Proiectarea, desfasurarea si evaluarea activitatilor. Proiectare de curriculum diferentiat si personalizat.

Proiectarea, desfasurarea si evaluarea activitatilor. Proiectare de curriculum diferentiat si personalizat.

Curriculum - conceptualizare

In sensul cel mai larg, curriculum semnifica intreaga experienta de invatare dobandita in contexte educationale formale, nonformale si informale. In sensul cel mai restrans (sensul traditional), curriculum semnifica continuturile invatarii, obiectivate in planuri de invatamant, programe si manuale. G. Vaideanu (1986) definea conceptul de curriculum drept ansamblul coerent de continuturi, metode de invatare si metode de evaluare a performantelor scolare, organizat in vederea atingerii unor obiective determinate.

Componentele curriculum - ului sunt:

o  un sistem de consideratii teoretice asupra educatului si a societatii;

o  finalitati si obiective;

o  continuturi sau subiecte de studiu selectionate si organizate cu

scopuri didactice;

o  metodologii de predare - invatare;

o  metodologii de evaluare a performantelor scolare.

Tipuri de curriculum. Din perspectiva cercetarii fundamentale deosebim: curriculuim general, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum informal. Din perspectiva cercetarii aplicative se disting urmatoarele forme: curriculum formal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum invatat, curriculum testat, curriculum recomandat.

Curriculum general ofera o baza de cunostinte, abilitati si comportamente obligatorii pentru toti cursantii, pe parcursul primelor stadii ale scolaritatii. In prezent se remarca un proces de extensie a continuturilor educatiei generale, prin integrarea, pe langa ariile curriculare traditionale, circumscrise unor discipline consacrate in planurile de invatamant, a unor tematici interdisciplinare, in special din sfera de studiu a "noilor educatii".

Curriculum specializat pe categorii de cunostinte si aptitudini (literatura, stiinte umaniste, stiinte exacte, muzica, arte plastice si dramatice, sporturi etc.) se focalizeaza pe imbogatirea si aprofundarea competentelor, pe exersarea abilitatilor inalte, pe formarea comportamentelor specifice determinarii performantelor in domenii particulare de studiu.

Curriculum subliminal rezulta ca experienta de invatare din mediul psihosocial si cultural al clasei de elevi, al scolii. Climatul de studiu, personalitatea educatorilor, relatiile interpersonale, sistemul de recompensari si sanctionari sunt elemente semnificative ale mediului instructional ce influenteaza imaginea de sine, atitudinile fata de altii, sistemul propriu de valori etc. In mod special, evolutia afectivitatii este influentata de climatul nestructurat al vietii din clasa si scoala respectiva.

Curriculum informal deriva din ocaziile de invatare oferite societati educationale nonguvernamentale, din mass-media, din viata muzeelor, a institutiilor culturale, religioase, din atmosfera cotidiana a familiei etc.

Curriculum recomandat de un comitet special de experti sau de autoritati guvernamentale ca fiind mai bun la un moment dat.

Curriculum scris, care are un caracter oficial si este specific unei institutii educationale concrete. In viziunea autorului, acest curriculum este esential dar adesea el nu este consonant cu ceea ce se preda in scoala.

Curriculum predat reprezinta experienta de invatare oferita direct de educatori elevilor in activitatea curenta.

Curriculum de suport, care desemneaza materialele curriculare aditionale, precum culegeri de texte si de exercitii, timpul alocat experientei de invatare de catre cadrele didactice, cursuri de perfectionare si de specializare, echipamente electronice pentru valorizarea programului instructional etc.

Curriculum testat este experienta de invatare cuprinsa in teste, probe de examinare si alte instrumente de apreciere a progresului scolar.

Curriculum invatat semnifica ceea ce elevul achizitioneaza de fapt, ca o rezultanta a actiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum.

Obiectivele curriculum - ului diferentiat si personalizat

Obiectivele curriculum - ului diferentiat si personalizat decurg, la fel ca si obiectivele curriculum - ului obisnuit, din idealul educational si finalitatile sistemului de invatamant, afirmate ca politici educationale in Legea invatamantului. Acestea constituie sistemul de referinta in elaborarea Curriculum-ului National. Reforma invatamantului propune un nou demers curricular, axat pe o serie de principii care deschid calea proiectarii si aplicarii educatiei diferentiate si personalizate:

o  curriculum-ul trebuie sa respecte caracteristicile de varsta ale

elevului, corelate cu principiile psihologice ale invatarii;

o  curriculum-ul trebuie sa-i ajute pe elevi sa-si descopere

disponibilitatile si sa le valorifice la maximum in folosul lor si al societatii;

o  elevii invata in stiluri diferite si in ritmuri diferite;

o  educatorii trebuie sa creeze oportunitati de invatare diverse, care sa

faciliteze atingerea obiectivelor propuse;

o  educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si

interesele elevilor;

o  evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si

la o imbunatatire continua a performantelor.

In viziunea Reformei invatamantului, obiectivele ciclurilor curriculare sunt definite astfel:

Ciclul achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare a gradinitei, clasele I -II):

asimilarea elementelor de baza ale principalelor limbaje

conventionale (scris, citit, calcul aritmetic);

stimularea copilului in vederea perceperii, cunoasterii si stapanirii

mediului apropiat;

stimularea potentialului creativ al copilului, a intuitiei si a

imaginatiei;

formarea motivatiei pentru invatare, inteleasa ca o activitate sociala.

Ciclul de dezvoltare (clasele III-VI) are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza pentru continuarea studiilor si vizeaza:

dezvoltarea achizitiilor lingvistice si incurajarea folosirii limbii

romane, a limbii materne si a limbilor straine pentru exprimarea in situatii variate de comunicare;

dezvoltarea unei gandiri structurate si a competentei de a aplica in

practica rezolvarea de probleme;

familiarizarea cu o abordare pluridisciplinara a domeniilor

cunoasterii;

constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratic

si pluralista;

incurajarea talentului, a experientei si a expresiei in diferite forme de

arta;

formarea responsabilitatii pentru propria dezvoltare si sanatate;

formarea unei atitudini responsabile fata de studiu.

Ciclul de observare si orientare (clasele VII - IX) are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare:

descoperirea de catre elev a propriilor afinitati, aspiratii si valori in

scopul constituirii unei imagini de sine pozitive;

formarea capacitatii de analiza a setului de competente dobandite

prin invatare, in scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala;

dezvoltarea capacitatii de a comunica, inclusiv prin folosirea

diferitelor limbaje specializate;

dezvoltarea gandirii autonome si a responsabilitatii fata de integrarea

in mediul social. (Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu. Cadru de referinta, 1998).

Organizarea diferentiata a continuturilor

In esenta, aceasta modalitate de organizare a continuturilor vizeaza adaptarea procesului instructiv - educativ la posibilitatile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare al elevului (C. Cretu, 1998). In practica aceasta se exprima prin trecerea de la "o scoala pentru toti" la "o scoala pentru fiecare". Directiile diferentierii experientei de invatare facuta de educator vizeaza continuturile, metodele de predare-invatare, mediul psihologic si standardele de performanta. Din perspectiva elevului, diferentierea vizeaza: extensiunea cunostintelor, profunzimea intelegerii, ritmul si stilul de invatare (creativ, reproductiv, investigativ etc.). La nivelul scolii generale, unde se va asimila un trunchi comun de cunostinte, diferentierea se face in special prin extensiunea si profunzimea cunostintelor propuse spre invatare dar si prin diferentierea naturii lor (in cadrul disciplinelor optionale). Astfel, noile programe pe discipline si arii curriculare lasa la decizia educatorului sa abordeze fie un "curriculum aprofundat" (predarea se limiteaza la 70% din programa, in intreg timpul alocat disciplinei prin planul de invatamant), fie sa abordeze un "curriculum extins" (mai mult de 70%, cu predare in acelasi interval de timp). In primul caz, predarea se va adresa elevilor cu interese cognitive normale sau mai reduse, ori fara predispozitii aptitudinale in domeniul respectiv. Cel de-al doilea caz se adreseaza elevilor cu predispozitii aptitudinale inalte si cu interese deosebite pentru aria curriculara respectiva. Aici, ritmul de insusire va fi mai alert, continuturile vor fi compactizate prin reducerea repetitiilor sau a exercitiilor si prin alocarea timpului castigat abordarii unor cunostinte in plus sau la nivele de dificultate sporita.

Avand in vedere diversificarea ofertei de manuale (asistam la crearea unei piete specifice in acest sens), invatatorul va trebui sa-si exprime preferinta pentru un manual sau altul, pe baza cunoasterii acestora, precum si a particularitatilor clasei pe care o conduce. Totodata, introducerea disciplinelor optionale solicita din partea invatatorului capacitatea de a opta pentru anumite programe optionale propuse de la nivel central, in concordanta cu interesele si aptitudinile elevilor, cu solicitarile parintilor si perspectivele de integrare socio-profesionala in cadrul comunitatii, precum si abilitati de proiectare curriculara ( anexa 2 ).

IV. 2. 3. Diferentierea curriculum - ului in functie de particularitatile individuale ale elevilor

Dupa identificarea elevilor cu aptitudini intelectuale inalte, specialistii fac unele recomandari privind diferentierea programului instructiv - educativ (C. Cretu, 1997):

1. Pentru elevii care citesc mult si repede:

o  individualizarea programului de lectura prin diagnosticarea

nivelului de lectura si prin recomandarea materialului corespunzator;

o  formarea unui grup omogen de elevi pentru discutii si comentarii

pe baza materialelor citite (propunem ca aplicatie un optional   "Calatorie intr-o lume fermecata", cu accent pe identificarea si valorificarea modelelor si valorilor comportamentale din lecturile realizate );

o  dezvoltarea spiritului critic fata de text;

o  focalizarea instructiei pe analiza si interpretarea textului citit.

2. Pentru cei care folosesc un vocabular bogat:

o introducerea in studiul limbilor straine

o exercitii cu accent pe construirea vocabularului

dezvoltarea abilitatii de relationare a cuvintelor

3.Pentru cei ce memoreaza bine cele citite si rostite:

o solicitarea de a prezenta clasei ideile subiectului in discutie

o pregatirea unei scenete, a unui dialog

4. Pentru cei ce pun intrebari manifestandu-si curiozitatea:

o accent pe intelegerea metodelor de investigatie stiintifica;

o dezvoltarea spiritului de observatie,

5.Pentru cei ce lucreaza independent si au multa initiativa:

o accent pe proiecte de munca independenta;

o formarea deprinderilor de organizare a studiului

6.Pentru cei ce se concentreaza perioade lungi de timp:

o  incredintarea unor sarcini ce necesita timp;

7. Pentru cei ce elaboreaza idei complexe:

o introducerea in subiecte complexe de lectura sau de discutie;

o antrenarea gandirii critice;

8. Pentru cei ce demonstreaza o buna judecata:

o antrenarea in exercitii de argumentare si contraargumentare(logica);

9. Pentru cei ce emit idei originale si ajung la rezultate neobisnuite (creativi):

o exercitii de antrenament creativ (stimularea fluiditatii, flexibilitatii,

originalitatii), ce pot fi adaptate si integrate in structura oricarei lectii, fie cu rol introductiv, fie de consolidare a cunostintelor si deprinderilor formate;

o activitati de evaluare si dezvoltare a rezultatelor obtinute.

Strategia noastra are insa in vedere si cealalta categorie de elevi, care, din diverse cauze - analizate intr-un paragraf anterior - intampina dificultati in insusirea cunostintelor si in formarea priceperilor si deprinderilor. In situatia in care dificultatile tin de natura pedagogica a organizarii si desfasurarii procesului instructiv - educativ, se impune regandirea acestuia si adaptarea metodologiei si mijloacelor de instruire si formare la particularitatile elevilor respectivi. Acest aspect va trebui avut in vedere atat in stabilirea obiectivelor operationale ale fiecarei activitati cat si in selectarea continuturilor, impunerea ritmului de invatare, adaptarea sarcinilor si proiectarea modalitatilor de evaluare. Deosebim astfel cateva categorii de elevi pentru care va trebui sa proiectam activitati compensative, de sprijin, consolidare si stimulare motivationala:

Pentru cei care intampina dificultati de pronuntie a unor sunete sau de

legare a acestora (dislalie, balbutism):

o  exercitii si jocuri de pronuntie repetata a unor cuvinte ce contin

sunetul (sunetele) respectiv(e);

o  antrenarea in exercitii de comunicare in cadrul lectiilor;

o  consultarea unui logoped si programarea unor sedinte specifice

pentru corectarea vorbirii.

2. Pentru cei care intampina dificultati in redarea semnelor grafice (disgrafie):

o  corectarea frecventa a temelor;

o  intocmirea unor fise de urmarire a greselilor in invatarea scrierii;

o  efectuarea unor exercitii complementare de sprijin pentru perceptia

elementelor grafice si redarea acestora (desen, modelaj etc).

Pentru cei care decodifica greu mesajele informationale:

o  reluarea informatiei in termeni accesibili, cu voce scazuta, in timp

ce elevii lucreaza independent;

o  proiectarea unor fise cu exercitii de recuperare a lacunelor;

o  explicarea detaliata a temelor pentru acasa.

4. Pentru cei cu ritm lent in activitate:

o  exercitii de accelerare treptata a vitezei de lucru (scriere, rezolvarea

sarcinilor);

o  integrarea in grupe eterogene cu tema comuna de rezolvat.

5. Pentru cei cu probleme de comportament si integrare sociala:

o  extinderea sferei de cunoastere a cauzelor comportamentului in

familie, cercul de prieteni;

o  intocmirea unui program individualizat de asistenta

psihopedagogica;

o  solicitarea sprijinului consilierului scolar si familiei.

Aplicatie

Orientare in lumea valorilor pentru elevii din clasele I - IV:

"CALATORIE INTR-O LUME FERMECATA"

(proiect prezentat de studenta Bostan Luminita)

I. ARGUMENT

Experienta didactica precum si concluziile unor studii sociologice dovedesc faptul ca lectura - in randul copiilor dar si a adultilor - pierde treptat teren in favoarea emisiunilor de televiziune, cinema, in general a programelor audio - video. Psihologii avertizeaza insa ca aceasta are consecinte negative pe linia antrenarii unor procese intelectuale precum imaginatia, memoria, atentia, gandirea sau limbajul. Devenind un consumator pasiv si neselectiv al unor programe ce nu solicita functiile respective la nivelul la care o face lectura (altcineva gandeste si imagineaza pentru el), scolarul mic evita efortul de a citi basme, povesti, care dau farmec universului copilariei.

Pentru a contracara acest fenomen si a reda copiilor placerea calatoriei in lumea povestilor cu ajutorul lecturii, precum si pentru a-i ajuta sa desprinda valoarea mesajului textului literar, a modelelor sociale si morale ale personajelor, am propus un program optional adresat in special elevilor cu deprinderi formate pentru citire, celor care citesc repede si mult. Fiind la varsta la care fondul afectiv este predominant, am considerat ca modelele eroilor au o puternica forta modelatoare si motivationala, propulsandu-i spre actiune, spre cunoastere si proiectarea unor idealuri de viata.

II. OBIECTIVE CADRU

a. Cunoasterea sensului si semnificatiei unor concepte si norme din

sfera valorilor umane.

b.Dezvoltarea interesului si motivatiei pentru identificarea

modelelor si a valorilor comportamentale prin intermediul lecturii.

c. Formarea si dezvoltarea unor comportamente adecvate de

integrare si adaptare sociala conform imperativelor morale.

d.Dezvoltarea potentialului imaginativ - creativ, a capacitatii de

comunicare in cadrul grupului, in special pentru copiii cu dotare superioara care intampina dificultati de integrare.

CLASA a IV -a

A. Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare

Cunoasterea sensului si semnificatiei unor concepte si

norme din sfera valorilor umane

Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru

identificarea modelelor si a valorilor comportamentale prin intermediul lecturii

Formarea si dezvoltarea unor comportamente adecvate

de integrare si adaptare sociala, conform imperativelor morale

4. Dezvoltarea capacitatii de cooperare si comunicare in cadrul grupului

I.   CONTINUTURILE INVATARII

1. Eroi indragiti ai basmelor si povestilor: "Harap-Alb", "Fata babei si fata

mosneagului", "Praslea cel voinic", "Greuceanu", "Fat-Frumos din Lacrima" etc.

2. Valori si norme comportamentale :

a) trasaturi morale (bunatate/rautate, sinceritate/minciuna,

incredere/neincredere, curaj/frica, lasitate, harnicie/lene, altruism/egoism, modestie/ingamfare, toleranta/intoleranta);

b) reguli de comportare

3. Grupul (clasa) - cel mai potrivit cadru de invatare si manifestare a normelor comportamentale: organizarea de spectacole, concursuri, proiecte.

IV. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA