QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Rezonanta magnetica








REZONANTA MAGNETICA

TEHNICA:

-        sectiunile axiale sunt cele mai importante si cele mai folosite; dar, sectiunile sagitale si in particular cele coronale sunt importante pentru o intelegere completa a morfologiei leziunilor si pentru vizualizarea relatiilor cu structurile din vecinatate

-        secventele fastSE sunt preferate celor SE:

o      avantaje:



       reduc artefactele de miscare si au durata mai scurta (examinarea pediatrica)

       recomandate in special pentru ca reduc artefactele metalice

o      dezavantaje:

       inferioare secventelor spin echo in vizualizarea leziunilor mici in hiposemnal ( dar este la fel de indicat ca acestea pentru leziunile in hipersemnal)

       au sensibilitate redusa la fenomenul de susceptibilitate magnetica => pot fi pierdute leziunile hemoragice vechi => indicata o secventa echo de gradient

-        Secventa FLAIR (fluid low attenuation inversion recovery anuleaza semnalul lichidelor in stare pura, nelegate de proteine) a devenit uzuala in patologia endocraniana pentru sensibilitetea ei e a releva procesele patologice. Pentru fosa posterioara se recomanda totusi SE PD.

-        Secvente STIR sau fatsat (anuleaza semnalul grasos) sunt utile in studiul viscerocraniului inclusiv al orbitei.

CONTRASTUL IN RM

= este asigurat de diferenta de densitate a protonilor, timpii de relaxare T1 si T2 ai structurilor.

-        in structurile endocraniene, exista o mica diferenta de densitate de protoni intre substanta alba si substanta cenusie (discret mai mare in substanta cenusie) dar o densitate mai mare de protoni in LCR.

-        timpii de relaxare T1 si T2 ai LCR-ului sunt mai lungi decat ai substantei cenusii/ substantei albe.

-        T2 s.c. > T2 s.a.

-        apa intracelulara interactioneaza cu macromoleculele modificand timpii de relaxare, explicand diferentele de semnal intre diferitele tesuturi si LCR (unde avem protoni mobili, ceea ce determina timpi lungi de relaxare pentru lichide si timpi scurti de relaxare pentru protonii din macromolecule).

= cresterea diferentei de semnal a structurilor anatomice sau patologice prin folosirea de substanta de contrast paramagnetica ce scade timpii de relaxare ai tesuturilor normale si patologice

RECOMANDARI:

PROTOCOL

TIP SECVENTA, PONDERATIE

PLAN DE ACHIZITIE

GROSIME CUPA

PAS

RUTINA

SE/FSE T1

SAGITAL

4-5 mm

1-1,5 mm

SE T2 (DP-T2)

AXIAL

4-5 mm

1-1,5 mm

FLAIR

CORONAL, SAGITAL sau AXIAL

4-5mm

1-1,5 mm

PATOLOGIE VASCULARA+

ANGIO-RM arteriala tip 3D TOF

AXIAL

achizitii volumetrice

ANGIO-RM venoasa tip 2D TOF sau PC

CORONAL (TOF) / orice plan ( PC)

EG T2 *

AXIAL / CORONAL

4-5 mm

1-1,5 mm

DIFUZIE

AXIAL

4-5 mm

1-1,5 mm

ANGIO-RM POSTCONTRAST i.v. cervico-cerebral

CORONAL

achizitie volumetrica

PATOLOGIE TUMORALA

T1 postcontrast i.v.

cel putin 2 planuri

precoce si tardiv

1-4 mm

0-1,5 mm

PATOLOGIE INFLAMATORIE

T1 postcontrast i.v.

cel putin2 planuri

precoce si tardiv

1-4 mm

0-1,5 mm

DIFUZIE

AXIAL

4-5 mm

1-1,5 mm

NOU-NASCUT+

T1 IR

CORONAL sau AXIAL

3-5 mm

0,5-1,5 mm

EPILEPSIE+

T1 IR

CORONAL sau AXIAL

3-5 mm

0,5-1,5 mm

FSE T1 si T2

CORONAL perpendicular pe hipocamp

3-4 mm

0,5-1 mm

+/-T1 postcontrast i.v.

3D precoce + orice plan tardiv

inframm

4-5 mm

0-1,5 mm

POSTTRAUMATIC

subacut /cronic

EG T2 *

AXIAL / CORONAL

4-5 mm

1-1,5 mm

INTERPRETAREA IMAGINILOR

       in IRM nu exista o scala de densitate, iar interpretarea imaginilor presupune o analiza a semnalului unui tesut normal sau patologic comparata cu un tesut de referinta. Vom vorbi de izosemnal, hipo- sau hipersemnal in raport cu acest tesut de referinta.

       analiza semnalului este diferita in functie de ponderatia T1 sau T2 in care s-a facut achizitia:

  1. Secvente ponderate T1

       Zonele de absenta a semnalului (negre) corespund urmatoarelor structuri:

       aer

       os compact si calcificari

       LCR

       zone de necroza

       vase cu flux rapid (exceptand secventele in echo de gradient)

       artefacte legate de structuri metalice

       Substanta alba are un semnal putin mai intens decat substata cenusie.

       Zonele de hipersemnal (albe) corespund urmatoarelor structuri:

       grasime

       hematoame in stadiu subacut (methemoglobina)

       melanina

       vase (pentru secventele de imagerie rapida in echo de gradient)

       structuri luand contrast dupa injectarea de contrast intravenos (sinus cavernos, hipofiza, meninge, procese patologice implicand ruptura barierei hemato-encefalice).

       Este utila realizarea de serii comparative inainte si dupa injectarea de produs de contrast pentru a evita erorile de interpretare (semnal identic al grasimii, sangelui si al prizei de contrast).

  1. Secvente ponderate T2

       Zonele de absenta a semnalului (negre) corespund urmatoarelor structuri:

-        aer



-        os compact compact si calcificari

-        vase cu flux rapid

-        miscarile fluxului LCR in spatiul dural, sau la nivelul apeductului lui Sylvius (doar pentru secventele non refocalizate)

-        sange in stadiu cronic (hemosiderina), la periferia hematoamelor, dand o imagine in inel de absenta a semnalului, sau in cavernoame.

-        artefacte legate de structuri metalice

       Substanta alba apare relativ intunecata, iar cea cenusie se traduce printr-un semnal intermediar.

       Zonele de hipersemnal (albe) corespund urmatoarelor structuri:

-        sange in stadiu subacut sau cronic

-        LCR si diverse lichide

-        edem

-        majoritatea proceselor patologice (ischemie, tumori, demielinizare, glioza)

     Este important de analizat evolutia semnalului pe echo-uri succesive, din ce in ce mai mult ponderate in T2:

-        placile de demielinizare, tesutul tumoral, se traduc adesea printr-un hipersemnal precoce (incepand de la primul echou), in timp ce un proces lichidian nu apare in hipersemnal decat pe echo-urile mai tardive.

-        grasimea apare cu semnal relativ crescut la primele echo-uri, dar cu semnal mai slab pe echo-urile urmatoare.

ASPECTE NORMALE

Secventa ponderataT1

Secventa ponderata T2, DP

Difuzie

FLAIR

Intensitatea structurilor normale

       contrast anatomic :

s.a. alba

s.c. gri

LCR negru

       contrast invers:

LCR > s.c .> s.a.

       slaba diferentiere intre s.a si s.c.

       s.c .> s.a.

       lichidele pure cu semnal anulat (negre)

Hiposemnal fata de s.a

       majoritatea leziunilor

Hipersemnal fata de s.a.

       grasime

       metHb

       melanina

       chist coloid

       chist de punga Rathke

       lichide

       majoritatea leziunilor

       edem citotoxic

       edem citotoxic si vasogen

       componente tisulare tumorale

       infiltratie/inflamatie

       acumulari lichidiene hiperproteice

Izosemnal cu s.c.

       meningiom

       tumori ale tecilor nervoase

! priza de contrast +++

       meningiom

       tumori ale tecilor nervoase

ANATOMIE PE SECTIUNI RM

-        fig.1.7. cupe axiale ponderate T2

-        fig. 1.8. cupe sagitale ponderate T1

-        fig. 1.9. cupe coronale ponderate T2

a

 

5

 

4

 

3

 

2

 

1

 

c

 


b

 

8

 

9

 

7

 

6

 

Fig.1. 7. a, b- legenda: sectiuni la nivelul bulbului: 1- medulla oblongata, 2- amigdala cerebeloasa, 3- artera vertebrala stanga, 4- emisfera cerebeloasa stanga, 5- cisterna magna, 6- piramida bulbara, 7- oliva bulbara, 8- ventricul IV, 9- nerv glosofaringeal


c

 

1

 

2

 

3

 

4

 

5

 


Fig.1. 7. c: sectiune axiala la nivelul portiunii superioare a bulbului

1-     trunchi bazilar

2-     canal carotic + ACI

3-     cohlee

4-     flocculus

5-     vermis


3

 

2

 

1

 

d

 

5

 

6

 

4




 

7

 

8

 


Fig.1.7. d: sectiune axiala la nivelul emergentei nervilor cranieni VII si VIII:1- punte, 2- peduncul cerebelos mijlociu. 3- peduncul cerebelos inferior, 4- artera cerebeloasa antero-inferioara, 5- conduct auditiv intern, 6- canale semicirculare, 7- nervii VII si VIII in unghiul ponto-cerebelos, 8- nodullus


e

 

5

 

6

 

7

 

1

 

8

 

3

 

2

 

4

 


Fig. 1.7. e: sectiune la nivelul nervului trigemen:1- tract piramidal, 2- fascicul longitudinal medial, tract tectospinal si substanta reticulata pontina , 3- peduncul cerebelos mijlociu, 4- nucleul trigeminal, 5- nervul IV intracisternal, 6- artera carotida interna in sinusul cavernos, 7- cavuum Meckel, 8- nervul V intracisternal


3

 

f

 


Fig.1.7. f: sectiune la nivelul portiunii superioare a puntii:1- peduncul cerebelos mijlociu, 2- peduncul cerebelos superior, 3- lemnisc medial


2bis

 

g

 

3

 

4

 

1

 

7

 


Fig. 1.7. g: 1- artera cerebeloasa superioara, 2bis- nervul II intraorbitar, 3- hipofiza, 4- lob temporal bazal, 5- nervul III, 6- lob temporal medial (hipocamp), 7- lob occipital


2

 

2bis

 

h

 

i

 


Fig. 1.7. h:1 - artera cerebrala posterioara, 2 - nervul II intracisternal prechiasmatic, 2bis - nervul II intraorbitar, 3 -peduncul cerebral, 4 - colicul cvadrigeminal inferior, 5 - ACI, 6 - amigdala, 7 - capul hipocampului, 8 - hipocamp, corp, 6- vale sylviana +ACM, 7- nervul III, 8- corn temporal al ventriculului lateral, 9- cisterna interpedunculara


i

 


Fig.1.7. i:1- gyrus rectus, 2- gir olfactiv, 3- sant olfactiv, 4- tract optic, 5- decusatia pedunculilor cerebelosi superiori, 6- hipocamp, coada, 7- sant hipocampal, 8- artere cerebrale anterioare, 9- chiasma optica, 10- tuberculi mamilari, 11- lemnisc lateral, 12- apeductul sylvian + substanta cenusie periapeductala, 13- corn occipital al

ventriculului lateral

5

 



j

 

O

 

k

 

O

 

T

 


Fig. 1.7. j:1- gyrus rectus, 2- gir olfactiv, 3- arie tegmentala ventrala, 4- tract optic, 5-tract frontopontin, 6-tract piramidal, 7- tract occipito-temporo-pontin, 8- tract cerebelo-rubro-talamic, 9- lemniscul medial, 10- tract spino-talamic, mai extern de acesta: tracturi palidonigral si corticonigral, 11-colicul cvadrigeminal superior, 12- hipotalamusul, 13- substanta neagra pars reticulata extern, pars compacta intern, 14- nucleul rosu, 15- substanta reticulata, 16- nucleul nervului III; T- lob temporal, O- lob occipital

13

 

14

 

15

 

16

 

17

 

k

 

F

 

1

 

O

 


Fig. 1.7. k: 1- gyrus rectus, 2- capul nucleului caudat, 3- brat anterior capsula interna, , 4- nucleu lenticular, 5- ventriculul III, 6- substanta perforata anterioara, 7- insula , 8- nuclei dorsomediani talamici 8*- nuclei centromediani si mai lateral ventroposteriori ai talamusului, 9- pulvinar, 10- area triangularis (zona Wernicke), 11- radiatiile optice, 12- venele cerebrale interne, 13- valea sylviana, 14- comisura anterioara, 15- cisterna ambientala, 16- plexuri coroide ventricul lateral, 17- atrium ventricul lateral


P

 

F

 

T

 

9

 

P

 

O

 

l

 


Fig. 1.7. l: 1- capul nucleului caudat, 2- bratul anterior al capsulei interne, 3-

k

 

i

 
nucleu lenticular, 4- capsula externa, 5- claustrum, 6- capsula extrema, 7- capsula interna, brat posterior, 7*- capsula interna, portiunea retrolenticulara, 8- talamus, 9- sinusul venos drept; F- lob frontal, P- lob parietal, O- lob occipital, T- lob temporal


8

 

10

 

m

 


Fig. 1.7. m: 1- capul nucleului caudat, 2- bratul anterior al capsulei interne, 3- putamen

k

 

i

 
, 4- corn frontal al ventriculului lateral, 5- capsula externa, 6- insula, 7- capsula interna, brat posterior, 8- talamus, 9- genunchiul corpului calos , 10- splenius corp calos


8



 

4

 

3

 

2

 

1

 

7

 

n

 

6

 

9

 


Fig.1.7. n: 1- capul nucleului caudat, 2- bratul anterior al capsulei interne, 3- putamen

k

 

i

 
, 4- insula, 6- talamus, 7- genunchiul corpului calos , 8- splenius corp calos, 9- sinusul venos sagital superior, 10- sept pelucid, 11- coada nucleului caudat


2

 

1

 

8

 

0

 


Fig. 1.7. o: 1- corpul nucleului caudat, 2- ventricul lateral, corp, 3- corp calos, 4- centrul semioval, 5- fisura laterala, ram ascendent, 6- cortex insular superior, 7- opercul frontal, 8- lob parietal, 9- artere pericalosale, 10- gir cinguli, 11- fisura interemsferica

ARTEFACTE IN RM

1.     ARTEFACTE METALICE

       cauza : material feromagnetic ce distorsioneaza campul magnetic

       aspect: zona de vid de semnal cu intarire periferica, mult mai intinsa decat dimensiunea obiectului metalic

       consecinte : explorarea dificila a regiunii, in special viscreocraniu

       remediere :

       inlaturarea obiectelor metalice

       nu se folosesc secvente in echo de gradient

2.     ARTEFACTE DE MISCARE

       Cauza : eroare de codificare spatiala datorita miscarii structurilor (inclusiv miscarile respiratorii)

       Aspect :

o      contururi flu ale structurilor

o      imagini  fantoma  in sensul codajului de faza

       Remediere : sedarea pacientului, sincronizare respiratorie, secvente rapide, contentie abdominala prin chinga, presaturare, crestere Nex, pozitionarea codajului de faza in directia celei mai mici dimensiuni a matricei, inversarea fazei cu frecventa

3.     ARTEFACTE DE TRUNCHIERE ( TRONCATURA )

       Cauza : zona de tranzitie brusca a semnalului, ce nu poate fi descrisa corect

       Aspect : benzi de hipo si hipersemnal paralele cu zona de variatie brusca de semnal (ex. LCR- maduva), aparand un aspect pseudosiringomielic la nivelul maduvei spinarii

       Remediere : cresterea rezolutiei spatiale, cunoasterea aspectului pentru a nu fi confundat cu patologic

4.     ALIASING

       Cauza : obiect mai mare decat campul de vedere (FOV)

       Aspect : replierea structurilor din afara campului de cealalta parte a imaginii (in directia codajului de faza si frecventa) simuland procese patologice

       Remediu : largire FOV, folosirea corecta a axelor de codaj

       ARTEFACTE DE DEPLASARE CHIMICA

       Cauze : diferenta intre frecventele de rezonanta ale apei si grasimii la nivelul interfetei in lungul codajului de frecventa (utilizat ptr. localizarea spatiala) apare o decalare a pozitiei protonilor din tesuturile grasoase

       Aspect : se suprapune semnalul grasimii cu al apei (= banda alba) si apare o banda de absenta de semnal la interfata (= banda neagra)

       Remediere : secvente fatsat, STIR

5.     ARTEFACTE DE SUSCEPTIBILITATE MAGNETICA

       Cauze : gradient de camp magnetic la interfata a doua structuri cu susceptibilitati magnetice foarte diferite (aer-apa)

       Aspect : zone largi de hiposemnal (cavitati aerice ale craniului)

       Remediere : secvente echo de spin, cresterea rezolutiei spatiale

a.

Fig. 1.10 :

a. artefacte determinate de prezenta materialului dentar metalic

b. artefacte de miscare

 
b.

AVANTAJE

       posibilitatea vizualizarii leziunilor in planuri diferite ale spatiului (mai bine precizata extensia)

       sensibilitate crescuta in depistarea leziunilor de fosa posterioara

       posibilitatea studierii vaselor intracraniene, neinvaziv, prin angioRM

CONTRAINDICATII. PRECAUTII

       clipuri feromagnetice, corpi straini metalici, stimulator cardiac, valve de derivatie ventriculara, valve cardiace metalice

       pacient agitat

       claustrofob

v    RM DE DIFUZIE

Principii

       metoda se bazeaza pe o sensibilitate crescuta a semnalului la miscarea dezordonata a moleculelor de apa

       sensibilitatea se obtine prin adaugarea a 2 pulsuri-gradient puternice , secventelor standard de puls.

       zonele in care exista o miscare mai marcata a moleculelor de apa ( de exemplu LCR ) apar mai intunecate decat parenchimul cerebral

       se masoara prin coeficientul de difuzie, din fiecare pixel

       se achizitioneaza imagini multiple, cu diferite nivele de ponderare a difuziei

       contrastul deriva din vascozitatea diferita a apei tisulare ( coeficientul de difuzie din apa pura este mai mare decat al apei legata in tesuturi )

Avantaje :

        zona de restrictie de difuzie se vizualizeaza in primele ore

        se poate urmari evolutia leziunii ( numai in primele zile , deoarece dupa 3-4 zile coeficientul de difuzie se normalizeaza )

        precizeaza extensia teritoriala

        detecteaza ischemiile lacunare

        urmareste zona de penumbra

Dezavantaje:

       artefactat de structurile osoase metale (sunt secvente EG), de aceea fosa posterioara se vizualizeaza insuficient (reultat fals negativ)

       un infarct de dimensiuni prea mici sau prea recent poate sa nu fie detectat

v    RM DE PERFUZIE

Perfuzia este aprovizionarea dinamica pe cale sangvina a tesuturilor cu O2 si substante nutritive

Principii

       se urmareste saturarea /desaturarea tesuturilor cu trasor

M substantei prelucrate/unitatea de timp =

( M substantei aduse arterial M substantei drenate venos ) / unitatea de timp

Metode

        Imagistica de perfuzie dinamica

-        se realizeaza prin injectarea i.v. de substanta de contrast paramagnetica Gd-DTPA ( trasor inert, ce traverseaza tesuturile si nu reflecta schimburile )

-        se urmareste clereance-ul substantei de contrast

-        masoara volumul sangvin cerebral (VSC)

-        utilizeaza tehnicile secventelor ultra-rapide

        Marcarea magnetica neinvaziva a sangelui arterial

        se marcheza protonii din apa arteriala cu un puls de RF

        se urmaresc spinii marcati prin circulatia cerebrala

        masoara:

-        FSC (fluxul sangvin cerebral)

-        TTS ( timpul de tranzit al sectiunii )

        utilizeaza tehnici echo-planare ultra-rapide

v    SPECTROSCOPIA RM

Metoda evalueaza modificarile biochimice din cadrul modificarilor cerebrale patologice (ischemice, tumorale, infectioase) si face analiza spectrala a mai multor metaboliti cerebrali. Diferentiaza metabolitii din tesuturi, caracterizand astroglioza, necroza, neoplazia, raspunsul la terapie si diferentiind necroza de iradiere de recidiva tumorala

        N-acetylaspartat (NAA) normal caracterizeaza tesutul cerebral normal

        Cholina (cho) > NAA si cholina crescuta caracteristic neoplasmelor intraaxiale

        nivelul cholinei e proportional cu procentul volumului tumoral din specimenul analizat

        nedetectarea sau niveluri aproape normale de NAA si cho caracterizeaza necroza, glioza

        raportul cholina/creatinina crescut, NAA scazut - proces tumoral intra-axial, recidiva tumorala; in tumorile care raspund la tratament, NAA creste.

       lipide, lactate crescute necroza tisulara (tumori, AVC) / postiradiere


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat