QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Mononucleoza infectioasa





Mononucleoza infectioasa

•In conditii de laborator poate fi cultivat pe linii celulare limfocitare, carora le confera imortalitate.

•Celulele reproducatoare multiplica virusul suferind anumite restructurari, fara a fi omorate (capata o forma blastoida);

•In celulele nereproducatoare- permisive, genomul viral persista in stare latenta putandu-se exprima cu ocazia transformarii maligne a celulei.


•Receptorii pentru VEB au fost demonstrati la nivelul limfocitelor B, celulelor epiteliale nazofaringiene.

• Exista 2 tipuri 1(A) si 2 (B) diferentiate pe baza secventei genelor, care nu pot fi distinse serologic.

EPIDEMIOLOGIE

•La varsta adulta 90-95% dintre cei testati au anticorpi anti-VEB. Ambele tulpini sunt larg raspandite si o persoana poate fi coinfectata cu ambele tulpini.

•Seroconversia anti-VEB apare inainte de varsta de 5 ani la 50% din populatie. O a doua etapa de seroconversie are loc in decada a 2-a de viata.

•Grupurile cu nivel socio-economic redus au o prevalenta crescuta a anticorpilor anti-VEB (reflectand aspectele socio-economice).

•MNI manifesta clinic apare mai frecvent la populatia la care infectia primara cu VEB este intarziata.

•Boala este diagnosticata mai frecvent la adolescenti cu status socio-economic inalt.

•Incidenta MNI este de 45 cazuri/100.000 persoane/an, cu o incidenta maxima la cei cu varsta de 15-24 ani; egala pentru ambele sexe.

•Incidenta bolii manifeste este de 30 de ori mai mare la populatia alba decat la negri (aici predomina infectia primara precoce, subclinica).

 Nu exista un sezon cu incidenta maxima a MNI.

•Virusul persista in orofaringele persoanelor cu MNI peste 18 luni dupa recuperarea clinica; a fost izolat de la 10-20% din adultii sanatosi, la 50% din cei transplantati renal si in proportii mult mai mari de la cei cu leucemie sau limfom.

•Circa 50% din barbatii homosexuali cu HIV pot fi purtatori de VEB in secretiile orofaringiene.

•Contagiozitatea este redusa si multe cazuri de MNI sunt castigate prin contact intim intre persoana receptiva si purtatorul asimptomatic de VEB.

•La adultii tineri raspandirea virusului poate fi facilitata de transferul de saliva prin sarut.

•Virusul poate fi raspandit prin contact intim intrafamilial.

•Se mai poate transmite prin: transfuzii de sange, chirurgie pe cord inchis.

•Elevii de liceu/studentii si recrutii au cea mai mare morbiditate prin MNI (infectii clinic manifeste).

MANIFESTARI CLINICE

•Incubatia nu este bine cunoscuta (30-50 zile)

•Perioada de debut: insidios, rar brusc cu febra, frisoane, transpiratii, anorexie, astenie, stare de rau, pierderea gustului pentru tigari, cefalee retro-orbitara, mialgii, disfagie.

•Perioada de stare:

1). Febra prezenta la peste 90% dintre bolnavi, creste dupa-amiaza la 38-39-400C, fara frisoane, nu cedeaza la antitermice uzuale. Se remite in 10-14 zile.

2). Angina prezenta in 85-95% din cazuri: odinofagie, angina eritematoasa, cu hipertrofie importanta a amigdalelor si in 40% din cazuri exudat pseudomembranos cu tendinta la extindere. Persista 2 saptamani. Se asociaza picheteu hemoragic pe palatul moale.

3). Adenomegalia: 80-90% din cazuri, adenopatia cervicala posterioara este mai frecventa dar intereseaza si gg submandibulari, axilari, inghinali. Gg sunt mariti, nedurerosi spontan dar sensibili la palpare, mobili.

4). Splenomegalia in 1/2 din cazuri, cu maxim la inceputul saptamanii 2 de boala si regresie in urmatoarele 10 zile; moale, nedureroasa.

5). Hepatomegalia in 15-20% din cazuri; cu icter prezent in 5-10% din cazuri.

6). Exantem maculo-papulos nepruriginos, necaracteristic (5%), cu aspect macular, petesial, scarlatiniform, urticarian sau eritem polimorf-like.

7). Edem periorbital in 1/3 din cazuri.

Complicatii

A). Hematologice

•anemie hemolitica autoimuna

•Trombocitopenie usoara la 50% din bolnavi. Forme severe, cu sangerari apar rar dar au fost descrise cazuri cu 1000 trombocite/mmc si hemoragie cerebrala. Mecanismul este autoimun si raspunde la corticoterapie. In cazurile refractare poate fi indicata splenectomia.

•Neutropenie usoara  si auto-limitata; au fost descrise cazuri de sepsis bacterian sau pneumonie (inclusiv sepsis cu anaerobi cu punct de plecare faringian, fara asociere cu neutropenia).

B). Ruptura de splina, complicatie rara dar severa; mai frecventa in saptamanile 2-3 de boala; poate fi si primul semn de MNI.

•Se poate manifesta initial cu durere in hipocondrul stang, cu iradiere in zona scapulara stanga.

•Se recomanda splenectomie; rareori poate fi suficienta splenorafia (in cazul hematoamelor subcapsulare).

•Se recomanda eliminarea activitatilor sportive, atentie la constipatie si la palparea splinei in primele cateva saptamani dupa diagnostic.

C). Neurologice 1% din cazuri. Uneori pot fi primele si singurele manifestari ale MNI.



•encefalita cu debut acut, rapid progresiva, severa dar asociata cu recuperare completa. Se manifesta mai frecvent ca cerebelita.

•Meningita aseptica, cu modificari discrete ale LCR (200 cel, cu predominenta mononuclearelor polimorfe). Limfocitele atipice pot fi prezente in LCR. Proteinorahia este normala sau usor crescuta, glucoza-normala.

•Sd Guillain-Barre, paralizie faciala periferica, mielita transversa. 85% din cei cu afectare neurologica recupereaza complet.

D). Hepatice: cresteri ale enzimelor hetapice in 80-90% din cazuri (TGP, TGO, LDH,

    F alcalina)

E). Renale: nefrita interstitiala (hematurie, proteinurie, IR acuta), disfunctie renala prin rabdomioliza acuta.

F). Cardiace: modificari ale EKG la 6% din bolnavi, pericardita, miocardita.

G). Infectia cronica sau persistenta cu VEB: cauza de astenie la adultul tanar: febra, afectare pulmonara, pancitopenie, anomalii oftalmologice sau neurologice (in infectia persistenta).

•Limfom Burkitt, alte limfoame si carcinom nazofaringian exista titruri inalte de ac anti VEB.

•In prezenta imunodeficientei VEB joaca rol in inductia limfoamelor cu celule B. Sindroame limfoproliferative au fost raportate in asociere cu infectia HIV (limfom cerebral, limfom al cavitatilor).

DIGNOSTIC DE LABORATOR

1). Principala manifestare hematologica:

• Limfomonocitoza periferica relativa si absoluta este prezenta in 70% din cazuri. Atinge valori maxime in sapt. 2-3 de boala.

•Monocitele si limfocitele acopera 60-70% din numarul total al celulelor albe (12.000-18.000/mmc). Uneori sunt atinse valori de 30.000-50.000/mmc.

 

DIGNOSTIC DE LABORATOR

1). Principala manifestare hematologica:

•Limfocitele atipice reprezinta markerul de MNI (10%): mari, cu citoplasma bazofila si vacuolata, cu nucleu lobulat, dispus excentric.

•Caracterul heterogen si caracteristicile tinctoriale permit diferentierea de limfoblastii uniformi din leucemia limfatica acuta.

•Neutropenia relativa si absoluta este prezenta in 60-90% din cazuri, autolimitata- revine la normal in 1 luna.

•Trombocitopenia usoara: 50% din cazuri.

2). Ac. heterofili (lipsiti de specificitate antigenica).

•Reactia Paul-Bunnell- Hanganutiu-Deihert-Davidson.

3). Ac. specifici fata de VEB

•ac. fata de ag viral capsidic (VCA) apar precoce. IgM anti VCA permite diagnosticul de infectie acuta.

•Ac. anti ag nuclear (EBNA) apar tarziu in cursul bolii si persista toata viata.

4). Detectarea VEB

- Poate fi cultivat din spalatura orofaringiana sau din limfocitele circulante la 80-90% din bolnavi. Nu se face de rutina.

- Detectarea ADN-ului prin hibridizare in situ

- Ac. monoclonali- permit diagnosticul precoce.

5). Alte anomalii de laborator: teste hepatice (cresteri de 2-3 ori normalul) F. alcalina creste in 60% din cazuri. Cresteri usoare ale bilirubinei.

•Diagnosticul diferential: CMV, hepatite virale, toxoplasmoza acuta, rubeola, angine, infectie HIV primara.

TRATAMENT

•suportiv, 95% din bolnavi recupereaza fara terapie specifica

•repaus si evitarea efortului

•antiinflamatorii, gargara. Se trateaza constipatia

•corticosteroizi: scad perioada de febrilitate, se utilizeaza numai:

            - obstructia severa a cailor respiratorii,

            - trombocitopenia severa,

            - anemia hemolitica

            - complicatii ale SNC, pericardita, miocardita (unii autori)

•antivirale: aciclovir, ganciclovir, IFN alfa si gama utilizate relativ limitat.

Prevenire

•izolarea nu este necesara, raspandirea necesita contact intim,

•nu doneaza sange 6 luni

•vaccinarea in studiu.





{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat