QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Rizopodele



RIZOPODELE


Rizopodele sunt protozoare fara forma definita, care emit pseudopode cu ajutorul carora se deplaseaza si inglobeaza particule alimentare. Au un ciclu biologic simplu, trofozoit-chist, si se inmultesc asexuat prin diviziune. Unele specii sunt comensale sau parazite ale tubului digestiv Dintre speciile care traiesc libere in ape de suprafata sau sol numai unele devin ocazional parazite. Omul gazduieste mai frecvent amibe.


1. ENTAMOEBA HISTOLYTICA




Entamoeba histolytica este o amiba gazduita in colonul omului, unor maimute primate, caini si porci.

Morfologie si ciclul biologic. E. histolytica are un ciclu evolutiv cu trei stadii: trofozoit, prechist si chist (fig. 15 - 5).


Fig. 15-5. Amibe din colon. Sus Entamoeba histolytica a- trofozoitul formei magna; b- trofozoitul formei minuta (numita si E. hartmani ); c- chistul matur cu 4 nuclei. Jos Entamoeba coli a- trofozoitul; b- chistul matur cu 8 nuclei.

Trofozoitul amiboid are citoplasma diferentiata in ectoplasma si endoplasma. Ectoplasma este hialina, vitroasa si emite pseudopode digitiforme. Endoplasma este granulara si contine vacuole. Nucleul, unic, este rar vizibil in preparatele necolorate. Trofozoitul formei minuta, neinvaziva, comensala, este mai mic, cu diametrul de 15-20 μm, emite pseudopode in toate direc­tiile si contine in citoplasma bacterii cu care se hraneste. Trofozoitul formei magna, invaziva, are 20 - 40 μm in diametru, este animat de miscari vii prin pseudopode unilaterale si contine vacuole cu hematii si celule nucleate ingerate (caracteristic).

Chistii sunt sferici, hialini, au un perete cu dublu contur si diametrul cuprins intre 10 si 20 μm, In stadiul de prechist au un singur nucleu si contin in citoplasma vacuole cu glicogen si corpi cromatoizi. Chistii maturi au 4 nuclei si pierd glicogenul si corpii cromatoizi.

Raspandire. Cosmopolita, dar mai frecventa in zonele tropicale.

Patologie si simptomatologie. Dizenteria amibiana apare dupa ingestia chistilor. In stomac si duoden incepe procesul de dechistare. Metachistii se divid rapid in patru mici trofozoiti, cate unul de fiecare nucleu. Diviziunile initiale dau nastere in cec si colon la forme minuta, comensale. Boala apare numai la cca 10% din infectati, functie de doza infectanta, virulenta tulpi­nii, reactivitatea imuna a gazdei. Forme magna invadeaza mucoasa si o ulcereaza, patrund in stratul muscular si determina abcese care se deschid spre lumen printr-un mic orificiu (abces in "buton de camasa'). Complicatii posibile: perforatii intestinale urmate de peritonita; hemoragii intestinale; patrunderea trofozoitilor in circulatia sangvina cu aparitia de abcese metastatice in ficat, pulmoni, creier etc.

Pacientii au diaree cronica cu scaune striate cu mucus, puroi si sange.

Diagnostic. In flocoanele muco-sangvinolente din scaunul diareic, in peretele abceselor se cauta la microscop, in preparat umed, trofozoitii. Probele trebuie examinate imediat dupa prelevare pe lame incalzite la 37°C pentru a putea urmari mobilitatea trofozoitilor. Microscopia probelor de puroi fluid din abcesele amibiene ramane uzual negativa. In scaunul format sunt cau­tati chistii. Depistarea anticorpilor anti-E. histolytica, prin imunofluorescenta, reactie de fixare a complementului sau gel-difuzie, este utila la pacienti cu abcese viscerale cand nu se depisteaza chisti in fecale.

Tratament. Metronidazol.

Profilaxie. Masuri nespecifice pentru intreruperea transmiterii fecal-orale a chistilor.


ALTE AMIBE ALE TUBULUI DIGESTIV


Entamoeba gingivalis are dimensiuni relativ mari, de 10-30 μm; nu formeaza chisti. Este o specie comensala, mai frecvent depistata, la persoa­nele cu igiena bucala precara, in carii dentare, pioreea alveolara, criptele amigdaliene.

Entamoeba coli este frecvent comensala in colon. Este putin mobila, cu pseudopode mici. Nu este hematofaga; in citoplasma trofozoitilor se pot observa doar bacterii ingerate. Formeaza chisti cu 8 nuclei fara corpi cromatoizi (v. fig. 15 - 5).

In colon mai pot fi gazduite si alte amibe comensale, care sunt dife­rentiate de E. histolytica prin dimensiunile si mobilitatea trofozoitilor sau aspectul chistilor. Prezenta amibelor comensale in colon este indicator al conditiilor igienico-sanitare precare dintr-o colectivitate.


AMIBE LIBERE OCAZIONAL PATOGENE


In ape statatoare traiesc specii de Naegleria si Hartmanella Trofozoitii lor, activi la 24-25°C, patrund in nasul persoanelor care se scalda vara in lacuri sau balti si pot invada meningele prin tecile nervilor olfactivi care strabat lama ciuruita a etmoidului. Infectia evolueaza ca o meningo-encefalita, frecvent mortala. Mai receptivi la aceste infectii sunt copiii si tinerii. Chistii asigura supravietuirea acestor organisme in sezonul rece sau uscat.

Diagnosticul precoce, prin depistarea trofozoitilor in lichidul cefalo­rahidian, poate salva viata pacientilor, care beneficiaza de tratament cu amfotericina B.



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }