A) se bazeaza pe elementele afective,emotionale ale constructului.

 Varianta folosita in aceasta cercetare (BPAQ) are 29 de itemi, impartiti pe patru subscale (PA, VA, A si H ) prezentate mai sus.Scala Agresivitate Fizica are 9 itemi, Scala Agresivitate Verbala-5 itemi, Scala Furie-7 itemi iar Scala Ostilitate-8 itemi, la care se raspunde pe o scala Likert, unde 5= acord total, iar 1= dezacord total. Varianta originala in limba engleza si foaia de raspuns sunt prezentate in Anexa 1.

Primul pas in adaptarea chestionarului a fost traducerea acestuia in limba romana. Pentru a nu se pierde semnificatia cuvintelor s-a urmat procedura de traducere succesiva dintr-o limba in cealalta, pana s-a ajuns la varianta engleza de la care s-a plecat. Pentru a verifica pastrarea semnificatiei s-a folosit metoda test – retest, cu un grup bilingv (romana - engleza), alcatuit din 20 de subiecti, studenti ai Facultatii de Litere din Sibiu, Sectia Romana –Engleza. Testul a fost dat in limba engleza, iar retestul in limba romana. Perioada dintre cele doua testari a fost de doua saptamani. Obtinandu-se un coeficient de stabilitate (coeficientul de corelatie Pearson) de 0,85 , am considerat ca putem continua adaptarea.

Forma tradusa a chestionarului a fost data spre revizuire unui grup de 10 studenti la psihologie din Sibiu, anul terminal. Acestora li s-a cerut sa analizeze itemii la nivel de aspect si sa propuna noi variante pentru itemii mai putin inteligibili sau ambigui. In urma acestei analize s-au reformulat unii itemi, obtinandu-se forma finala a chestionarului (vezi Anexa 2). Astfel s-a realizat validitatea de aspect.

Validitatea de continut a fost realizata prin metoda expertilor. Expertii care au contribuit la aceasta validare sunt profesori de psihologie in invatamantul liceal din Sibiu si sunt in numar de cinci. Acestora li s-a dat chestionarul si au fost rugati sa imparta cei 29 de itemi pe cele patru subscale mentionate anterior, dupa o descriere prealabila a ceea ce semnifica fiecare. S-a urmarit pastrarea impartirii itemilor pe scale si subscale conform variantei engleze a chestionarului si conform lui Buss & Perry. In final aceasta a fost confirmata de cei cinci experti.

Validitatea relativa la criteriu nu a fost realizata datorita lipsei unui instrument validat pe populatia din Romania, care sa evalueze aceiasi factori prezenti si in acest chestionar. Bugetul limitat de timp a facut dificila daca nu imposibila construirea unui astfel de instrument. Acesta ar putea fi insa elaborat in cercetari ulterioare.

Pentru a masura fidelitatea chestionarului pentru adolescentii din Centrul de Plasament, respectiv cei proveniti din familii si care invata la Scoala Generala,nr.1din Sibiu s-a folosit un esantion aleator de 60 de subiecti(atat din Scoala gen,nr1 cat si din Centrul de Plasament-elevi in ciclul gimnazial), selectati din toti cei patru ani de studiu gimnazial, pastrand structura anilor dupa cum urmeaza: clasa a V-a – 20 subiecti (34%),clasa a VI-a – 15 subiecti (25%),clasa a VII-a – 13 subiecti (22%) si clasa a VIII-a – 12 subiecti (19%) (vezi Graficul nr.1). Universul populatiei este alcatuit din 529 de subiecti, esantionul reprezentand aproximativ 10% din acesta.

Graficul nr. :1


Perioada dintre cele doua testari a fost de trei saptamani. Coeficientul de stabilitate (coeficientul de corelatie Pearson) obtinut a fost de 0,95, indicand o buna fidelitate a chestionarului pentru aceasta populatie.

A fost calculat de asemenea si coeficientul α Corbach de consistenta interna a chestionarului. Acesta a fost calculat atat pentru fiecare subscala a chestionarului,cat si pentru scorul total al Chestionarului. Rezultatele sunt prezentate in Tabelul  2:

Tabelul 2

Coeficientii de consistenta interna pentru Chestionarul de Agresivitate (Buss &Perry), adaptat pentru adolescentii institutionalizati si pentru cei proveniti din

familii

Subscalele

PA

VA

A

H            BPAQ

Coeficientul α

0,85

0,72

0,83

0,77

   0,82

Coeficientii de consistenta interna obtinuti pentru  subscalele chestionarului sunt moderati ca valoare, dar semnificativi din punct de vedere statistic, indicand o buna fidelitate, itemii masurand acelasi construct. Se observa ca cele doua subscale (VA si H) prezinta coeficienti alpha mai scazuti. Coeficientul α de consistenta interna indica o puternica consistenta interna.

S-au realizat corelatiile intre subscalele chestionarului. Dupa cum se observa din Tabelul 3, toate corelatiile intre agresivitatea verbala(VA), furie(A),ostilitate(H) sunt pozitive si semnificative, Exista insa si alte corelatii semnificative intre acestea, cum sunt cele intre agresivitatea fizica(PA)- furie(A), agresivitate fizica(PA)-agresivitate verbala(VA).

Tabelul 3

Matricea corelatiilor intre variabilele chestionarului.

 

VA

PA

H

A

   0,24 **

0,33 **

0,48**

VA

0,31 **

              0,15

PA

 0,21 **

*semnificativ la p<0,05

**semnificativ la p<0,01

Corelatiile dintre agresivitatea fizica si cea verbala sunt evidente, deoarece se considera ca acesti doi factori,aceste doua subscale sunt diferite, insa complementare si sunt aspecte importante ale comportamentului instrumental.Aceste subscale nu se asociaza puternic cu factorul cognitiv(ostilitatea) dar nici cu furia.

Referitor la ipoteza stima de sine-agresivitate, validitatea predictiva  a Chestionarului de agresivitate,varianta adaptata dupa versiunea in engleza-pentru adolescentii institutionalizati si cei proveniti din familii-are in vedere obtinerea unor corelatii intre stima de sine si scalele de agresivitate,similare cu cele obtinute in versiunea in engleza.Buss &Perry subliniaza faptul ca intre stima de sine si furie se constata o corelatie negativa(r=-0,14) si intre stima de sine si ostilitate exista tot o corelatie negativa(r=-0,49).Conform acestor doi autori,nu exista corelatii semnificative intre stima,pe de o parte si agresivitate fizica si verbala,pe de alta parte.                                      Tabelul 4

Corelatiile intre Chestionarul de agresivitate(Aggression Questionaire-AQ) si alte instrumente care masoara Furia si Ostilitatea

Hostility&Anger scales

(Scalele de Ostlitate si furie)

Furie si resentiment

Chestionarul 

Agresivitate verbala

de

Agresivitate fizica

agresivitate

Suspiciune

Scor total

Total Ho

0.53**

0.19**

0.34**

0.56**

0.59 **

Total BDHI

0.68**

0.37**

0.53**

0.55**

0.79**

Total JASE-H

0.42**

0.31**

0.35**

0.25**

0.51**

JASE-HD

0.03

0.25**

0.17

0.03

0.16

JASE-HJI

0.24**

0.13

0.10

0.17

0.26**

JASE-HI

0.50**

0.21**

0.32**

0.32**

0.53**

JASE-HH

0.63**

0.29**

0.47**

0.35**

0.68**

Total STAXI-T

0.49**

0.25**

0.32**

0.34**

0.53**

STAXI-RT

0.28**

0.19**

0.22**

0.25**

0.35**

STAXI-RR

0.52**

0.22**

0.23**

0.29**



0.51**

Total STAXI-EX

0.32**

0.25**

0.22**

0.26**

0.39**

STAXI-EXI

0.32**

0.09**

0.17

0.30**

0.33**

STAXI-EXE

0.50**

0.43**

0.38**

0.30**

0.60**

STAXI-EXC

-0.34**

-0.12

-0.23**

-0.17

-0.33**

Total STAXI-S

0.24**

0.09

0.17

0.18**

0.25**

**p<0.01,n=384

Ho=Cook-Medley Hostility Scale(Scala de Ostilitate Cook-Medley)

BDHI=Buss-Durkee Hostility Inventory(Inventarul de Ostilitate Buss-Durkee)

JASE-H=Jenkis Activity Scale,form H(Scala de Activitate Jenkis);JASE-HD=Subscale of Hard-Driving(Subscala Efortului);JASE-HJI=Subscale of Job Involvement(Subscala Implicarii in munca);JASE-Hi=Subscale of Impatience(Subscala Nerabdarii);JASE-HH=Subscale of Hostility(Subscala Ostilitatii).

STAXI -T=Subscale of Anger-Trait from the State-Trait Anger Expression Inventory;Staxi-Rt=Subscale of Temperament(Subscala temperamentului);Staxi-RR=Subscale of Reaction(Subscala Reactiei);Staxi-Ex=Subscale of Anger-In(Subscala Furiei In Exterior-Subscala Furiei In Interior);

STAXI-EXE=Subscale of Anger-Out;STAXI-EXC=Subscale of Anger-Control(Subscala Controlului Furiei) ;STAXI-S=Subscale of Anger-State(Subscala Starii de Furie).

            BDHI-Inventarul de Ostilitate BUSS-DURKEE-prezinta relatiile cele mai puternice intre AQ si subscalele acestuia.Literatura de specialitate considera BDHI ca este format dintr-un grup de itemi care prezinta diferite aspecte ale ostilitatii.(Bigaggio&Maiuro,1983);aceasta confirma faptul ca exista patru componente principale ale Chestionarului de Agresivitate.

In evaluarea chestionarului lor,Buss& Perry(1992) subliniaza faptul ca subiectii de sex masculin vor obtine scoruri semnificativ mai mari la Scalele:”Agresivitate Fizica(PA)”, “Agresivitate Verbala(VA)”, si “Ostlitate(H)”, iar in ceea ce priveste Scala “Furie(A)”nu vor exista diferente intre sexe.                                                                                                                                           

                                                                                                                              Tabelul 5

Etaloanele mediilor grupelor de referinta distribuite in functie de variabila sex, la cele 4 Scale ale Chestionarului de Agresivitate(AQ)

Male Average Scores(Media scorurilor la cei de sex masculin)

Female Average Scores(Media scorurilor la cele de sex feminin)

Agresivitatea fizica (PA)

24.3

17.9

Agresivitatea verbala (VA)

15.2

13.5

Furie (A)

17.0

16.7

Ostilitate (H)

21.3

20.2

Total Score-Scor total

77.8

68.2

Procedura de lucru

Procedura de lucru a constat in aplicarea unor chestionare si scale autoadministrate de tipul hartie-creion la cele doua loturi de studenti. Administrarea chestionarelor si Scalelor s-a facut separat, pentru fiecare dintre loturile de studenti. Subiectii au primit individual chestionarele si scalele:Chestionarul de Agresivitate Buss & Perry, pentru determinarea nivelului de agresivitate,Scala Stimei de Sine Rosenberg si Scala Stimei de Sine pentru Adolescenti pentru evaluarea nivelului stimei de sine, Testul de frustratie Rosenzweig pentru avaluarea frustrarii subiectilor investigati,Chestionarul Woodworth-Mathews, pentru depistarea unor trasaturi patologice, Inventarul de Personalitate Eysenck pentru a aprecia corelatiile intre dimensiunile personalitatii:intro-si extraversiune,nevrozism si stabilitate si starile frustrante,Inventarul de personalitate Freiburg pentru depistarea agresivitatii si a altor factori determinanti ai comportamentului agresiv si Testul “Desenul Familiei” pentru observarea compozitiei familiei desenate in raport cu familia reala si constituie un mijloc de a aduce la lumina situatiile neacceptate si neintelese, oferind posibilitatea exprimarii unor sentimente care au fost reprimate.

 Lotul investigat a primit chestionarele si scalele impreuna cu instructiunile pentru completarea lor. Timpul de completare a depins de fiecare chestionar in parte. Pentru testarea ipotezelor I, II si III de la punctul 2.2 s-a realizat un studiu corelational; a fost aplicat coeficientul de corelatie Pearson.

Pentru analizarea diferentelor intre cele doua loturi, adolescentii din Centrul de Plasament si a celor neinstitutionalizati (verificarea ipotezelor IV, V,VI si VII), s-a utilizat testul t („two-tailed”) pentru medii independente.

Pentru prelucrarea datelor au fost folosite programele Microsoft Excel si SPSS.

Inventarul de personalitate

California ( C.P.I. )

Conceptul de “personalitate” este intalnit in toate stiintele socio-umane si in filosofie .

            Desi nu pot fi intalnite doua personalitati identice, s-a observat inca dinaintea aparitiei psihologiei ca stiinta, ca anumite caracteristici semnificative ale proceselor psihice se regasesc intr-o structura foarte asemanatoare la un numar mai mare de indivizi. Pe baza caracteristicilor pregnante morfo-fiziologice, psihologice morale etc. comune, indivizii umani sunt grupati in clase omogene care alcatuiesc tipurile de personalitate .

            In inventarul de personalitate California ( CPI ), G.H.Gough se adreseaza indivizilor normali si este adresat evaluarii personalitatii pornind de la comportamentele interpersonale si interactiunile sociale cotidiene .

            Gough isi propune sa evalueze personalitatea pornind de la “conceptele populare” pe care le considera universale atat in timp cat si cultural.Sunt concepte care apar in interrelationalitatea sociala, in viata sociala curenta, si se pot regasi in toate culturile si societatile, avand ca sursa primara limbajul cotidian .

            Gough construieste fiecare scala astfel incat aceasta sa reflecte o anumita tema a comportamentului interpersonal .

            C.P.I. s-a structurat si ca un mijloc diagnostic in replica fata de MMPI . Autorul a retinut in forma prescurtata scalele clinice din MMPI si a conferit o pondere sporita altor scale diagnostice consacrate aspectelor la care ne-am referit .

            Scalele cuprind :

-        intercomunicare speciala

-        interrelationare umana

-        randamentul intelectual si social

In 1948, publica primele scale .

In 1951, apare prima editie a CPI cu 15 scale .

In 1957, apare cea mai editata forma ( si in Romania ) , care cuprinde 480 itemi .

In 1987, intr-o revizie mai recenta, CPI introduce alte 2 scale, rezultand 20 scale diagnostice.

            Materiale necesare :

            Chestionar cu 480 itemi, foaia de raspuns, grila etalon, foaia de profil ( masculin si feminin ), manual pentru interpretarea calitatilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur .

            Aplicare :

            Testul se aplica fara limita de timp, instructajul se face utilizand foaia de raspuns pentru exemplificare. Subiectul este avertizat sa nu omita nici un raspuns si sa raspunda cat mai onest, pentru ca rezultatele sa il reprezinte. Se aplica individual sau colectiv .

            Chestionarul se aplica subiectilor normali ( mai mari de 12 ani ), fara tulburari psihiatrice si are eficienta pentru consilierea de familie, pentru predictia comportamentului delicvent, a eficientei scolare si academice in general, a succesului profesional sau in diferite profesiuni .

            Traditional se utilizeaza o foaie de raspuns, cu numere de ordine de la 1 la 480, pentru fiecare item se pune A ( adevarat ) si F ( fals ). Aceasta maniera se poate adapta si la calculator, cand se vor folosi grilele transparente.

            In prezent, chestionarul de personalitate California este unul din cele mai bine experimentate instrumente psihologice de evaluare a personalitatii .

            Cotare :

            Se aplica succesiv grilele pentru fiecare scala. Se acorda un punct pentru fiecare raspuns care coincide grilelor. Se face suma notelor bune pentru fiecare scala in parte si se marcheaza pe foaia de profil . Se determina notele standard corespunzatoare ( conform notelor T inscrise in coloanele laterale din stanga si dreapta ) si se deseneaza profilul .

            Interpretare :

            Se face conform indicatiilor manualului testului .

            Primul pas al interpretarii consta in verificarea validitatii profilului. In acest scop se analizeaza rezultatele obtinute pe scalele Wb, Cm, Gi. Pe nici una din aceste scale subiectul nu are rezultate sub 20 n.s. ceea ce inseamna ca subiectul nu a incercat sa disimuleze sau sa raspunda la intamplare. Nici pentru scala Gi, valoarea notei T nu depaseste zona mediei. Ca urmare profilul este interpretabil ca atare.

-        note medii : 50 +/- 10

-        note medii spre mari : peste 60

-        note mari ( patologic ) : peste 70

-        note medii spre mici : sub 40

-        note foarte mici : sub 20.

            Al doilea pas consta in interpretarea corelativa a performantelor pe scale. In acest scop se folosesc “paternurile” interpretative. Rezultatele obtinute de subiect permit caracterizarea.

            Evaluarea rezultatelor :

            Urmarirea scalelor cu :

1.     note foarte mari;

2.     note foarte mici;

3.     zona ( categoria ) de scale in care se prezinta valori in genere mari sau mici;

4.     maniera de a structura profilul in ansamblu ( relatia intre scale ).

            Varianta din 1972 a Inventarului de Parsonalitate California : cele 18 dimensiuni ale personalitatii normale. Prezentarea scalelor :

            Forma de baza a C.P.I. cuprinde 18 scale si este larg utilizata in practica diagnostica. Pentru aceasta forma, cele 18 scale au fost grupate – si acest lucru se observa si in fisa de profil – in patru grupe de semnificatie psihologica, astfel ( Gough,1969 ) :

-        prima grupa cuprinde acele scale care indica mai ales dimensiunile personalitatii ce intervin in afirmarea persoanei, siguranta de sine, imaginea de sine si adecvarea interpersonala :

·       dominanta ;

·       capacitatea de statut ;

·       sociabilitatea ;

·       prezenta sociala ;

·       acceptarea de sine ;

·       starea de confort sau de bine psihic .

-        a doua grupa cuprinde scale care indica optiunile valorice si maturitatea interrelationala astfel :

·       responsabilitatea ;

·       socializarea ;

·       autocontrolul ;

·       toleranta ;

·       tendinta de a face o buna impresie ;

·       alinierea la modelul comun sau comunalitatea .

-        a treia grupa de scale masoara mai ales nivelul motivational, in sensul potentialului de realizare personala si al focalizarii pe valorile intelectuale:

·       realizare prin conformism ;

·       realizare prin independenta ;

·       eficienta intelectuala .

-        a patra grupa cuprinde scale ce surprind unele modalitati intelectuale ce modeleaza un stil personal, astfel :

·       scalele de intuitie psihologica ;

·       flexibilitate ;

·       feminitate / masculinitate.

H.Gough ofera pentru fiecare din cele 18 scale, alaturi de caracteristicile

comportamentului autoevaluat, si o grupare de adjective care reprezinta modul cum un comportament extrem este perceput social. Furnizeaza, pentru zonele de semnificatie peste sau sub medie a nivelului de manifestare a trasaturii, un numar de atribute care nu sunt nimic altceva decat felul in care aceste persoane sunt descrise de altii. In interpretarea scorurilor scalei, aceste elemente capata tocmai gradul de relevanta complexa scontata de autor .

            Scala I : Dominanta – Do :

            Scala este construita pentru a identifica persoane puternice, dominante, cu ascendent asupra altora, capabile sa aiba initiativa si sa exercite conducerea. Evalueaza aspecte ale propesiunii de a conduce, persistenta si initiativa sociala. Pot fi descrisi ca dominanti, plini de forta, siguri de ei.

            Scala cuprinde 46 de itemi, dintre care 26 ii apartin exclusiv, iar ceilalti sunt comuni cu scalale Re, Sa, Sy. Continutul itemilor surprinde: increderea si echilibrul, propensiunea de a conduce si de a-si asuma responsabilitatea, persuasivitatea si fluenta verbala, un aspect de perseverenta tenace alaturi de ceea ce am putea numi “simtul datoriei”, tendinta de a privi lucrurile in fata, de a se confrunta cu realitatea chiar daca este neplacuta.

            Scorurile peste medie indica persoane active, sigure de sine, persistente, care anticipeaza,insista, au incredere si independenta. Adjectivele care descriu perceptia sociala :

-        un barbat este perceput ca : ambitios, indraznet, dominant, puternic, optimist, metodic, descurcaret, competent, de incredere, sigur de sine, stabil, sever.

-        o femeie este perceputa ca agresiva, orgolioasa, cu incredere in sine si revendicativa, dominanta, puternica, autoritara si energica, vorbareata.

Un scor sub medie indica o persoana retrasa, inhibata, cu un comporta –

ment banal, indiferenta tacuta, neorganizata, lenta in gandire si fara actiune, cu tendinta de a evita situatiile de tensiune si decizie, nesigura . Perceperea sociala :

-        barbatul are imagiea unui apatic, indiferent, marginit, iresponsabil, pesimist, anxios, rigid, sugestionabil, nesigur.

-        femeia este precauta, amabila, inhibata, impaciuitoare, calma si stearsa, sfioasa, increzatoare, discreta.

Scala II : Capacitatea de statut – Cs :

A fost definit si intrebuintat in validarea empirica a scalei prin nivelul

relativ al venitului, educatiei, prestigiului si puterii atinse in mediul socio-cultural propriu al subiectului, precum si calitatile de ambitie si incredere in sine. Deci scala evalueaza capacitatea personala pentru statut social ( prezent sau dobandit ), incercand sa masoare calitati si atribute personale care stau la baza acestei propesiuni si conduc spre statutul social .

            Varianta cuprinde 32 de itemi, dintre care 15 sunt puri, iar restul comuni cu scalele Sp, Sc si Sa.

            Itemii reflecta in continutul lor increderea in sine si echilibrul, sentimentul de siguranta si absenta temerilor sau anxietatilor, existenta unor interese literare sau artistice , gradul de “constiinta sociala”, precum si interesul de a participa la viata sociala a grupului .

            Un scor peste medie indica un ins ambitios, activ, eficient, perspicace, ingenios, multilateral, ascendent, carierist, eficient in comunicare, care isi urmareste scopul personal si afirma un camp larg de interese. Perceperea sociala:

-        barbatul este : discret, imaginativ, independent, matur, oportunist, simpatic ( agreabil ) , elogiat, rezonabil si progresist .

-        femeia este perceputa ca : lucida, viguroasa, individualista, ingenioasa, perspicace, inteligenta, cu interese largi, logica si multilaterala, schimbatoare.

Un scor sub medie indica un individ cu un comportament timid, apatic, conventional, relativ estompat, lent, cu o gandire stereotipa si limitat in conceptii si interese, stangaci si penibil in situatiile sociale cu care nu este familiarizat . Perceperea sociala :

-        barbatul este : aspru, sumbru, lacom, marginit, cicalitor, suparacios, nelinistit, tensionat, irascibil, lipsit de omenie .

-        femeia : actioneaza negandit, sireata, blanda, molateca, sfioasa, simpla, supusa, timida, slaba.

Scala III : Sociabilitatea – Sy :

Scala diferentiaza oamenii cu un temperament exteriorizat, sociabil, parti-

cipativ, de cei retrasi, care evita afisarea sociala . Are un total de 36 de itemi, dintre care 9 ii apartin in totalitate , scala de sociabilitate coparticipa prin itemii comuni la comportamentele subsumate scalelor Ie, Sp, Sa, Ai, Do, Cs. Continutul scalelor afirma : placerea pentru interactiuni sociale, sentimentul de echilibru si incredere in sine in relatiile cu ceilalti, interese culturale si intelectuale, precum si toleranta fata de ceilalti , asociata cu standarde stricte pentru sine.

            Scorurile peste nota T50 indica in genere un comportament participativ, intreprinzator, ingenios. Un individ care se ataseaza usor, este competitiv, mereu in primele randuri, fluent in gandire si original. Participarea sociala :

-        barbatul este perceput ca : destept, increzator, cu interese largi, logic, matur, deschis, competent si rational, sociabil si sigur pe sine.

-        femeia este descrisa drept agresiva, increzatoare, dominanta, energica, amatoare de flirt, deschisa, cu interese largi, vorbareata si sociabila.

Scorurile sub medie indica reversul : un comportament greoi si conventio-

nal in societate, linistit, neangajat, sugestibil si influentabil de reactiile si opiniile altora . Perceptia sociala :

-        barbatul va fi perceput ca : stangaci, aspru, rece, reclamagiu, confuz, instabil, cu interese limitate, abandonant, superficial, lipsit de familiaritate.

-        femeia : precauta, inhibata, blanda, modesta, retinuta, sfioasa, timida, discreta, retrasa.

Scala IV : Prezenta sociala – Sp :

A fost construita prin analiza consistentei interne, pornindu-se de la un

numar de 85 de itemi legati de echilibrul social, verva si spontaneitatea comportamentului. In scala raman 56 de itemi, 17 distincti, iar restul comuni cu alte scale precum Sy, Sa, Cs, Ie si Py, dar si scalele Sc si Gi, insa cotati invers.

            Continuturile itemilor scalei vizeaza : placerea pentru interactiuni sociale, o incredere bine afirmata, spirit deschis, atitudini aerisite fata de regulile si prohibitiile sociale, paralel cu accentul pus pe indatorire, moderatie, conformism.

            Scorurile peste nota T50 indica un comportament spontan, imaginativ, neformalist, rapid, cu o natura expresiva si creativa. Perceperea sociala :

-        barbatul : aventuros, cauta placerea, relaxat si sigur de sine, spirit ascutit, neconventional, neinhibat, schimbator, spiritual .

-        femeia : aventuroasa, indrazneata, flirteaza, rautacioasa, deschisa, cauta placerea, spontana, schimbatoare, ingenioasa, spirituala.

Scorurile joase, sub medie, caracterizeaza un individ precaut, moderat,

rabdator, simplu, modest, oscilant si nesigur in decizii, cu o gandire noncreativa.

Perceperea sociala :




-        barbatul : precaut, cooperant, apreciativ, bland, amabil, cu interese limitate, prefacut, rabdator, serios .

-        femeia este perceputa astfel : precauta, conventionala, sensibila, supusa, timida, retrasa .

Scala V : Acceptarea de sine – Sa :

Construita prin analiza consistentei interne, cu scopul identificarii unor

persoane care manifesta un simt confortabil si “imperturbabil” al valorii personale, iar comportamentul lor social va exprima fie activ, fie pasiv aceasta siguranta .

            Evalueaza aspecte precum : simtul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gandi si actiona independent.

            Este formata din 34 de itemi, 4 apartinand exclusiv scalei, ceilalti prezinta, prin continutul lor, aspecte de Sy si Sp.

            Scorurile peste T50 prezinta o persoana inteligenta, sincera si spirituala, pretentioasa, activa, centrata pe sine, insistenta, cu fluenta verbala, cu siguranta si incredere in sine. Perceperea sociala :

-        barbatul : increzator, intreprinzator, orgolios, imaginativ, deschis, oportun, adaptabil, sigur, rafinat, infigaret, sofisticat .

-        femeia : aventuroasa, argumentativa, orgolioasa, revendicativa, decisa, dominanta, deschisa, sarcastica, vorbareata, spirituala.

Scorurile sub medie indica un comportament conservator, ordonat, de nadejde, linistit, desi comod si conventional, cu sentimente de culpabilitate si gata sa se autoblameze, pasiv in actiune si limitat ca interese. Perceperea sociala :

-        barbatul : aspru, banal, abandonant, nechibzuit, supus, indiferent, tensionat, neinteligent, negativist, gata sa se retraga cu interese limitate.

-        femeia : precauta, conventionala, gentila, molatica, rabdatoare, impaciuitoare, sfioasa, increzatoare, discreta, nepretentioasa.

Scala VI : Stare personala de bine – Wb :

            Initial s-a numit “scala de disimulare”.

            Scala diferentiaza indivizii care simuleaza nevroza de indivizii normali si de pacientii care raspund sincer, fiind si una din principalele scale de validare ale testului.

            Scala are 44 de itemi, dintre care 29 apartin exclusiv scalei, au in continut referiri la: negarea unor variate simptome fizice si mentale, negarea oricaror probleme familiale major, negarea conflictelor si preocuparilor sexuale, negarea unor stari de tensiune, anxietate, teama, afirmari ale independentei personale si ale sentimentului de suficienta de sine, in sensul ca “orice om care este capabil sa munceasca are o sansa reala de a avea succes”, afirmarea increderii in viitor.

            Scala este construita pentru a identifica persoanele care isi minimalizeaza grijile si nemultumirile si care tin seama mai mult sau mai putin de indoieli si deziluzii.

            Scorurile peste nota T50 reprezinta o persoana energica, intreprinzatoare, alerta, ambitioasa si multilaterala, productiva, activa, acorda valoare muncii si depune efort pentru placerea proprie. Perceperea sociala :

-        barbatul este descris ca : demn de incredere, conservator, dependent, binevoitor, inhibat, logic, multumit, echilibrat, elogiat,destins, sincer.

-        femeia este : calma, capabila, lucida, cinstita, nu se formalizeaza, matura, amabila, echilibrata, rationala, chibzuita.

Un scor cu nota T sub 50 indica un comportament fara ambitie, comod, stangaci, precaut, apatic si conventional ; defensiv, cauta scuze, limitat in gandire si actiune. Perceperea sociala :

-        barbatul este : anxios, laudaros, distrat, uituc, grabit, impulsiv, rautacios, abandonant, superficial, agitat.

-        femeia : stingace, defensiva, cusurgie, practica, sarcastica, se compatiomeste, lipsita de tact, neconventionala, instabila .

Scala VII : Responsabilitatea – Re :

Scala identifica persoanele constiente, responsabile, care isi iau obligatiile

in serios si in care putem avea incredere . Sunt indivizi legati de reguli si ordine si considera ca viata ar trebui guvernata de ratiune.

            Scala are un total de 42 de itemi, dintre care 16 sunt exclusivi, iar restul sunt comuni scalelor : Do, Sy, Sc, To, Ac, Ai, si Ie. Itemii vizeaza preocuparea pentru obligatiile sociale, civice si morale ; accentul pe datorie si disciplina de sine ; dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme ; afirmarea echilibrului si increderii in sine si ceilalti.

            Scor inalt la scala Re – perceperea sociala :

-        barbat : capabil, constiincios, cumpatat, fidel, responsabil, serios, stabil, constant, temeinic.

-        femeia : constiincioasa, discreta, intuitiva, metodica, fidela, cu tact, responsabila, cumpatata.

Scor foarte scazut  - perceperea sociala :

-        barbat : nepasator, turbulent, iresponsabil, comod, indiferent, face pe grozavul, risipitor.

-        femeia : aroganta, neglijenta, nesentimentala, comoda, necuviincioasa, rebele, obositoare, sarcastica.

Scala VIII : Socializare – So :

Este conceputa pentru a reflecta gradul de maturizare sociala, integritate si

corectitudine atins de individ, fiind construita prin metoda criteriului extern.

            Cuprinde 54 de itemi, dintre care 28 sunt exclusivi , au ca si continuturi manifeste aspecte care ilustreaza teoriile psihologice privind delicventa.

            Sunt itemii care se refera la sentimentul de caldura, satisfactie si stabilitate familiala, ca opus alienarii si resentimentului. Alti itemi se refera la : stabilitatea sociala si empatie, ca opuse ignorarii sau desconsiderarii valorii personale, optimism si incredere in sine, in contrast cu sentimente de alienare, inferioritate, disperare, adaptarea familiala si scolara, opuse vagabondajului si opozantei.

            Scala indica nivelul de maturitate, integritatea morala, capacitatea de a judeca si de a respecta normele morale.

            Scorurile inalte ale scalei So au urmatoarea precepere sociala :

-        barbati : adaptabil, eficient, onest, corect, organizat, sincer, temeinic,sanatos, respectuos.

-        femeia : precauta, lucida, organizata, metodica, rezonabila, autocontrolata, modesta, conservatoare, inteleapta.

Scorurila scazute au urmatoarea percepere sociala :

-        barbatul : incapatinat, iresponsabil, certaret, ignorant, sarcastic, neconventional, defensiv, viclean.

-        femeia : defensiva, nestatornica, indiferenta, neinhibata, materialista, necontrolata . 

 

Scala IX : Autocontrolul – Sc :

            Are scopul de a masura gradul de libertate al individului fata de impulsivitatea si centrarea pe sine. Un specific al scalei este faptul ca scorurile foarte inalte exprima in fapt situatia de control prea strans al impulsurilor si al agresivitatii, ceea ce poate conduce la acumulari interioare si descarcari bruste sau necontrolate, provocate chiar de incitari minime.

            Scala contine 50 de itemi, dintre care doi ii apartin in intregime. Comportamentul indica o restrangere a manifestarilor irationale si in special a agresivitatii ; ratiunea si logica sunt considerate drept cele mai adecvate solutii in situatii problematice; evitarea conduitelor antisociale sau agresive; existenta unor inhibitii sociale si chiar a unui grad de modestie care implica o tendinta spre autoanulare.

            Scala indica gradul si adecvarea autoreglarii si autocontrolului, dominarea impulsivitatii si capacitatea de autodisciplinare.

            Perceperea sociala pentru scorurile inalte :

-        barbatul : amabil, logic, sarguincios, precis, cumpatat, fidel, autocontrolat, critic, demn de incredere .

-        femeia este : calma, modesta, conservatoare, gentila, moderata, rabdatoare, linistita, rezervata, autocontrolata.

Scorurile scazute sunt percepute astfel :

-        barbatul : increzut, cusurgiu, nesocotit, incapatanat, impulsiv, infigaret, iritat, coleric, nerealist, individualist.

-        femeia : agresiva, aroganta, emotiva, impulsiva, rebela, obositoare, sarcastica, colerica, neinhibata.

Scala X : Toleranta – To :

            Scala identifica atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecati, deschise, care accepta pe ceilalti asa cum sunt.

            Scala contine 32 de itemi, din care 9 sunt proprii scalei si reflecta : deschiderea si flexibilitatea, interesul pentru estetic si scopuri intelectuale, negarea resentimentelor, a tendintelor mizantropice si ostilitatii fata de ceilalti, negarea anxietatii, izolarii, alienarii, afirmarea echilibrului si sigurantei de sine.

            Perceperea sociala pentru scorurile foarte inalte :

-        barbatul : iertator, generos, binevoitor, independent, neformal, multumit, cumpatat, tandru, cu tact, altruist.

-        femeia : calma, eficienta, intuitiva, lenta, logica, matura, responsabila, autocontrolata, cu tact, increzatoare.

Scorurile foarte scazute au urmatoarea percepere sociala :

-        barbatul : afectat, rece, orgolios, sacaitor, insensibil, superficial, multumit, plangaret, cusurgiu .

-        femeia : aroganta, autocrata, aspra, defensina, banuitoare, nesentimentala, infantila, suparacioasa, obositoare, sarcastica .

Scala XI : Impresie buna – Gi :

            Scala are un dublu scop, asemeni scalei Wb : identificatea disimularilor, dar si a persoanelor capabile sa creeze impresie favorabila si pe care le intereseaza felul cum reactioneaza ceilalti fata de ele. Scala contine 40 de itemi, din care 18 sunt exclusivi.

            Continuturile manifeste accentueaza partea pozitiva si elimina negativul .

Scala identifica persoanele care doresc sa faca impresie buna, preocupate de ceea ce gandesc altii despre ele si care fac ceea ce asteapta altii .

            Scorurile foarte inalte – perceperea sociala :

-        barbatul este : adaptabil, amabil, maleabil, binevoitor, rezonabil, tandru, cu tact, altruist, cald, prietenos.

-        femeia : moderata, calma, conservatoare, modesta, rabdatoare, impaciuitoare, increzatoare, nelinistita, intelegatoare.

Scorurile scazute sunt percepute astfel :

-        barbatul : reclamagiu, nemultumit, cusurgiu, nesocotit, incapatanat, indiferent, sacaitor, pesimist, coleric.

-        femeia : schimbatoare, cinica, directa, suparacioasa, pesimista, sarcastica, incapatanata, colerica, perspicace.

Scala XII : Comunalitatea – Cm :

Scala menita sa detecteze protocoalele in care s-a raspuns intr-o maniera

intamplatoare . Contine in total 28 de itemi, care reflecta : o buna socializare, negarea tendintelor nevrotice, comportament si atitudini conventionale, conformismul, optimismul . Scala indica gradul in care reactiile si raspunsurile individului corespund unui “model comun” stabilit empiric.

            Scorurile foarte inalte au urmatoarea percepere sociala :

-        barbatul : prudent, constiincios, reflexiv, eficient, precis, organizat, practic, responsabil, temeinic, cumparat.

-        femeia : lucida, de incredere, energica, vesela, practica, rationala, realista.

Scorurile foarte scazute au urmatoarea escriere :

-        barbatul : atragator, neglijent, curajos, indraznet, uituc, comod, nesabuit, risipitor.

-        femeia : apreciativa, artista, stangace, feminina, uituca, iertatoare, indiferenta, iresponsabila, nedemna de incredere, neconventionala.

Scala XIII : Realizarea prin conformism – Ac :

Este o scala care reflecta factori motivationali si atitudinali, asociati cu

realizarea academica de niveluri inalte.

            Continuturile manifeste ale celor 38 de itemi, dintre care 18 sunt exclusivi, reflecta : hotararea si placerea pentru a se pregati si a avea eficienta in invatare, sentimentul de vitalitate si eficienta in genere, temperarea si increderea in propriile capacitati, autoaprecierea privind modul planificat si muncitor de a se implica in viata .

            Scorurile peste nota T50 prezinta o persoana capabila, cooperanta, eficienta, organizata, responsabila, ferma si sincera. Persistenta si muncitoare, apreciaza activitatea si realizarea intelectuala . Perceperea sociala :

-        barbatul : ambitios, capabil, constiincios, amabil, inteligent, logic, matur, rezonabil, cu resurse, responsabil.

-        femeia : conservatoare, eficienta, idealista, intreprinzatoare, amabila, metodica, logica, de incredere, rezervata , responsabila .

Scorurile sub nota T50 prezinta o persoana vulgara, incapatanata, distanta,

dificiala, primejdioasa, infumurata, se dezorganizeaza usor sub stresul presiunilor si conformismului ; pesimista in privinta viitorului profesional. Perceperea sociala :

-        barbat : apatic, banuitor, practic, insuportabil, cauta placerea, nesabuit, agitat, superficial, schimbator, ostentativ.

-        femeia : aventuroasa, nepasatoare, usuratica, atitudine degajata, lenesa, impresionabila, rebela, sarcastica, neconventionala, neinhibata, neghioaba .

Scala XIV : Realizarea prin independenta – Ai :

            Scala este menita sa masoare interesul subiectului pentru acele situatii in care se cere independenta in gandire, valorizarea potentialului propriu .

            Scala contine un total de 32 de itemi .

            Scorurile inalte la aceasta scala prezinta o persoana matura, eficace, puternica, dominanta, pretentiosa, precauta, independenta, si sigura pe sine, cu abilitate intelectuala si discernamant. Perceperea sociala :

-        barbatul : prevazator,independent, neformalist, inteligent, simpatic, rational, sarcastic, irascibil, multilateral

-        femeia : calma, capabila, lucida, discreta, inteligenta, logica, matura, originala, rationala.

Scorurile scazute indica un comportament inhibat, anxios, prudent, ne-

multumit, marginit si suspicios, umil si supus fata de autoritati . Ii lipseste introspectia si intelegerea de sine . Perceperea sociala :

-        barbatul :  afectat, ingamfat, prudent, rece, egocentric, fricos, frivol, curtenitor, plin de sine, rigid.

-        femeia : stangace, emotiva, nechibzuita, imatura, infantila, cap sec, agitata, simpla, nerealista, instabila .

Scala XV : Eficienta intelectuala – Ie :

            Este o scala care indica interesul pentru valori intelectuale, opuse celui pentru valori practice.

            Continutul manifest al celor 42 de itemi ( din care 22 ii apartin exclusiv ) se refera la aspecte precum : capacitatea de a face fata unor situatii de nedeterminare si ambiguitate, sentimentul adecvarii si eficientei personale, interesul pentru activitati de cercetare, placerea de a face planuri si de a le realiza, un comportament in genere flexibil, relativ instabil si mai putin organizat. Indica deci gradul de eficienta personala si intelectuala la care a ajuns individul.

            Scorul peste nota T50 indica o persoana eficienta, cu o gandire clara, capabila, inteligenta, progresista, ordonata, meticuloasa si ingenioasa, mereu alerta si bine informata. Acorda mare importanta problemelor intelectuale si de cunoastere. Perceperea sociala :

-        barbatul este : capabil, de incredere, eficient, prevazator, independent, inteligent, rezonabil, autocontrolat, satisfacut, sincer.

-        femeia : capabila, lucida, de incredere, eficienta, neformala, inteligenta, isi gandeste deciziile, logica, rationala, relaxata.

Scorul sub nota T50 prezinta o persoana prudenta, confuza, comoda, de-

fensiva, superficiala, si fara ambitie. Are o gandire conventionala si stereotipica. Ii lipseste directionarea si disciplina de sine. Perceperea sociala :

-        barbatul : stangaci, rece, uituc, insensibil, cu interese limitate, straniu, obositor, susceptibil, superficial, influentabil.

-        femeie : nehotarata, stangace, cu interese limitate, nervoasa, pesimista, simpla, inceata, incapatanata, tensionata, retrasa.

Scala XVI : Inclinatia psihologica – Py :

            Scala masoara gradul in care individul se implica si este sensibil la necesitatile interne, la cauze si la experientele semenilor .

            Contine 22 de itemi, dintre care 10 ii sunt specifici, iar restul comuni cu Sp. Continutul manifest al itemilor reflecta : capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea pe problema, capacitatea de a tolera ambiguitatea si dezordinea, disponibilitatea pentru munca in genere si pentru cea de cercetare in special, sacrificiul recompensei imediate pentru ambitiile sau reusitele pe termen lung, interesul pentru aspectele practice, modul deschis de a fi, atitudini deschise, liberale, neconventionale.

            Scorul peste nota T50 la aceasta scala indica o persoana atenta, spontana, rapida, receptiva, vorbareata, ingenioasa si flexibila, cu fluenta verbala si cu ascendenta sociala, nesupusa regulilor, restrictiilor si constrangerilor. Perceperea sociala :

-        barbatul : distrat, evaziv, anticipativ, independent, individualist, perseverent, preocupat, rezervat, neprietenos, prudent.

-        femeia : capabila, rece, independenta, ingenioasa, nepripita, logica, neastamparata, sigura de sine, isteata, demna de incredere.

Scorul sub nota T50 indica o persoana apatica, pasnica, serioasa, prudenta

si modesta, cu un tempo linistit si precautie, conformista si conventionala. Perceperea sociala :

-        barbatul : activ, voios, energic, flirteaza, cu umor, bland, adaptabil, deschis, sociabil, vorbaret.

-        femeia : conventionala, generoasa, onesta, blanda, elogiata, incordata, de incredere, modesta, calda, nelinistita.

Scala XVII : Flexibilitatea – Fx :

            Scala este construita pentru identificarea persoanelor flexibile, adaptabile, capabile de schimbare in gandire, conduita, temperament.

            Cei 22 de itemi se refera manifest in continuturile lor la : refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare, toleranta inalta pentru nesiguranta sau ambiguitate, relativa instabilitate, lipsa de ordine. Scala indica gradul de flexibilitate si de adaptabilitate al gandirii si comportamentului unei persoane.

            Scorul peste nota T50 prezinta o persoana introspectiva, neformala, aventuroasa, cu incredere in sine, cu simtul umorului, nesupusa, idealista si egoista, sarcastica si cinica. Perceperea sociala :

-        barbatul este descris astfel : atitudine degajata, nestatornic, independent, lenes, optimist, cauta placere, vioi, istet, risipitor, spontan.

-        femeia este perceputa astfel : neglijenta, desteapta, indrazneata, imaginativa, individualista, ingenioasa, rautacioasa, originala, cauta placerea, sociabila.

Scorul peste nota T50 prezinta o persoana precauta, prudenta, nelinistita,

harnica, cenzurata, politicoasa, metodica si rigida , formala si pedanta in gandire, plina de respect fata de autoritate, obiceiuri si traditie. Perceperea sociala :

-        barbatul : hotarat, eficient, incapatanat, organizat, metodic, practic, sever, indaratnic, flegmatic, minutios.

-        femeia : precauta, constiincioasa, conservatoare, defensiva, prefacuta, rigida, lenta, simpla, cu tendinta de a se autopedepsi.

Scala XVIII : Feminitate – Fe :

            Scala evalueaza in special interesele caracteristice genului, respectiv femi-

nitatea sau masculinitatea intereselor subiectului .

            Cei 38 de itemi ( din care 22 sunt exclusivi ) au in continutul lor manifest referiri la : preferinta pentru roluri conventional feminine ( fata de cele masculine ) , emotivitatea si sensibilitatea interpersonala ( persoanele cu Fe inalta rezoneaza mai mult la atmosfera emotionala generala ) , propria modestie, retinere si lipsa impulsivitatii, interesul mai scazut fata de politica, afaceri, realizari sociale ( scorurile inalte indica interese mai mult feminine, scorurile mai joase interese mai mult masculine).

            Scorul peste nota T50 prezinta o persoana apreciativa, calma, de sprijin, blanda, temperata, perseverenta si sincera; respecta si accepta semenii; se comporta intr-un mod cinstit si simpatic. Perceperea sociala :

-        barbatul : recunoscator, plangaret, feminin, formalist, blajin, nervos, autocritic, sensibil, slab, nelinistit.

-        femeia : constiincioasa, discreta, generoasa, gentila, serviabila, matura, autocontrolata, simpatica, cu tact, calda.

Scorul sub nota T50 indica o persoana expeditiva, incapatinata, ambiti-

oasa, masculina, activa, robusta si framantata, masluitoare si oportunista in relatiile cu semenii, deschisa si directa in gandire si actiune, nerabdatoare la intarziere, indecizii si reflectie. Perceperea sociala :

-        barbatul : aventuros, agresiv, lucid, indraznet, impulsiv, masculin, deschis, cauta placerea, face pe grozavul, dur.

-        femeia : vulgara, nesatisfacuta, lenesa, masculina, cauta placerea, agitata, robusta, egocentrica, irascibila si susceptibila , dura .

CPI este fara doar si poate cel mai puternic instrument psihometric pentru evaluarea personalitatii umane adulte normale.

            Rezultatul utilizarii acestui instrument este un portret complex, dar foarte acurat al unei persoane , cu puncte tari si puncte slabe.

Chestionarul de tendinte

accentuate Schmieschek

Considerand de maxima importanta tema abordarii personalitatii, de-a lungul timpului , autori recunoscuti in domeniul psihologiei au dedicat numeroase studii privind diverse laturi sau componente ale acestuia.

            Multiplele fatete ale personalitatii umane au facut ca volumul de cunostinte, metoda de cercetare, conturarea unor teorii si orientari sa capete consistenta, in functie de care, a aparut nevoia unor sistematizari dar si a unei tratari din perspectiva sistemica.

            Categoria personalitatilor accentuate prezinta o serie de caracteristici care ies din comun , din “media” de manifestare in cadrul populatiei generale, care manifesta tendinta de a aluneca in anormal fara a deveni propriu-zis tulburare de personalitate. Trasaturile specifice accentuarii se manifesta ca invarianti operationali si vor manifestari pregnante – termeni normativi – nu numai in raport de “medie” , dar si de “abaterile de la medie”. Limitele dintre normal , in termeni cantitativi, tendinte spre “mediu”, accentuat si dizarmonic, nu sunt fixe, iar delimitarile specifice se realizeaza in functie de intensitatea, constanta si gradul de socializare al manifestarii care exprima trasatura accentuata, independent de manifestarile exterioare.

            Karl Leonhard, in 1968, elaboreaza conceptul de “trasatura accentuata de personalitate” si respectiv termenul de “fire accentuata”, corespunzator acestora, autorul eleboreaza si o tipologie de personalitati accentuate.

            Autorul german aduce in diagnoza personalitatii si o teorie fondata pe practica sa psihiatrica ca medic si director al Clinicii de psihiatrie si neurologie a Universitatii Humboldt din Berlin. Lucrarea reprezentativa care ii consacra teoria si practica terapeutica este Akzentuierte Personlichkeiten, Berlin, 1968 . El tinde sa explice ca tipurile se formeaza in viata prin faptul ca o anumita conditie sociala ( in care intra si relatia si pozitia individului in societate ) isi pune amprenta, modeleaza o inclinatie naturala care merge in aceeasi directie.

            Schmieschek a preluat conceptia lui Karl Leonhard si elaboreaza chestionarul sau menit sa permita explorarea personalitatii accentuate .

            In categoria instrumentelor de evaluare a dimensiunilor accentuate ale personalitatii , la Universitatea Humboldt, H. Schmiescheck creeaza , in 1970, Chestionarul de tendinte accentuate . Chestionarul este tradus si experimentat in limba romana de I.Nestor in 1975.

            Chestionarul este format din 88 de itemi, repartizati pe 10 scale, care corespund celor 10 tipuri de trasaturi accentuate de personalitate :

-        scala I, demonstrativitate , 12 itemi = Dem

-        scala II, hiperexactivitate , 12 itemi = H-Ex

-        scala III, hiperperseverenta , 12 itemi = H-Per

-        scala IV, lipsa de stapanire, control , 8 itemi = Nest

-        scala V, hipertimie, 8 itemi = H-Tim

-        scala VI, distimie , 8 itemi = Dist

-        scala VII, ciclotimie , 8 itemi = Ciclo

-        scala VIII, exaltare , 4 itemi = Ex

-        scala IX, anxietate , 8 itemi = Anx



-        scala X, emotivitate , 8 itemi = Em.

Codurile cifrice rezultand din ordinea enumerata anterior sunt specificate

in partea dreapta a chestionarului ( toate intrebarile care au in paranteza “I” se refera la personalitatea demonstrativa etc.).

            Tematica :

            Chestionarul Schmieschek poate fi aplicat in mai multe variante metodologice :

1.     Fiecare subiect isi primeste exemplarul sau de chestionar, urmand sa lucreze dupa instructiunile psihologului . Este indicata o litera tipografica destul de mare si fara pete sau scris “ingramadit” pentru a nu indispune subiectul .

2.     Un exemplar de chestionar pe care subiectul nu trebuie sa scrie nimic  ( pentru consultare ), de pe care sa lectureze intrebarile . Raspunsul DA sau NU vor fi scrise pe foaia de protocol de fiecare subiect .

3.     In cazul in care examinatorul socoteste util sa citeasca el intrebarile, se va proceda ca atare, subiectul urmand sa mediteze , eventual sa ceara explicatii si sa dea verbal raspunsul, acesta fiind inscris de experimentator in protocolul personal. In acest caz se pot face observatii caracterologice suplimentare asupra subiectului ( ezitari, tensiune, anumite miscari, un anumit joc al privirii etc.). Aceasta metoda mai are avantajul ca experimentatorul poate prezenta ( citi ) intrebarea in termeni adecvati nivelului mintal si gradului de instructie al subiectului .

Indiferent de forma de aplicare , sarcina principala a subiectului este

aceeasi : raspunde ( in scris sau verbal ) prin DA sau prin NU .

            Instructiuni :

            Fie ca utilizarea chestionarului este individuala, fie ca are loc in colectiv, este necesara o incapere adecvata si fara presiuni fonice (max.20-30 de decibeli); pe usa ( partea din afara ) se agata un placaj , pe care , cu litere mari, se va scrie : “NU BATETI. NU INTRATI. SE EXAMINEAZA.”

            In cazul unui examen  colectiv, subiectii sunt asezati distantat , preferabil fiecare cu masa / banca lui.

            Examinatorul ( sau unul dintre subiecti ) imparte chestionarele, cu recomandarea prealabila de a nu se intoarce pagina decat la comanda. Subiectii isi vor completa fiecare datele personale pe liniile punctate .

            Dupa aceea , examinatorul atrage atentia subiectilor ca este vorba de un chestionar cu 88 de intrebari, la care ei, subiectii, vor avea de raspuns cu DA sau cu NU. Pentru o intelegere a instructiunilor, se pot da exemple pe tabla .

            Subiectul este invitat sa nu lase nici o intrebare fara raspuns, el putand cere experimentatorului explicatii suplimentare, prin chemarea acestuia langa banca lui, discutia avand loc in soapta.

            Nu se lucreaza pe sarite, ci la rand.

            Nu se citeste mai intai totul si apoi sa se raspunda , ci se citeste intrebarea si se raspunde imediat.

            Subiectii nu sunt presati sau invitati sa lucreze repede.

Schmieschek recomanda ca subiectul sa fie facut atent ca, la acest chestionar, nu este vorba de examinarea unei aptitudini oarecare ci de precizarea, in interesul subiectului, a unor situatii comportamentale.

           

            Timpul :

            Timpul de lucru este liber .

Nici o presiune .

Nici o constrangere .

Cine termina, preda materialul si paraseste in liniste sala .

In linii mari, timpul de lucru ( exclusiv pregatirile si instructiunile ) variaza intre 30 si 60 min., dupa ritmul gandirii si gradul de intelegere al fiecarui subiect. Intregul experiment putin de cca. 90-100 min.

Ca perioada a zilei, chestionarul poate fi aplicat in orice perioada, intre orele 7-18, dar numai daca subiectul nu se afla intr-o stare de oboseala, sau de tensiune, sau de graba. Oboseala, tensiunea, graba falsifica situatiile de raspuns.

Corectare :

Pentru facilitarea realizarii acestei secvente, redam mai intai, dupa Schmieschek, cheia raspunsurilor simptomatice pentru fiecare di cele 10 grupe (I-X), numerele din tabel, referindu-se, deci, la numerele intrebarilor din chestionar.

I

DEMONSTRATIV :

DA : 7,19,22,29,41,44,63,65,73,85,88

NU : 51

II

HIPEREXACT :

DA : 4,14,17,26,39,48,58,61,70,80,83

NU : 36

III

HIPERPERSEVERENT :

DA : 2,15,24,34,37,56,68,78,81

NU : 12,46

IV

NESTAPANIT :

DA : 8,20,30,42,52,64,74,86

NU : -

V

HIPERTIM :

DA : 1,11,23,33,45,55,67,77

NU : -

VI

DISTIMIC :

DA : 9,21,43,75,87

NU : 31,53

VII

CICLOTIM :

DA : 6,18,28,40,50,62,72,84

NU : -

VIII

EXALTAT :

DA : 10,32,54,76

NU : -

IX

ANXIOS :

DA : 16,27,38,49,60,71,82

NU : 5

X

EMOTIV :

DA : 3,13,35,47,57,69,79

NU : 25

            Se preconizeaza ca, la unele din intrebari, raspunsul NU este cel simptomatic, cotand, deci, drept DA ( simptomatic ) si va fi, astfel, inglobat printre raspunsurile pozitive ( simptomatice ) . Numerele acestor intrebari ( cu raspuns NU, dar cotand DA ) sunt mentionate in tabel in rubrica din dreapta .

            Deci, daca la intrebarile 5,12,25,31,36,46,51,53,59 si 65 subiectul scrie NU, raspunsul este simptomatic si va fi socotit drept DA .

            “Cercetarea” propriu-zisa a chestionarului se opereaza prin examinarea, cu atentie, de catre experimentator, a raspunsurilor DA ( in care se inglobeaza si NU-urile socotite drept DA, carora, din vreme si inaintea oricarei operatii, li se face un semn special .

            Ulterior se examineaza atent, in continuare , raspunsurile DA care, de asemenea, duc la marcarea cu un semn in plus ( sau la incercuirea cifrei romane din stanga intrebarii ). Vom avea, deci, un numar de semne +(sau de incercuiri ), dispersate pe cele 10 grupe ( I-X ).

            Cotarea :

            In continuare, se face calculul simplu al frecventei simptomelor pentru fiecare din cele 10 grupe, calcul care poate fi usurat prin marcarea prealabila cu semnul + ( sau incercuire ) de la operatia “corectare”. Parcurgand , de aceasta data, numai sirul cifrelor romane, se aduna numai acele semne + (sau incercuiri ) 

de la cifra romana I ( grupa I-a, demonstrativitate, examinand cele trei pagini ale chestionarului,cifra rezultata este notata imediat in tabelul “Sinteza” , in coloana a 3-a ( nr.de raspunsuri DA ), in dreptul grupei I. Se aduna, apoi, semnele + de la cifra romana II ( care indica grupa aII-a, hiperexcitabilitate ), apoi de la grupa III ( cifrele III, marcate cu semnul + ) etc. In cazul cand la vre-o grupa, nu apare nici un semn + ( nici un simptom ) , atunci in coloana a 3-a din “Sinteza”, se trage o liniuta ( -, adica nimic ).

            Raspunsurile inscrise astfel in coloana 3 din “Sinteza”, reprezinta totusi date primare . Intrucat grupele I-X nu au, toate acelasi nr. de intrebari, cifra primara ( din coloana a 3-a ) se inmulteste cu coeficientul din coloana a 4-a, iar rezultatul se inscrie in coloana a 5-a ( rezultate ), aceasta fiind prima cota care intereseaza pe psiholog. Cifra maxima, rezultata din multiplicari, este, astfel , aceeasi pentru toate grupele, adica 24 si cu cat rezultatul / cota se apropie de 24, cu atat se face marcata directia de “ accentuare” a personalitatii.

            Coeficientul ajuta la compararea cantitativa a rezultatelor, intrucat, prin inmultirea efectuata, se obtine valori standard comparative. Valoarea 24 indica un procentaj simptomatic de 100%, valoarea 18 indica 75%, valoarea 12 indica 50%, valoarea 6 indica 25% .

            Cu referire la interpretarea cotelor, Schmieschek, bazandu-se pe unele date experimentale, avanseaza ideea ca se poate vorbi de o “accentuare” in cazul cand nr. de raspunsuri DA trece de 50%, adica mai mult de jumatate din nr. de intrebari specifice ficareia din cele 10 grupe de simptome. Credem ca este indicata si o confruntare a rezultatelor obtinute de cele 10 grupe, pentru o mai adecvata caracterizare a “accentuarii”, unele simptome coreland clinic cu altele. In acest sens, propunem fie alcatuirea, pentru fiecare subiect examinat, a unui profil,care, prin prezentarea sa grafica prilejuieste intuirea mai operativa a personalitatii, fie calcularea, la fiecare grupa (I-X) , a procentajului respectiv, care, apoi poate fi inscris in ultima coloana din tabelul “Sinteza” in dreptul grupei vizate.  

            In vederea economisirii timpului si a rationalizarii operatiei, am intocmit un tabel cu procentajele respective, plecand de la formula cea mai simpla. Daca luam, de pilda grupa I-a ( Demonstrativul ), care are 12 intrebari simptomatice, un raspuns DA echivaleaza cu 8.3% ( 1X100:12=8,3 ), doua raspunsuri DA echivaleaza cu 16,6% ( 2X100:12=16,6 ) etc.:

Procentajele pentru grupele care au 12 intrebari ( I,II,III )

Procentajele pentru grupele care au 8 intrebari

( IV,V,VI,VII,IX,X )

Procentajele pentru grupa a VIII-a, cu 4 intrebari

1raspuns DA=  8,3%

1raspunsDA =12,5%

1raspunsDA = 25%

2raspuns DA= 16,6%

2raspunsDA =25%

2raspunsDA = 50%

3raspuns DA= 24,9%

3raspunsDA =37,5%

3raspunsDA = 75%

4raspuns DA= 33,2%

4raspunsDA =50%

4raspunsDA = 100%

5raspunsDA= 41,5%

5raspunsDA =62,5%

6raspunsDA= 49,8%

6raspunsDA =75%

7raspunsDA= 58,1%

7raspunsDA =87,5%

8raspunsDA= 66,4%

8raspunsDA =100%

9raspunsDA= 74,7%

10raspunsDA=83%

11raspunsDA=91,3%

12raspunsDA=100%

            In afara de toate acestea si indiferent de diferentierile trasaturilor pe grupe, psihologul isi poate structura o opinie suplimentara analizand si numarul total de raspunsuri DA ( sumarea coloanei a 3-a de “Sinteza”), sau pe acela rezultat din sumarea punctajelor (coloana a 6-a). In acest caz, s-ar putea discuta de un “coeficient de echilibru emotional” global si n-ar fi lipsit de interes un barem calculat si de pe aceasta pozitie.

            Indici statistici :

            In momentul de fata, suntem preocupati de stabilirea frecventei raspunsurilor pe cele 10 grupe de simptome, operand, deocamdata, cu variabilele varsta si sex. Vom urmari intinderea prezentei simptomelor si tipurilor accentuate. Totodata se socoteste utila si o analiza statistica a frecventei raspunsurilor la fiecare din cele 88 de intrebari.

            In vederea precizarii “criteriilor” psihometrice, precum si pentru unele studii longitudinale, ni se pare oportuna aplicarea metodei test-retest, la un interval de 4-8-12 luni. Operatia este in curs si vom putea, eventual, descoperi daca “accentuarile” de personalitate reprezinta o constanta, sau daca, prin tehnici educative, de psihoterapie, de asistenta psiho-sociala, de psihofarmacologie etc. nu vor putea fi obtinute ameliorari, sau unele forme de remisiune.

            Ne putem opri la calcularea de norme dupa nr. de raspunsuri simptomatice ( coloana a 3-a din “Sinteza” ), dupa cum este posibil sa luam in considerare coloana a 6-a, a “Procentajelor”, coloana a 5-a devenind semnificativa.

            Interpretarea rezultatelor :

            Procentajul peste 50% exprima doar anumite tendinte posibile spre anumite firi accentuate sau prezenta cu o anumita pregnanta, relativ obisnuita a anumitor trasaturi accentuate.

            Procentajul peste 75% : putem considera ca respectivele trasaturi accentuate se prezinta cu intensitati deosebit de pregnante ( iesite din comun ), care pot avea semnificatia unui teren de limita intre normalitate si anormalitate psihologica.

            Pentru interpretarea rezultatelor, e necesar sa cunoastem mai aprofundat ceea ce inseamna in plan psihologic, fiecare tip de personalitate accentuata. Corespunzator acestora putem vorbi nu numai de anumite tipuri de personalitati accentuate, ci si de o anumita vulnerabilitate psihologica, ce poate determina alunecarea spre un anumit tip de tulburare de personalitate.

            I.Personalitatea demonstrativa :

                        ^ tendinta de a capta interesul celuilalt, de a se compatimi ;

                        ^ lauda de sine ;

                        ^ pripeala in decizii ;

                        ^ capacitatea de a-si face usor prieteni, de a se face iubit ;

                        ^ trasatura de baza : patosul ( patetismul din vorbire, mimica,

                                    gestica ).

            II.Personalitatea hiperexacta :

^ simptomatologie obsesiva scazuta ;

^ nehotarare, spirit exagerat de ordine, framantare, indoiala, vesnica    pendulare intre incredere si neincredere ;

^ grija exagerata pentru propria bunastare poate duce la dezvoltari iophondre.

III.Personalitatea hiperperseverenta :

^ persistenta anormala a afectului ;

^ susceptibilitate, predispozitia de a se simti cu usurinta jigniti, de a fi usor ofensati, setea de prestigiu personal, exacerbarea sentimentului de dreptate, sentimentul propriei valori, continua banuiala, neincredere fata de ceilalti ;

^ incapatinati, ambitiosi .

IV.Personalitatea nestapanita :

^ preponderenta impulsurilor, instinctelor si sentimentelor asupra considerentelor de ordin rational ;

^ isi exprima nemultumirea prin agresivitate, mimica si aprecieri necontrolate .

V. Personalitatea hipertimica :

                        ^ bogatie de idei ;

                        ^ bogatie de sentimente cu efecte benefice in plan profesional,

                                    relational, in jurul lui antrenandu-se voia buna, comunicativi-

                                    tatea, veselia, optimismul etc.

                        ^ absenta unui grad egal de reprezentare a afectivitatii, vointei si

                                    gandirii .

            VI.Personalitatea distimica :

                        ^ nevoie scazuta de actiune, ritm lent al gandirii, participare scazuta                                 la viata sociala ;

                        ^ se caracterizeaza prin sobrietate, severitate, o mare rezonanta in                                     sfera vietii afective a evenimentelor negative comparativ cu                                  cele pozitive ;

                        ^ pot fi altruisti, lipsiti de egoism, conducandu-si viata dupa prin-

                                    cipii etice .

            VII.Personalitatea labila :

^ caracteristic : afectele capata o intensitate si o coloratura specifica hipertimiei si distimiei, cu influenta asupra gandirii ;

^ pot imprumuta starile afective ale celor din jur ;

^ “din doua psihopatii asociate pot rezulta un om normal” ( Tudora Sima, pag.112 ).

            VIII.Personalitatea exaltata :

                        ^ se caracterizeaza prin reactie excesiv de intensa fata de diferite                          intamplari din viata lor ( entuziasm - evenimente pozitive ,                                    disperare – evenimente negative );

                        ^ o recunoastem in poeti, artisti, al caror raport afectiv cu arta este

                                    intens traita .

            IX.Personalitatea anxioasa :

^ se manifesta in copilarie prin : teama de a ramane singur, de intuneric, de animale ;

^ la maturitate : timiditate, incapacitatea de a-si impune punctul de vedere ;

^ pot manifesta atitudini de supracompensare : siguranta de sine , chiar aroganta .

            X.Personalitatea emotiva :

                        ^ pot simti profund situatii relativ minore, sunt milosi, induiosati,

                                    se impresioneaza repede in fata artei si a naturii ;

                        ^ mobilitate a mimicii , lacrimile apar repede ;

                        ^ este observabila din copilarie – copilul nu doreste sa asculte fina-                                   lul unui basm pentru ca l-ar afecta foarte mult .      

            Consideratii finale :

            O analiza atenta a chestionarului Schmieschek ar putea prilejui reflectia ca, in fond, se urmareste depistarea unor “tipuri” umane si ca metoda inchide o “tipologie” umana, cu o orientare mai mult clinica. Dar, indiferent de consideratiile teoretice, sau generale, psihologul practic nu poate trage dacat foloase din utilizarea unor asemenea metode de descifrare a personalitatii. “Mediul” de astazi ( social, scolar, industrial etc.), cu coordonatele sale multilaterale si complexe, cer, in vederea unei “integrari” eficiente, o cat mai amanuntita cunoastere a structurilor de personalitate .

            Utilitatea chesctinarului H. Schmieschek ar putea fi reliefata si in cadrul organizarii unei campanii de profilaxie mintala . O restructurare a chestionarului ar putea prilejui articularea unui instrument de lucru mai simplu care, aplicat in variante medii ( scolare, industriale, etc. ) , ar putea depista precoce unele tendinte care, insuficient considerate, pot duce la aparitia simptomelor propriu-zise.

ANEXA nr.2

Cele 52 de arii cerebrale propuse de K. Brodmann (1909)


ETC.ETC. La solicitarile studentilor!


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat