QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Educatia in era informatiilor si comunicatiilor








Educatia in era informatiilor si comunicatiilor





Societatea informationala este societatea in care producerea si consumul de informatie este cel mai important tip de activitate, informatia este recunoscuta drept resursa principala, tehnologiile informatiei si comunicatiilor sunt tehnologii de baza, iar mediul informational, impreuna cu cel social si cel ecologic, un mediu de existenta a omului.1

Termenul „Societate Informationala” descrie o economie si o societate in care accesul, achizitia, stocarea, prelucrarea, transmisia, raspandirea si utilizarea cunostintelor si a informatiei joaca un rol decisiv. Fiind o societate bazata pe cunoastere, se extinde in toate domeniile:

             social (telemedicina, teleactivitati, telelucru, telealegeri, teleasigurare etc.);

             educational (educatie si invatamant la distanta, biblioteci virtuale, e-Teaching, e-Learning);

             cultural (muzee, galerii de arta pe Internet, digitizarea informatiei: manuale digitizate, digitizarea patrimoniului national si international);

             ambiental (care are impact asupra utilizarii resurselor si protectiei mediului inconjurator);

             economic (e-Comert, e-Banking, e-Learning, e-Money, e-Trading, achitare pe Internet, afacere pe Internet etc.).

Utilizarea Internetului se afla la baza acestor transformari. Modul in care traim, modul in care se fac afacerile, maniera in care se lucreaza, metodele de studiu, comunicarea intre oameni si chiar maniera de petrecere a timpului liber sunt influentate de Internet

Factorii importanti pentru trecerea la Societatea Informationala sunt infrastructura de comunicatii si aplicatiile informatice. Astfel, din punct de vedere politic, Societatea Informationala trebuie sa ramana o societate democratica, din punct de vedere economic, ea trebuie sa-si sporeasca posibilitatile de dezvoltare si, din punct de vedere cultural, ea trebuie sa devina o societate bazata pe cunoastere.

Cantitatea informatiilor pe care le avem la dispozitie are o crestere exponentiala si, din acest motiv, este necesar un sistem de coordonare a acestora, precum si servicii de selectare corespunzatoare, bazate pe capacitatea specialistilor de a analiza si evalua informatia, cu scopul de a-l ajuta pe beneficiar sa obtina informatii de calitate, de ultima ora si rapid.

Ca atare, pentru dezvoltarea societatii informationale, alaturi de tehnologiile de transmitere a informatiei, un rol hotarator il are si continutul informatiei transmise, care, alaturi de programele de calculator si muzica, constituie bunuri virtuale, bunuri ale unei lumi digitizate, care se pot descarca direct din retea.

Se pune intrebarea: ce rol vor juca bibliotecile in noua era informationala, in noua societate informationala?

Biblioteca era definita acum cateva sute de ani de Justus Lipsius2, filolog olandez care a trait intre anii 1547-1606, ca semnificand trei lucruri - „trio significat: Locum, Armarium, Libros,” adica locul cu rafturi si carti. Ne punem intrebarea daca va putea biblioteca deveni in viitor doar o retea de distributie de informatii digitizate sau de date?

Sheldon Brook scria ca „biblioteca reprezinta un concept, nu un loc fizic, o activitate si nu o cladire.” Cunoscutul specialist englez in stiinta informarii, Maurice Line, considera ca „important este ca circuitele comunicarii sa functioneze, informatia sa ajunga la utilizator in locul si momentul potrivit…

Cine anume furnizeaza informatia si in ce fel, constituie o problema secundara.

Bibliotecile publice au aparut tocmai pentru a permite accesul fiecarei persoane din societate la informatiile necesare acesteia, constituind premiza unei societati civilizate, democratice, bine informate, acest rol fiind foarte important in orice fel de societate. Deci, existenta bibliotecilor publice nu se pune sub semnul intrebarii nici in societatea informationala. Ele vor exista in continuare, probabil intr-o structura diferita, oferind servicii multiple, urmand sa se transforme din centre info-documentare in centre info-umane, iar rolul si sarcinile bibliotecarilor se vor schimba, si ei, ca specialisti in manuirea informatiilor, vor deveni mult mai importanti, chiar indispensabili pentru societatea informationala.

Profesia de bibliotecar isi va recapata importanta de altadata, pentru ca bibliotecarii sunt mai importanti decat colectia de documente a unei biblioteci, ei fiind aceia care ofera asistenta necesara si acorda astfel un ajutor important in alegerea corespunzatoare a unui document din imensitatea de documente existente.

Bibliotecile, bazate pe organizarea stocurilor imense de documente fizice, avand functia de conservare ordonata a cunoasterii, trebuie sa-si schimbe aceste structuri, considerate rigide, si sa gaseasca modalitati flexibile de stocare si punere in circulatie a informatiilor.

O societate democratica manifesta spirit de colaborare si are nevoie, deci, de o comunicare generalizata, deschisa, care nu mai poate fi servita de structurile inchise, rigide, existente la momentul actual, ci de structuri deschise si flexibile. Prin urmare, bibliotecile publice trebuie sa se acomodeze cu schimbarile continue ale cerintelor societatii informationale. De modul si rapiditatea cu care fac acest lucru depinde, de fapt, soarta lor.

Daca, pana acum, circulatia libera a informatiei, care a jucat un rol important in dezvoltarea cunoasterii, s-a centrat pe stabilitatea cartii si a deprinderilor intelectuale legate de carte, era moderna pune problema, tot mai stringenta, ca miscarea informatiei sa se supuna unor abordari ecologice, trecandu-se de la documentele fizice, ca suport informational, la cele electronice, digitizate. Fiecare carte se poate imprumuta prin serviciile directe sau la distanta ale bibliotecii, dar gasirea documentului corect, care sa satisfaca nevoile utilizatorului, necesita cunostinte de specialitate iar, in viitor, obtinerea unei informatii necesare, de calitate si de ultima ora, dintr-un mare aflux informational, va fi si mai dificila. Ca atare, importanta muncii in biblioteca si rolul bibliotecarului se vor schimba; si serviciile oferite se vor diversifica.

Pentru bibliotecile publice se cristalizeaza patru directii principale privind activitatile pe care vor trebui sa le desfasoare:



1. Cautarea de informatii in lumea intreaga, procurarea si evaluarea acestora pe cale conventionala si electronica. Se stie ca Internetul nu ofera doar informatii de calitate, iar calitatea informatiei o poate aprecia doar un specialist. Sarcina primordiala a bibliotecarilor este de a ajuta utilizatorul sa se orienteze in aceasta jungla de informatii, el fiind abilitat sa evalueze si sa selecteze informatiile de calitate.

Activitatea actuala bibliotecilor, de a pune la dispozitie baza materiala de informatii, nu este inca depasita. Aceasta baza materiala este formata, predominant, din documente sub forma de carti, ziare, reviste, dar incep sa apara din ce in ce mai mult documentele sub forma electronica. Pentru ca bibliotecile au obligatia sa asigure accesul la informatii de toate felurile, ele nu pot exclude nici un fel de purtator de informatii.

2. Inovatiile permanente, pe care bibliotecile publice trebuie sa le faca pentru a satisface nevoile si cerintele unei societati informationale, au in vedere legarea la diferite retele internationale, ca Internetul de exemplu. In acest context, este necesar ca bibliotecile publice si specialistii in informatii sa aiba acces, cat mai repede, la Internet2, care este o retea internationala stiintifica de mare viteza, si sa obtina, la pret accesibil, extinderea posibilitatii de acces pentru intreaga populatie.

3. A treia sarcina a bibliotecarilor, intr-o societate informationala, este transmiterea de competente utilizatorilor bibliotecii privind manipularea informatiilor. Acest lucru se refera atat la capacitatea de a folosi motoarele de cautare, cat si la deprinderea si stimularea copiilor de a citi. Sunt deja multe biblioteci care ofera servicii de initializare in folosirea Internetului, dar aceasta este doar o mica activitate din paleta larga de sarcini, dintre care as aminti invatarea pe tot parcursul vietii, promovarea lecturii, promovarea si pastrarea pentru posteritate a valorilor culturale si altele.

4. Intr-o lume dominata de comunicarea virtuala, biblioteca primeste o semnificatie sporita, si anume ca loc al posibilelor contacte reale dintre oameni. Astazi cand „chat-ul” se foloseste mai des ca loc de intalnire si comunicare intre tineri, chiar vorbirea la telefon este preferata intalnirilor directe, biblioteca valoreaza enorm pentru contracararea izolarii. Deci, ca loc al schimburilor de idei si al intalnirilor literare, trebuie sa faca oferte corespunzatoare de activitati, atractive, relaxante, distractive si cu un continut de calitate. Bibliotecile publice trebuie sa rezolve problemele aratate mai sus, pentru a face fata, pe termen lung, schimbarilor continue ale nevoilor societatii informationale.

Pana in acest moment, bibliotecile publice din vestul Europei au reusit, conform datelor statistice, sa ramana centrele culturale cu numarul cel mai mare de vizitatori. Acest lucru se datoreaza gamei largi de servicii oferite de acestea, dar si publicului dornic de o cultura superioara, de calitate. Ele asigura accesul la Internet, ofera posibilitatea de a asculta muzica sau chiar de a face muzica, se pregatesc si se sustin referate, se citesc ziare, se discuta si se fac speculatii despre bursa, se pregatesc excursii si altele. La nivel european, majoritatea statelor au fost de acord ca bibliotecile publice, alaturi de alte institutii culturale, trebuie sa-si adapteze politicile manageriale cerintelor societatii informationale, care este in plina dezvoltare. Acest lucru a fost dezbatut la „Conferinta Pulman” de la Oeiras, Portugalia, 13-14 martie 2003.

La aceasta conferinta, avand ca tema Bibliotecile publice, muzeele si arhivele lucrand impreuna intr-o e-Europa, au participat 41 de state, care au fost de acord cu patru prioritati de baza si cu un plan de actiune in zece puncte prezentate in Manifestul Pulman si Agenda Pulman pentru e-Europa.

e-Europa este un program al Uniunii Europene, cu ajutorul caruia este coordonat procesul de trecere spre societatea informationala. El prevede modernizarea sistemului educational in asa fel incat sa pregateasca copiii, tinerii, adultii pentru a face fata cerintelor noii societati, la scoala si la locurile de munca. Cu ajutorul acestui program si cu noua strategie educationala, Uniunea Europeana doreste sa devina cea mai puternica economie din lume bazata pe cunoastere.

Planul de actiune e-Europa, conceput in acest sens, a propus o mare varietate de masuri pentru a atinge trei obiective majore:

• un Internet mai ieftin, mai rapid, mai sigur;

• investirea de resurse in oameni si in acumularea de cunostinte;

• stimularea utilizarii Internetului.

Manifestul Pulman subliniaza rolul vital pe care bibliotecile publice il au in satisfacerea necesitatilor resimtite de cetateni in era informationala si subliniaza importanta cooperarii bibliotecilor publice, la nivel local, cu alte institutii culturale si educationale. Pentru ca se ocupa de dezvoltarea activitatilor digitale, de educatia permanenta, de diversitatea culturala, de atragerea cetatenilor cu nevoi speciale si asigura accesul acestora in toate spatiile sale, biblioteca publica este, si va ramane, o structura de baza in societatea informationala.

Europa se confrunta in prezent, si probabil inca in viitorul apropiat, cu mari decalaje sociale, care trebuie reduse si chiar eliminate in societatea informationala. Aceste decalaje sociale sunt provocate de mai multi factori:

excluderea sociala - se refera la o patura sociala care traieste in pragul saraciei si, datorita schimbarilor structurale majore din societate, apar noi riscuri de saracire si excludere sociala (ca, de exemplu, schimbarile de pe piata muncii din cauza globalizarii, schimbarilor demografice, cu oameni traind mai mult si cu rate ale natalitatii in scadere, o crestere a diversitatii etnice, din cauza migrarii internationale si altele), pentru grupurile cele mai vulnerabile, cum sunt copiii, tinerii, batranii, somerii si familiile cu un singur sustinator. Tehnologia informatiei si serviciile on-line pot ajuta aceste categorii defavorizate pentru ca permit un acces rapid si usor la serviciile publice. In acest context, bibliotecile reprezinta o forta pentru binele public. Ele sunt deschise pentru oricine are nevoie de informatii cu ajutorul carora sa poata face fata provocarilor din viata particulara si profesionala. Bibliotecile publice sunt locuri accesibile, civilizate, cu un pronuntat caracter social, in care te simti bine;

excluderea digitala - este perceputa ca o bariera pentru existenta oamenilor. Lipsa cunostintelor de manipulare a noilor tehnologii de accesare a informatilor poate fi un obstacol pentru obtinerea unui loc de munca, si nu numai. Persoanele care risca excluderea sociala si cei intimidati de noua tehnologie trebuie sa invete sa utilizeze Internetul. O mare parte a populatiei Uniunii Europene nu este inca constienta de beneficiile posibile ale Internetului pentru propria lor existenta. Alfabetizarea digitala este vitala intr-o societate bazata pe cunoastere, oferind posibilitatea de a cauta si de a gasi un loc de munca, de a beneficia de e-instruire. Din pacate, discriminarea accesului la Internet a persoanelor excluse social duce la anularea sanselor lor la o viata mai buna. Bibliotecile publice pot contribui la eliminarea acestei discriminari prin largirea paletei de servicii oferite cetatenilor comunitatii pe care o deservesc, in primul rand prin asigurarea punctelor de acces la Internet. Astfel, somerii pot sa vina la biblioteca publica sa-si caute loc de munca, tineretul si copiii pot accesa programele de imbogatire a cunostintelor, care sa le completeze pe cele invatate la scoala, oamenii in varsta pot sa citeasca ziarele si revistele pe care nu le mai pot cumpara si altele. Biblioteca ar trebui sa devina sufletul comunitatii;

educatia permanenta - este definita ca intreg ciclul de educatie de la invatamantul primar si educatia formala la toate nivelele pana la instruirea independenta din viata adulta, fiind inclusa aici si educatia la distanta, adica e-instruirea. Viitorul si progresul oricarei tari, inclusiv al Romaniei, in societatea informationala, vor depinde de importanta pe care organele competente o vor acorda educatiei, instruirii si reconfigurarii structurii bibliotecilor, de valoarea investitiilor in aceste zone; aceasta deoarece educatia, instruirea si buna informare previn segmentarea sociala, contribuie la integrarea cat mai multor oameni in viata economica si sociala si promoveaza dezvoltarea si inovarea continua, creativitatea si calitatea. E-instruirea asigura accesul la educatie si instruire pentru toti cetatenii unei comunitati, indiferent de statutul lor social, economic etc. Bibliotecile publice trebuie sa devina centre info-umane de baza pentru educatia permanenta, care incurajeaza dezvoltarea personala in context social si care contribuie implicit la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.

Pentru eliminarea acestor decalaje sociale, tarile care fac parte din reteaua Pulman (Reteaua Pulman include state membre ale Uniunii Europene, state candidate si tari invecinate: Albania, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia) au intocmit un plan de actiune pe termen lung pentru modernizarea bibliotecilor, pentru calificarea si perfectionarea personalului, in scopul transformarii acestora in structuri deschise, flexibile, care sa poata satisface cerintele in continua schimbare ale noii societati.



Printre prioritatile politicii Pulman se numara asigurarea de fonduri suficiente si obtinerea sustinerii din partea institutiilor abilitate pe plan local si national a planului de actiune e-European, care prevede intensificarea rolului bibliotecilor publice prin accelerarea dezvoltarii ca centre de acces la resursele digitale. Atingerea acestui scop necesita din partea bibliotecilor realizarea de servicii inovative, tehnologii digitale, pentru a putea acorda cetatenilor ajutorul de care au nevoie ca sa-si atinga scopurile personale intr-o lume in schimbare, sa contribuie la coeziunea sociala si la succesul unei economii bazate pe cunoastere.

La conferinta Pulman s-a cazut de acord ca toti cetatenii vor beneficia de sprijinul substantial al bibliotecilor publice la nivel local, national si european in patru directii specifice:

1. Democratie si cetatenie - construirea unei societati civile, democratice, care sa tina cont de nevoile intregii comunitati, sa ofere acces liber la cultura si cunoastere, sa combata excluderea sociala, sa puna la dispozitia oamenilor spatii atractive; de asemenea, sa preintampine si sa satisfaca nevoile persoanelor cu dizabilitati, adolescenti, persoane in varsta, someri si a celor care locuiesc in zone rurale; sa dezvolte servicii pentru e-guvern, e-comert, e-sanatate prin oferirea accesului neingradit, obiectiv si prietenos la Internet si instruirea in utilizarea resurselor electronice.

2. Educatie permanenta - atragerea copiilor prin oferirea unui ambient stimulativ, amuzant pentru activitati scolare si timp liber, in colaborare cu scolile si alte structuri educationale; dezvoltarea rolului de centre pentru invatare informala neinstitutionalizata, oferind sprijinul necesar pentru invatare permanenta in toate etapele vietii; promovarea lecturii cu toate mijloacele posibile, inclusiv Internet, in scopul dezvoltarii unei societati informationale functionale.

3. Dezvoltarea sociala si economica - sprijina combaterea analfabetismului digital prin asigurarea de puncte de acces la Internet si instruirea necesara pentru folosirea acestuia de catre public; colaborarea cu comunitatea locala a oamenilor de afaceri si alti factori locali care ofera servicii informationale pentru sustinerea dezvoltarii unei economii europene bazate pe cunoastere.

4. Diversitatea culturala - sustinerea diversitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase, a identitatii culturale si integrarii sociale; pastrarea si promovarea valorilor culturale pentru generatiile viitoare.

Profesia de bibliotecar devine o profesie importanta sau, mai bine zis, isi recapata importanta avuta in trecut. Intr-o societate informationala, bibliotecarul trebuie sa desfasoare o activitate diversificata; el prelucreaza, organizeaza, repereaza, selecteaza, analizeaza, sintetizeaza, difuzeaza, conserva informatia pe orice suport. Acesta este motivul pentru care se pune un accent deosebit pe asigurarea formarii profesionale la standarde europene si a perfectionarii continue a bibliotecarilor.

Persoanele care se specializeaza in domeniul transmiterii de informatii catre utilizatori trebuie sa-si dezvolte diferite aptitudini, cum ar fi:

• aptitudinea de relationare - care se refera la capacitatea de comunicare, autonomie, disponibilitate, empatie, spirit de             echipa, aptitudini de negociere, simt pedagogic;

• aptitudini de cautare - care se bazeaza pe curiozitate;

• aptitudini de analiza - care necesita spirit critic, putere de analiza si sinteza;

• aptitudini de comunicare - care presupun discretie si reactie;

• aptitudini de management - care cer perseverenta si rigoare;

• aptitudini de organizare - caracterizate prin putere de adaptare, capacitate de anticipare, putere de decizie, initiativa, spirit organizatoric.

Cu ajutorul acestor insusiri psihice, individuale, bibliotecarul poate lucra in diverse domenii de competenta:

             -relatii cu utilizatorii si clientii;

             -aplicarea legislatiei privind informarea;

             -gestionarea continuturilor si a cunostintelor;

             -identificarea si validarea surselor de informare;

             -cautarea informatiei;

-gestionarea colectiilor si a fondurilor de documente;

             -completarea si dezvoltarea colectiilor si a fondurilor de documente;

             -comunicarea orala, scrisa, audio-vizuala, interpersonala, la nivel international;

             -comunicarea intr-o limba straina;

-utilizarea resurselor electronice specializate.

In concluzie, se vorbeste mult despre viitorul bibliotecilor in Uniunea Europeana si, in acest sens, se aloca resurse substantiale, au loc intalniri profesionale si schimburi de experienta, unde se dezbat teme de specialitate, care ii ajuta mult pe bibliotecari in perfectionarea lor continua. In acest context, situatia bibliotecilor din tara noastra este dificila, avand in vedere ca banii alocati de Uniunea Europeana, care pot fi cheltuiti pentru imbunatatirea serviciilor si pentru dotarea bibliotecilor cu tehnica ceruta de o societate informationala in plina dezvoltare, sunt insuficienti. Perioada grea de tranzitie prin care trece tara noastra nu a ocolit nici bibliotecile publice. Desi s-a incercat descentralizarea acestora, in scopul de a veni in ajutorul lor, administratiile locale nu au fost suficient incurajate pentru a sustine financiar bibliotecile publice. Exista inca situatii in care primaria hotareste sa mute biblioteca dintr-o cladire in alta, de obicei una in care conditiile sunt mai proaste, sa foloseasca bibliotecarul pentru indeplinirea unor sarcini care nu au nici o legatura cu biblioteca, defavorizand astfel cetatenii comunitatii pe care o deserveste respectiva biblioteca publica.



In perioada comunista, cenzura si propaganda, desfiintarea specializarii biblioteconomice din cadrul universitatilor au dus la izolarea bibliotecilor si ratarea unei mari schimbari care a avut loc in viata culturala din vestul Europei. Anii ‘60 au insemnat pentru aceasta zona geografica trecerea de la cultura elitista la cultura populara, adica s-a pus accentul pe nevoile culturale ale cetateanului de rand si nu pe nevoile unei elite intelectuale. S-a ajuns la concluzia ca biblioteca trebuie sa-i ajute pe oameni, indiferent cat de educati sau needucati sunt, in gasirea si accesarea informatiei de care au nevoie. Concepte ca: bibliotecarul care ofera referinte, imprumutul interbibliotecar, folosirea bibliotecii ca loc de intalnire si dezbatere pentru cei din comunitate, sunt concepte care, in tarile din vestul Europei, s-au dezvoltat de la sine, pe cand la noi nici astazi nu sunt pe deplin asumate si intelese de bibliotecari si mai ales, de administratiile locale.

Democratia presupune existenta unui spatiu fizic public de intalnire si discutii pentru membrii comunitatii. Din acest punct de vedere, si comunitatea noastra ar avea nevoie de o biblioteca moderna, care sa satisfaca cerintele rezultate din definitia data de legislatia bibliotecilor din Uniunea Europeana, si anume: „bibliotecile sunt definite ca institute hibrid: o treime cultura, o treime educatie, o treime informatie si, impreuna cu centrele de informare, sunt pe deplin integrate in crearea infrastructurii informationale nationale.”

In conditiile actuale, bibliotecarii isi desfasoara activitatile cultural-educative in conditii grele, in spatiile destinate imprumutului de documente sau in holul de la intrarea in biblioteca, unde circulatia utilizatorilor deranjeaza si perturba activitatile, acestea pierzand uneori foarte mult din calitate.

Dezvoltarea societatii informationale in tara noastra este si o prioritate a guvernului Romaniei, iar principala componenta a ei, in care se fac investitii, este infrastructura fizica informationala, adica dezvoltarea pietii de tehnica informationala, reducerea decalajului digital intre urban si rural prin dotarea si legarea la Internet a unor zone rurale. Nu se vorbeste, insa, de modul in care populatia va putea participa activ la aceasta societate informationala, de exemplu cum se poate participa la e-guvernare, ce este e-sanatatea, cum se face e-asigurarea si altele.

Se pleaca de la presupunerea ca bibliotecile publice ar trebui si ar putea sa ajute la alfabetizarea digitala a populatiei pentru ca reprezinta o parte importanta a societatii informationale. Finantarea externa care se refera la sustinerea acestei societati considera acest lucru subinteles, doar ca factorii de decizie nu considera bibliotecile potrivite pentru aceasta misiune, asa ca investesc banii in centre de documentare si informare pe care le construiesc de la zero, dar care nu au personal calificat si nu au o retea formata. Astfel, bibliotecile publice sunt lipsite de fonduri importante, dar foarte necesare pentru transformarea lor in institutii deschise si flexibile.

In concluzie, aplicarea programului Pulman, sau alinierea la cele propuse de Manifestul semnat de IFLA (Federatia Internationala a Asociatiilor Bibliotecarilor) si UNESCO in 1994 par vise frumoase, dar care se refera la alte biblioteci poate bibliotecile romanesti ale viitorului indepartat.

Bibliografie selectiva:

1. Gheorghe Buluta, Sultana Craia, Victor Petrescu, Biblioteca azi: Informare si comunicare, Targoviste, Editura Bibliotheca, 2004.

2. Gheorghe Filip, Societatea informationala - Societatea cunoasterii. Concepte, solutii si strategii pentru Romania, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2001.

3. http://deposit.ddb.de

4. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/bibliologie

5.  http://europa.eu

6.  http://www.dilemaveche.ro

7. Marcus Klein, Michaela Michel, Wissenschaftspublikation im digitalen Zeitalter: Verlage, Bibliotheken, Buchhandlungen in der Informationsgesellschaft, Die Deutsche Bibliothek, 2002.

8. Stelian Pert, Societatea informationala - Societatea cunoasterii. Educarea si formarea fortei de munca, Bucuresti, Editura Centrului de Informare si Documentare Economica, 2004.

9. Elena Tirziman, S. M. Antonescu, Cristina Popescu, Studii de bibliologie si stiinta informarii, vol. 6, Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, 2002.

10. http://europa.eu/pol/infso/index_ro.htm Biblioteca Judeteana Mures

11. http://europa.eu/pol/infso/index_ro.htm Biblioteca Judeteana Mures

12. Elena Tarziman, S. M. Antonescu, Cristina Popescu, Studii de bibliologie si stiinta informarii, Bucuresti, 2002


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat