QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Manual Operational al Planul national pentru monitorizarea si evaluarea infectiei HIV/SIDA 2011 - 2015








Manual Operational al Planul national pentru monitorizarea si evaluarea infectiei HIV/SIDA 2011 - 2015

Sumar Executiv

Acest document asigura cadrul operational pentru implementarea Planului de Monitorizare si Evaluare, anexa la Programul National de prevenire si control HIV/SIDA si ITS si parte componenta a acestuia, aprobat prin HG Nr. 1143 din 16.12.2010. Acest Manual Operational serveste drept ghid pentru monitorizarea si evaluarea infectiei HIV/SIDA, destinat factorilor de decizie, principalilor actori implicati in raspunsul national la infectia HIV/SIDA si coordonatorilor de programe privind datele de baza ce urmeaza a fi colectate, valorificate si raportate autoritatilor la nivel national si local. Manualul in cauza a fost elaborat intru realizarea scopului si obiectivelor Planului National de Monitorizare si Evaluare, in baza rezultatelor Evaluarii participative a performantelor sistemului de ME care a avut loc in aprilie 2011.



Manualul prezinta informatia contextuala de referinta cu privire la principalele cadre nationale, rationamente si procesul de analiza si actualizare a cadrului pentru sistemul de ME. Acesta ofera constituentilor activ implicati in sistemul national de monitorizare si evaluare a infectiei HIV/SIDA informatia cu privire la indicatorii de baza, principalele surse de date, fluxul informational, produsele informationale si responsabilitatile institutionale.

Documentul contine cateva anexe; acestea includ:

·       Raport asupra evaluarii sistemului de ME

·       Lista membrilor GTL pentru ME

·       TR ai GLT pentru ME

·           Planul de comunicare al Planului national de ME a infectiei HIV

·       Agenda de studii si cercetari

·       Strategia si planul de actiuni de consolidare a capacitatilor

Planul national pentru monitorizarea si evaluarea Programului national de prevenire si control al infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pentru anii 2011-2015 este armonizat cu cadrul de politici existente in diverse sectoare si a fost elaborat prin intermediul unui proces participativ, in baza evaluarii sistemului de monitorizare si evaluare, a Programului national de profilaxie si control a infectiei HIV/SIDA/ITS pentru anii 2006-2010 si a analizei Raspunsului National.




Capitolul 1. Contextul

1.1. Principiul tripartit al raspunsului national la infectia HIV/SIDA

Avand in vizor un raspuns eficient la SIDA, Republica Moldova a asigurat angajamentul sau fata de Declaratia de Angajament si s-a angajat in elaborarea si fortificarea principiului tripartit, ca urmare a aprobarii recomandarilor de la Conferinta de la Washington, organizata de ONU-SIDA si de principalii donatori in domeniul HIV/SIDA din 25 aprilie 2004.

1.1.1 Un singur cadru national strategic

La nivel national, politicile statului in domeniul infectiei HIV/SIDA in Moldova sunt implementate prin intermediul Programului national de prevenire si control al infectiei HIV/SIDA si ITS pentru anii 2011–2015 (PN HIV/SIDA), care determina strategiile nationale prioritare pentru prevenire, imbunatatire a calitatii vietii, tratament si monitorizare si evaluare.

Programul este aliniat cadrului national strategic si angajamentelor internationale, la care Moldova a subsemnat. PN HIV/SIDA are legaturi explicite cu Strategia de dezvoltare a sistemului de sanatate 2008-2017, Politica Nationale de Sanatate, precum si cu Strategia Nationala de Dezvoltare pentru anii 2008-2011, axata pe ODM, care reprezinta un instrument pentru integrarea cadrului strategic in implementare, precum si un mijloc pentru alinierea procesului de stabilire a bugetului si a cadrului de politici, precum si absorbtia asistentei tehnice si financiare externe.

a

Programul reprezinta un plan integru si multisectorial. Programul national a fost elaborat pe baza lectiilor insusite din implementarea precedentelor PN HIV/SIDA elucidate in cadrul EMT si Analizei Raspunsului National 2010, ca rezultat al consultatiilor bazate pe consens cu partenerii principali din domeniu, inclusiv Guvernul, organizatiile internationale, organizatiile neguvernamentale si persoanele cu statut HIV seropozitiv.

Programul national are ca scop mentinerea situatiei epidemice in limitele unei epidemii HIV/SIDA concentrate si reducerea vulnerabilitatii populatiei Republicii Moldova la infectia HIV/SIDA si ITS, precum si minimizarea consecintelor acestora. 

Obiectivele Programului National sant:

1.     Mentinerea incidentei in grupul de varsta 0-39 ani a infectiei HIV/SIDA catre 2015 – la nivel de 20 cazuri la 100 000 populatie.

2.     Reducerea cu 10% catre 2015 a mortalitatii persoanelor cu HIV/SIDA din numarul total al persoanelor estimate.

PN HIV/SIDA include 10 obiective specifice, inclusiv activitati de prevenire, consolidarea si cresterea capacitatii institutionale, extinderea consilierii voluntare si a tratamentului si prevenirii transmiterii materno-fetale. A fost elaborat un set de indicatori, aprobat de toti actorii implicati, in vederea sprijinirii monitorizarii si evaluarii, iar grupurile tehnice de lucru au elaborat un cadru logic pentru sustinerea implementarii programului national. Prin aprobarea planurilor de actiuni in conformitate cu PN HIV/SIDA, Republica Moldova a devenit parte la initiativa OMS/ONU-SIDA de Acces Universal la prevenire, tratament si ingrijiri.

Cadrul normativ la nivel national include, de asemenea, legi, strategii si programe relevante, la fel ca si ordine ministeriale si decrete ce mandateaza actorii implicati in raspunsul national. La inceputul anului 2007 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea cu privire la prevenirea infectiei HIV/SIDA, care a fost elaborata in mare masura pe baza recomandarilor internationale, cu respectarea drepturilor omului si asigurarea accesului universal. Unele stipulatii cu caracter discriminatoriu sant actualmente supuse procedurii de revizuire intru modificarea Legii.

Programele nationale curente de profilaxie si control al infectiilor HIV/SIDA si TBC au fost dezbatute cu participarea vasta a reprezentantilor tuturor sectoarelor din domeniile respective, in contextul activitatilor CNC.  

1.2.2 O singura entitate de coordonare pentru gestionarea raspunsului national la infectia HIV/SIDA

Exista o singura entitate nationala de coordonare – Consiliul National de Coordonare in domeniul TBC/HIV, care include partenerii guvernamentali, reprezentantii persoanelor cu statut HIV seropozitiv, ONG-le, la fel ca si comunitatea internationala.

Consiliul National de Coordonare (CNC) pentru programele nationale de profilaxie si control al HIV/SIDA/ITS si TBC a fost creat in anul 2002. Initial acesta a fost creat pentru a supraveghea si monitoriza implementarea proiectelor finantate de Banca Mondiala si Fondul Global. Începand cu luna august 2005 (gratie Deciziei Guvernului, nr.825, din 3 august 2005), CNC a functionat in calitate de entitate intersectoriala la nivel national, care reflecta prioritatile si angajamentul Republicii Moldova pentru controlul HIV/SIDA/ITS si TBC, iar atributiile sale au fost extinse si asupra supravegherii implementarii programelor nationale pentru HIV/SIDA si TBC. Crearea CNC a reflectat rezolutia strategica de a crea o entitate nationala de coordonare care sa serveasca drept for de parteneriat intre Guvern, societatea civila, persoanele cu statut HIV seropozitiv si partenerii internationali, ceea ce era de asemenea consecvent cerintelor Fondului Global pentru un singur mecanism de coordonare al tarii (MCT). CNC exercita rolul MCT ca parte a mandatului sau general, drept o “singura” entitate pentru coordonarea raspunsului national la infectia HIV/SIDA in Moldova.

Creat in cadrul Guvernului si condus de Ministerul Sanatatii, CNC are termeni de referinta, un plan de activitati sau un plan de actiuni, precum si un mandat clar pentru coordonarea raspunsului intre sectoare. CNC ia decizii vis-à-vis de alocarea mijloacelor financiare pentru toate programele majore din domeniul HIV/SIDA. Obiectivele CNC tin de ameliorarea situatiei epidemiologice si a sanatatii publice in Republica Moldova prin intermediul: sporirii eficacitatii politicilor guvernamentale in domeniul HIV/SIDA/ITS si TBC; fortificarii parteneriatelor intersectoriale intre Guvern, sectorul neguvernamental si institutiile internationale active in domeniul dat din Moldova si peste hotarele acesteia; si prin asigurarea unui dialog eficient intre organizatiile guvernamentale si neguvernamentale nationale si internationale.

Modificari 2010

CNC consta din trei niveluri functionale. Nivelul decizional este condus de Ministerul Sanatatii si include 22 de membri, reprezentand sectorul guvernamental (Ministerul Sanatatii, Ministerul Finantelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Educatiei si Tineretului), sectorul neguvernamental (Societatea Crucii Rosii, Centrul pentru Politici si Analize in Sanatate –  PAS, Centrul de resurse “Tineri si liberi”, Liga PTHIV, Fundatia Soros Moldova) si agentiile de dezvoltare multilaterale si bilaterale (UNICEF, UNFPA, PNUD, OMS, ONU-SIDA, Banca Mondiala, USAID, ASDI). Nivelul de coordonare este reprezentat de Secretariatul CNC, condus de Secretarul Consiliului. Acest nivel include activitatile intreprinse de un consultant in aspect de politici, un consultant in aspect de comunicare / coordonare si de un asistent in comunicare. Rolul Secretariatului este de a facilita schimbul de informatie intre diversii parteneri si diversele niveluri din cadrul CNC, de a facilita si monitoriza activitatea grupurilor tehnice de lucru si de a asigura organizarea sedintelor CNC. Secretariatul asista CNC in activitatile sale si a fost mandatat cu atributii, printre care se numara: coordonarea generala, mobilizarea si monitorizarea resurselor, gestiunea informatiei strategice, facilitarea schimbului de informatie intre diversii actori si diversele niveluri, plus facilitarea si monitorizarii activitatii grupurilor tehnice de lucru, precum si asigurarea sprijinului in organizarea sedintelor CNC.

La nivel operational acesta este reprezentat prin grupuri tehnice de lucru (GTL), care sunt formate din specialisti din diverse domenii aferente HIV/SIDA/ITS si TBC. Exista 4 grupuri in domeniul TBC si 7 grupuri in domeniul HIV/SIDA. Cele sapte grupuri din domeniul HIV/SIDA se axeaza pe urmatoarele aspecte: supravegherea epidemiologica si de sentinela; educatie; prevenirea infectiei HIV in randul populatiilor cu risc maxim (PRM) si reducerea riscurilor; tratament si ingrijiri persoanelor cu HIV/SIDA/ITS; comunicare si prevenire; consiliere si testare voluntare. Exista 2 grupuri mixte - un GTL in materie de monitorizare si evaluare, si un GTL axat pe protectie sociala, atat pentru HIV, cat si pentru TBC.

1.2.3. Un singur sistem national de ME

Guvernul a aprobat, de asemenea, un concept pentru elaborarea unui sistem national exhaustiv pentru ME. Sistemul national de monitorizare si evaluare exista pe baza Guvernului si este condus de Guvern. Centrul National SIDA este abilitat cu monitorizarea de rutina a Programului National HIV/SIDA/ITS si audit intern al datelor. GTL pentru Monitorizare si Evaluare a HIV si TB, si subcomitetul operational acestuia pe HIV/SIDA reprezinta mecanisme de asigurare a coordonarii si parteneriatului in monitorizare si evaluare, precum si de consolidare a sistemului ME si de control al calitatii acestuia. Sectia ME a programelor nationale de sanatate (Unitatea de ME), in calitate de subdiviziune a Centrului National de Management in Sanatate al Ministerului Sanatatii al Republicii Moldova, reprezinta mecanismul de control al calitatii datelor si audit extern. Centrul National de Management in Sanatate raporteaza Biroului National de Statistica – principalei institutii de colectare si analiza a datelor la nivel central – date statistice vitale si date de sanatate publica.

Sistemul de ME este elaborat pentru colectarea informatiei ce sprijina activitatile si rezultatele finale ale initiativelor realizate de Guvernul Republicii Moldova pentru combaterea acestei maladii (Cercone, 2003). Produsele in cauza sunt menite sa deserveasca necesitatile mai vaste ale Guvernului in aspect de raportare a laturilor sanatatii la nivel national si international. Setul national de indicatori include indicatori din raportarile internationale (UNGASS, Acces Universal, Declaratia de la Dublin), raportarile catre Fondul Global pe marginea granturilor in curs de implementare, precum si alti indicatori de rezultat si proces pentru evaluarea si monitorizarea PN HIV/SIDA.

Finantarea monitorizarii si evaluarii trebuie sa constituie circa 10% din bugetul PN HIV/SIDA. Actualmente, finantarea acestuia este preponderent efectuata din resursele donatorilor.

1.3. Evaluarea sistemului national de ME

Centrul National SIDA, conform Regulamentului sau, este institutia publica de nivel central abilitata cu coordonarea si suportul implementarii, precum si monitorizarea Programului National HIV/SIDA si ITS. Evaluarea externa a PN HIV/SIDA urmeaza a fi coordonata de GTL pentru Monitorizare si Evaluare a HIV si TB, si subcomitetul operational acestuia pe HIV/SIDA.

Sistemul de colectare a datelor de sanatate de rutina include inregistrarea cazurilor de infectie HIV, datele cu privire la repartizarea geografica si pe sexe, statutul socio-economic si caile de transmitere a infectiei. În proces de elaborare este un sistem de supraveghere de generatia a doua, stipuland colectarea bianuala a datelor comportamentale si prevalentei infectiei in diverse grupuri (UDI, LSC, BSB, PTHIV). Au fost realizate, de asemenea, si studii populationale – RHS (1997), DHS (2005), MICS, studiile bienale CAP. 

Evaluarea din 2008 a sistemului national de ME si Analiza Raspunsului national, martie 2010, capitolul pe monitorizare si evaluare, au scos la iveala urmatoarele lacune ale sistemului:

·       raportarea intersectoriala necesita cadrul juridic, precum si mecanisme institutionalizate de raportare de rutina;

·       alocari reduse din bugetul de stat pentru sistemul de ME; mizarea excesiva pe sustinere financiara internationala, compromitand durabilitatea;

·       lacune in competentele tehnice nationale;

·       din cauza constrangerilor politice legate de regiunea transnistreana, cuprinderea deplina cu ME exhaustiva in regiune este complicata;

·       studiile operationale pentru evaluarea activitatilor nu sunt implementate;

·       asigurarea confidentialitatii datelor si asigurarea calitatii datelor necesita fortificari ulterioare 

Pentru contracararea lacunelor respective, au fost inaintate unele recomandari pentru actiuni prioritare:

  1. Planul de monitorizare si evaluare trebuie sa fie parte componenta a Programului National de profilaxie si control a infectiei HIV/SIDA si ITS si urmeaza a fi aprobat odata cu acesta pentru conferirea unei baze juridice
  2. Mandatarea institutiilor cheie participante in sistemul de monitorizare si evaluare prin Regulamentele respective; aprobarea fluxurilor de date si a responsabilitatilor asociate fiecarui nivel de raportare De fortificat si imbunatatit sistemul national de M&E prin conferirea unui mandat acestuia
  3. Planul de monitorizare si evaluare trebuie sa contina strategii de asigurare a protectiei datelor personale si de asigurare a calitatii datelor
  4. Planul ME trebuie sa prevada o strategie de diseminare a datelor pentru utilizarea ulterioara a acestora in procesele de planificare strategica.
  5. Cresterea capacitatilor specialistilor cu atributii de monitorizare si evaluare din institutiile abilitate
  6. Asigurarea functionalitatii sistemului de M&E prin finantarea continua a domeniului respectiv in masura necesara.

Întru evaluarea functionalitatii masurilor corective si de consolidare a sistemului intreprinse, si identificarea lacunelor spre consolidare in actualul ciclu de implementare a PN HIV/SIDA si Plan ME, in aprilie 2011 a fost intreprinsa o noua evaluare a sistemului de ME. Cele 12 componente ale sistemului au fost evaluate prin aplicarea instrumentului final aprobat de Grupul Global de Referinta ME, de catre 4 grupuri intersectoriale, reprezentand:

-        Consiliul National de Coordonare cu structurile sale de coordonare, tehnice si operationale

-        Ministerul Sanatatii si Centrul National SIDA, institutia abilitata cu coordonarea implementarii si monitorizarii PN HIV/SIDA

-        ONG si alte retele umbrela

-        Autoritatile APL    

Principalele lacune identificate au tinut de:

-        Lipsa termenilor de referinta clari pentru personalul ME la toate nivelele

-        Necesitatea institutionalizarii consolidarii capacitatilor in ME si inventarierea instruirilor si persoanelor instruite

-        Lipsa termenilor de referinta expliciti pentru GTL ME

-        Lipsa planurilor de ME sectoriale, teritoriale si la nivel de institutii

-        Planul de activitate ME axat pe activitati deja planificate, nu pe rezultate scontate/domenii cheie de functionalitate care necesita fortificare

-        Costurile de ME preponderent acoperite de donatori; lipsa durabilitatii finantarii

-        Lacune in protocoale, inclusiv pentru asigurarea calitatii datelor, pentru unele domenii programatice ale PN HIV/SIDA; necesitatea standardizarii tuturor formularelor de colectare a datelor de rutina

-        Lipsa agendei studiilor si cercetarilor

-        Dificultati in operationalizarea SIDATA si a unor SI pentru monitorizarea de rutina a PN HIV/SIDA

-        Lacune in cadrul normativ si operational de asigurare a supravegherii de abilitare si audit intern si extern al calitatii datelor

 


CAPITOLUL 2. SISTEMUL NATIONAL DE ME A HIV/SIDA: REZUMAT CONCEPTUAL

La nivel international, au fost elaborate standarde si ghiduri pentru sistemele de monitorizare si evaluare a infectiei HIV/SIDA. Acestea au fost documentate intr-o serie de manuale de ME: ONU-SIDA – programe nationale pentru SIDA: ghid de monitorizare si evaluare (ONU-SIDA, 2000); Monitorizarea Declaratiei de Angajament fata de infectia HIV/SIDA: ghid pentru elaborarea indicatorilor de baza (ONU-SIDA, 2002); Consilii nationale in SIDA: manual operational pentru monitorizare si evaluare (ONU-SIDA/Banca Mondiala, 2002), Cadrul Organizational pentru 12 componente ale unui sistem de ME functional, aprobat in anul 2007 de catre partenerii de dezvoltare si care stabileste o viziune comuna a multiplelor agentii asupra ceea ce constituie un sistem de ME absolut functional.

Sistemul de ME din Moldova urmeaza a fi fortificat si urmeaza a fi stabilite prioritatile pentru imbunatatirea functionalitatii si cost-eficientei in jurul abordarii din punct de vedere al sanatatii publice, descrise in Figura 2 prezentata in continuare: 

2.1 Definitii si concepte

În continuare sunt definite concepte aferente sistemului de ME in HIV/SIDA:

·            Raspundere — responsabilitatea pentru valorificarea resurselor si deciziilor luate, la fel ca si obligatia de a demonstra ca activitatea a fost realizata in corespundere cu regulile si standardele convenite si a raporta obiectiv si exact rezultatele performantei privind rolurile si/sau planurile mandatate.

·            Presupozitii — ipoteze despre factori sau riscuri, care ar putea afecta progresul sau succesul unei interventii. Rezultatele interventiei depind de faptul daca presupozitiile facute s-au dovedit sau nu a fi corecte.

·            Atribuire — conferirea unei legaturi cauzale dintre schimbarile observate si o anumita interventie.

·            Referinta de baza — starea serviciilor si masurile legate de rezultate, cum ar fi, de exemplu, cunostintele, atitudinile, normele, comportamentele si conditiile anterior unei interventii, comparativ cu care va fi evaluat sau comparat progresul realizat.

·            Jalon — un punct de referinta sau standard, fata de care poate fi evaluata performanta sau realizarile.

·            Surse de date: Sursele de date sunt seturi tangibile de informatie, de regula sub forma de rapoarte, rezultate ale studiilor, formulare de monitorizare din teritoriu, sau seturi de date oficiale ale Guvernului. Sursele de date confera valori indicatorilor la un anumit moment in timp.

·            Epidemiologie — studierea magnitudinii, repartizarii si factorilor determinanti ai conditiilor aferente sanatatii in anumite populatii, plus aplicarea rezultatelor in controlul problemelor de sanatate.

·            Evaluare – colectarea riguroasa si stiintifica a informatiei despre activitatile, particularitatile si rezultatele programului / interventiei, care determina meritul sau valoarea programului / interventiei. Studiile de evaluare ofera informatie credibila pentru a fi utilizata la ameliorarea programelor / interventiilor, identificarea lectiilor insusite si informarea deciziilor despre viitoarea alocare a resurselor. Toate evaluarile sunt corelate cu rezultatele finale (impact) spre deosebire numai de rezultatele intermediare (produse).

·            Studiu asupra institutiilor — studiu a unui esantion reprezentativ de institutii, care la general se tinde sa evalueze gradul de pregatire a tuturor elementelor necesare pentru a presta servicii si alte aspecte ale calitatii asistentei (de exemplu, infrastructura de baza, remedii medicamentoase, utilaj, seturi de investigatii, registre ale clientilor, cadre formate). Unitatile de observare sunt institutiile de diverse tipuri si niveluri din acelasi sistem al sanatatii. Cuprinsul studiului poate varia, dar tipic acesta include o inventariere a institutiilor, iar alteori – interviuri cu cadrele medicale, interviuri cu clientii la iesire si observari ale clientilor-prestatorilor.

·            Generalizabilitate — masura in care se poate presupune constatarile sa fie veridice pentru intreaga populatie-tinta si nu doar pentru esantionul populatiei supuse studiului.

·            Incidenta — numarul de cazuri noi ale unei maladii care au loc intr-o anumita populatie intr-un anumit interval de timp.

·            Indicator: o variabila cantitativa sau calitativa, care ofera o modalitate valida si veridica de masurare a realizarii, de evaluare a performantei, sau de reflectare a schimbarilor legate de interventie.

·            Produse informationale: Un produs informativ reprezinta un raport / act standard, produs la intervale egale dupa receptionarea surselor e date si analizarea acestor surse de date. De regula, raportarea are loc prin intermediul unui produs informativ.

·            Monitorizare: observarea de rutina a evolutiei si raportarea informatiei prioritare despre program / proiect, resursele sale si produsele, rezultatele si impacturile scontate. Monitorizarea este un proces continuu, de rutina, zilnic, evaluand cu regularitate activitatile si/sau procesele in desfasurare. Aceasta are menirea sa puna la dispozitia conducerii si principalilor actori implicati intr-o interventie in derulare indícii timpurii asupra progresului (sau lipsei acestuia) in vederea realizarii produselor.

·            Lantul de rezultate al ME: Exista patru niveluri de indicatori (de resurse, de produse, de rezultat si de impact), dupa cum sunt prezentate in continuare.

o           Resurse: Aceste contributie sunt resursele necesare pentru implementarea proiectului si a activitatilor sale. Resursele pot fi exprimate ca si efectivul de cadre si personal, utilaj si echipament, bunuri aprovizionate, infrastructura, mijloace de transport si alte resurse necesare. De asemenea, resursele pot fi exprimate si ca bugetul necesar pentru un anumit proiect sau o anumita activitate.

o           Produse: Produsele sunt rezultatele imediate ale activitatilor realizate. Acestea sunt, de regula, exprimate in cantitati, fie ca valori absolute sau ca proportii ale unei populatii. Produsele sunt, la general, exprimate separat pentru fiecare activitate.

o           Rezultate: Rezultatele reprezinta rezultatele pe termen mediu ale unei sau mai multor activitati. Rezultatele sunt ceea, ce produsele imediate ale activitatilor se anticipeaza sa genereze. De aceea, rezultatele sunt preponderent exprimate pentru un set de activitati. Pentru a fi masurate, acestea deseori necesita studii separate.

o           Impact: Impactul se refera la cel mai inalt nivel al rezultatelor, la rezultatele pe termen lung anticipate ale proiectului. De aceea, in linii generale, impactul se refera la obiectivul (scopul) sau obiectivele generale ale proiectului.

Aceste niveluri formeaza lantul de rezultate al ME. Acest ‘lant’ ilustreaza trecerea logica de la un nivel la urmatorul, dupa cum este elucidat in continuare:

Resurse Produse Rezultate Impact

Tabelul 1: Nivelurile de monitorizare si evaluare a rezultatelor [1]

Descrierea

Exemple de instrumente / surse

Resurse

Drept resurse servesc personalul, formarea profesionala, utilajul si sursele ce au fost investite in program, in vederea efectuarii activitatilor si realizarii produselor.

Date de rutina

Produs

Produsele sunt rezultate specifice ca urmare a valorificarii resurselor si efectuarii activitatilor.

Procesele asociate cu prestarea serviciilor sunt foarte importante si implica calitatea, costul per unitate, accesul si acoperirea.

Date de rutina

SI

Rezultat

Prin prestarea unor servicii de calitate satisfacatoare, economice, accesibile si raspandite pe larg sunt atinse principalele rezultate. Rezultatele reprezinta schimbarile in comportamente sau deprinderi, in special – practici mai sigure de prevenire a infectiei HIV si cresterea abilitatii de a face fata la SIDA.

Studii speciale, de exemplu, studiul demografic si al sanatatii (DHS), studiile de supraveghere comportamentale (SSC)

Impact

Rezultatele sus-mentionate sunt intentionate sa contribuie la impacturi majore si masurabile asupra sanatatii, in special la reducerea incidentei ITS si HIV.

Studii speciale, de exemplu, DHS, studii de supraveghere

De regula, resursele (de exemplu, mijloacele financiare, echipamentul, alte resurse) sunt necesare pentru a implementa activitati. Activitatile ce sunt implementate, genereaza produse ale activitatii (de exemplu, persoane formate profesional, ateliere de lucru organizate). În schimb, o serie de produse ale activitatilor, in cazul in care au fost implementate corect, ar urma sa genereze unele rezultate (de exemplu, diminuarea comportamentului sexual riscant). Pe termen mai lung, schimbarile cauzate de rezultate ar urma sa duca la realizarea unui impact (de exemplu, diminuarea prevalentei infectiei HIV). Figura 3 prezinta grafic lantul de rezultate al ME si sursele de date asociate acestuia:

Text Box: PIRAMIDA REZULTATELOR

Indicatori de impact

 

Indicatori de rezultat

 

Indicatori de produs

 

Indicatori de resurse

 

Sunt necesari indicatori pentru supravegherea in dinamica a progresului realizat la capitolul obiectivele nationale in infectia HIV, dupa cum sunt formulate in Planul National Strategic pentru HIV/SIDA

 

·   Indicatori exprimati in numere

·   Bazati pe numarul actual din teritorii, nu pe estimari

·   Masurati prin intermediul datelor de monitorizare a programului de la implementatori

·   Masurari recurente, ajustari continue a valorilor

 

·   Indicatori exprimati in procente

·   Bazati pe esantioane reprezentative

·   Masurati prin studii, nu sunt corelate cu implementatorii

·   Masurari periodice, ajustari periodice

 

Surse de date la nivel de rezultat si impact

 

Surse de date la nivel de produs

 

Figura 3. Lantul de rezultate ME si sursele de date asociate

 

·            Studiu operational — evaluare sistematica si obiectiva a disponibilitatii, accesibilitatii, calitatii si/sau durabilitatii serviciilor menite sa imbunatateasca prestarea serviciilor. Acesta evalueaza doar factorii ce sunt sub controlul managerilor programului / proiectului, cum ar fi ameliorarea calitatii serviciilor, fortificarea formarii profesionale si supravegherea personalului, adaugarea componentelor noi la servicii.

·            Performanta — masura in care o interventie sau o organizatie functioneaza potrivit unor criterii / standarde / indrumari specifice sau realizeaza rezultate in conformitate cu obiectivele trasate sau planurile elaborate.

·            Studiu populational — un tip de studiu care este statistic reprezentativ pentru populatia-tinta, asa cum ar fi Studiul Indicatorilor SIDS (AIS), Studiul demografic si asupra sanatatii (DHS).

·            Prevalenta — numarul total de persoane cu o anumita maladie sau stare la un anumit moment in timp.

·            Date calitative — datele colectate cu utilizarea metodelor calitative, cum ar fi interviurile, grupurile tematice (focus groups), observarile si interviurile cu principalii informatori. Datele calitative pot asigura o intelegere a situatiilor si interactiunilor sociale, de rand cu valorile, perceptiile, motivatiile si reactiile persoanelor. Datele calitative sunt exprimate, la general, sub forma narativa, ca imagini sau obiecte (adica, non-numeric). Nota: Scopul unui studiu calitativ este sa ofere o descriere completa si detaliata.

·            Asigurarea calitatii — procese planificate si sistematice vizand evaluarea si ameliorarea meritelor sau valorii unei interventii sau a compliantei acesteia cu anumite standarde. Nota: exemple de activitati pentru asigurarea calitatii includ evaluari, analize ale conducerii pe baza de rezultate.

·            Date cantitative — datele colectate cu utilizarea metodelor cantitative, cum ar fi studiile. Datele cantitative sunt cuantificate in valori numerice, pot fi analizate prin aplicarea metodelor statistice si pot fi prezentate in tabele, imagini, histograme si graficele. Nota: Scopul unui studiu cantitativ este sa clasifice particularitatile, sa le numere si sa elaboreze modele statistice in incercarea de a explica ceea, ce este observat.

·            Relevanta — masura in care obiectivele, produsele sau rezultatele unei interventii sunt consecvente nevoilor beneficiarilor, politicilor organizatiilor, nevoilor tarii si/sau prioritatilor globale.

·             Veridicitate — consecventa sau gradul de dependenta a datelor colectate prin utilizarea repetata a unui instrument sau a unei proceduri de colectare a datelor stiintifice, utilizate in aceleasi conditii.

·             Studiu (stiintific) — studiu ce intentioneaza sa genereze sau sa contribuie la cunostinte generalizabile pentru imbunatatirea practicilor din sanatatea publica, adica, studiul intentioneaza sa genereze informatie nou, care este relevanta in afara populatiei sau programului, din care au fost colectate datele. De regula, studiile incearca sa faca declaratii despre modul in care diversele valori din studiu, in circumstante controlate, se afecteaza reciproc la un anumit moment in timp.

·             Supraveghere de generatia a doua — supravegherea infectiei HIV care nu doar monitorizeaza prevalenta infectiei HIV, dar si utilizeaza surse suplimentare de informatie pentru a imbunatati intelegerea evolutiei epidemiei in timp. Aceasta include supravegherea biologica a infectiei HIV si a altor infectii cu transmitere sexuala, la fel ca si supravegherea sistematica a comportamentelor ce contribuie la raspandirea acesteia.

·             Supraveghere de sentinela — colectarea continua si sistematica, plus analiza datelor din anumite locatii (de exemplu, spitale, centre de sanatate, clinici antenatale) selectate in functie de amplasarea geografica a acestora, specializarea medicala si populatiile deservite si care sunt considerate cu potential de a indica precoce schimbarile in nivelurile unei afectiuni.

·             Actor — persoana, grup de persoane, sau entitate, cu rol si interes direct sau indirect in scopurile sau obiectivele si implementarea programului / interventiei si/sau evaluarea acestora.

·             Supraveghere — colectarea, analiza, interpretarea si distribuirea continua si sistematica a datelor cu privire la un eveniment de sanatate, care sa fie utilizat in careva actiuni de sanatate publica in scopul reducerii morbiditatii si mortalitatii si in scopul ameliorarii sanatatii. Datele obtinute prin supraveghere ar putea facilita prognozarea evolutiilor ulterioare si sa directioneze programele necesare de prevenire si tratament.

·             Obiectiv vizat / tinta — obiectivul, realizarea caruia este scopul unui program / al unei interventii, exprimat printr-o valoare masurabila; valoarea trasata a unui indicator la un anumit moment in timp.

·             Triangulare — analiza datelor din trei sau mai multe surse, obtinute prin diferite metode. Constatarile ar putea fi confirmate, iar dezavantajele sau erorile sistematice ale oricarei metode sau surse de date ar putea fi compensata de punctele forte ale altora, astfel sporind validitatea si veridicitatea rezultatelor.

·             Validitate — masura in care o masurare sau o investigatie masoara cu exactitate ceea ce este intentionat a fi cuantificat.

2.2. Scopuri si obiective ale Planului National ME  

Scopul Planului de ME pentru HIV/SIDA este:

ghidarea si coordonarea eficienta a procesului de colectare, analiza, agregare si utilizare a datelor, care va permite monitorizarea in dinamica a progresului realizat in domeniul raspunsului national la HIV/SIDA si ITS si fortificarea procesului de luare a deciziilor

În contextul acestui scop, drept obiective ale Planului de ME sunt:

  1. elaborarea procesului de monitorizare si evaluare, care va permite colectarea, prelucrarea, analiza si interpretarea sistematica a datelor;
  2. intocmirea listei indicatorilor de baza, care vor facilita monitorizarea progreselor realizate in combaterea infectiei HIV/SIDA si ITS si identificarea necesitatilor pentru luarea deciziilor;
  3. descrierea principalelor surse utilizate pentru colectarea datelor de monitorizare si evaluare necesare;
  4. stabilirea fluxului informational;
  5. descrierea functiilor responsabililor de monitorizare si evaluare;
  6. asigurarea transparentei produselor diseminate si a mecanismelor pentru distribuirea datelor. 

Produsele scontate din implementarea Planului de ME:

  1. raportarea de calitate si in termen;
  2. fortificarea sistemului de monitorizare si evaluare;
  3. fluxul structurat si coordonat al informatiei de rutina;
  4. crearea depozitarului unic de date care ar integra sistemele de raportare preexistente;
  5. elaborarea strategiei de diseminare a datelor;
  6. intocmirea planului de crestere a competentelor;
  7. stabilirea agendelor de studii si evaluare. 

2.3 Componentele sistemului national de ME a infectiei HIV/SIDA

Potrivit Cadrului organizatoric pentru cele 12 componente ale unui sistem de ME functional, aprobat in anul 2007 de catre partenerii de dezvoltare si care constituie viziunea comuna a mai multor agentii a ceea ce constituie un sistem de ME absolut functional, toate componentele trebuie sa fie prezente si sa functioneze la un standard acceptabil pentru ca sistemul national de ME sa functioneze eficient.

Inelul extern reprezinta resursele umane, parteneriate si planificare pentru sprijinul colectarii datelor si valorificarii datelor. Acesta include indivizi, organizatii, functii/actiuni si cultura organizationala, care sunt fundamentale pentru imbunatatirea si mentinerea performantei sistemului de ME. Inelul din mijloc se axeaza pe mecanismele, prin intermediul carora datele sunt colectate, verificate si transformate in informatie utila. Centrul diagramei reprezinta scopul central al sistemului de ME: utilizarea datelor in procesul de luare a deciziilor (Figura 4).

Resurse umane, parteneriate si planificare

1. Structurile organizationale cu functii de ME a infectiei HIV

2. Capacitatile umane pentru ME infectiei HIV

3. Parteneriate pentru planificarea, coordonarea si gestionarea sistemului de ME a infectiei HIV

4. Plan national si multisectorial de ME a infectiei HIV

5. Plan de lucru national anual de ME a infectiei HIV, cu costurile calculate

6. Pledoarie, comunicare si cultura pentru ME infectiei HIV

Colectarea, verificarea si analiza datelor

7. Monitorizarea de rutina a programului in domeniul infectiei HIV

8. Studii si supraveghere

9. Baze de date nationale si sub-nationale in domeniul infectiei HIV

10. Supravegherea de sprijin si auditul datelor

11. Studii stiintifice si evaluarea infectiei HIV

Valorificarea datelor in procesul de luare a deciziilor

12. Distribuirea si utilizarea datelor

2.4. Nivelurile sistemului de ME

Sistemul national de ME detine functii importante la nivel central, teritorial (regional/raional) si de prestare a serviciilor. În timp ce atributiile intrunite la nivel central sunt dezvoltate mai bine, nivelurile teritorial si de prestare a serviciilor necesita a fi fortificate multilateral.

Suplimentar la entitatile publice, circa 40 de ONG-uri internationale si domestice ce activeaza in domeniul HIV/SIDA si TBC in Moldova aduc un aport valoros la raspunsul national, in special in domeniile de prevenire si prestare a serviciilor. De asemenea, ONG-le gestioneaza si implementeaza majoritatea activitatilor sprijinite din granturile Fondului Global si ale altor donatori internationali. Totodata, donatorii bilaterali si multilaterali se numara printre actorii implicati in raspunsul national. Diversitatea actorilor si procesele participative de planificare strategica, implementare, monitorizare si evaluare ale PN HIV/SIDA impun necesitatea imperativa a unei viziuni clare asupra nivelurilor sistemului de ME exhaustiv si multisectorial, asupra rolurilor pe care actorii le exercita in cadrul sistemului in cauza, precum si a fluxurilor informative.

La nivel national, atributiile de monitorizare a PN HIV/SIDA si de audit al datelor revin Centrului national SIDA, iar atributiile de coordonare a evaluarii – GTL pe Monitorizare si Evaluare si subcomitetului operational pe HIV/SIDA al acestuia. 

La nivel central, exista verticale in sistemul de consiliere si testare voluntara, in managementul clinic al cazului HIV – SIME-HIV, in monitorizarea ITS (SIME-ITS) si TB (SIME-TB). Activitatile de profilaxie intreprinse de sistemul de sanatate sant raportate, neautomatizat, catre Centrul National de Sanatate Publica, prin intermediul centrelor raionale de sanatate publica si IMSP. În cazul raportarilor intersectoriale, verticalele sant sub-dezvoltate, iar schimbul de date la nivel central – limitat. În faza incipienta sant raportarile pe activitati de prevenire in scoli – catre Ministerul Educatiei, in afara scolii – catre Ministerul Tineretului si Sportului, si cele pe ingrijiri si suport social – catre MMPSF. 

La nivel regional, Centru SIDA Tiraspol indeplineste rolul de mecanism coordonator si de monitorizare a activitatilor intreprinse in regiunile de Est. La nivel raional, institutiile de resort (IMSP, Directii raionale Învatamant, Tineret si Sport, centre raionale de sanatate publica) au atributii de agregare a datelor si control al calitatii acestora, si de raportare la nivel national.

La nivel de prestare a serviciilor, exista anumite atributii de ME a infectiei HIV conferite anumitor persoane/unitati din cadrul institutiilor medico-sanitare la nivel de asistenta medicala primara – infectionist, medic de familie, departamentul statistica. ONG care presteaza servicii deseori nu sunt completati cu personal specific destinat ME, responsabilitatile de ME fiind parte a volumului de lucru al implementatorilor de servicii. Din cauza deficitului de resurse umane si timp, aceste atributii sunt deseori, in esenta, limitate / formale, iar competentele sunt limitate.

În timp ce organizatiile umbrela sunt implicate in monitorizarea de rutina a programului, mandatul pentru ME infectiei HIV, stipulat in PN HIV/SIDA, nu este clar definit la nivel de organizatie si nu exista careva unitati sau departament formal desemnate, iar resursele umane sunt foarte limitate pentru acest scop (de exemplu, Fundatia Soros – 1 coordonator ME; alte organizatii umbrela nu au personal desemnat cu atributii primare de ME).

Sub egida CNC functioneaza un grup tehnic de lucru (GTL), format din mai actori multipli, in materie de ME, axandu-se pe imbunatatirea calitatii datelor si ameliorarea fluxurilor informationale pentru statistica de rutina, la fel ca si pe cresterea competentelor nationale in realizarea studiilor operationale.

2.4.1. Fluxuri de date

a.    Verticale de raportare existente, sisteme automatizate

Exemplu:

b.   Verticale de raportare existente, sisteme neautomatizate

Exemplu:

c.    Verticale in curs de institutionalizare

Exemplu:

  1. orizontale (intersectoriale)

MMPSF

 

suport social

 
Exemplu:

Text Box:

2.4.2. Rolurile si functiile nivelurilor sistemului de ME:

Tabel 2. Rolurile actorilor sociali cheie in cadrul sistemului de ME

Institutia  abilitata

Frecventa raportarii

Comentarii

PREVENIRE

Centru National de Sanatate Publica

Semestrial

Date agregate pentru centrele teritoriale de sanatate publica, validate si introduse in SIDATA

Centrul de profilaxie si combatere SIDA

Trimestrial

Date agregate introduse in SIDATA. Validarea datelor per sector tematic al Programului

Ministerul Educatiei

Semestrial

Date agregate pentru institutiile de invatamint si ONG-uri, validate si introduse in SIDATA

Ministerul Tineretului si Sportului

Anual

Date agregate de la autoritatile administratiei publice centrale, pe activitati intreprinse de specialisti tineret si ONG, validate si introduse in SIDATA

Institutii medico-sanitare publice (CTV)

Trimestrial

Date pe caz consiliat, sistem automatizat CTV

Institutia medico-sanitara publica Dispensarul dermato-venerologic republican (ITS)

Trimestrial

Date pe caz depistat, agregate si codificate in sistemul automatizat SIME-ITS la nivel de DDVR. Validare si introducere in SIDATA

Retele umbrela de ONG-uri 

Trimestrial

Date agregate de la ONG-uri si institutii publice implementatoare, validate si introduse in SIDATA

ONG „Centrul National de Resurse pentru Tineri”

Trimestrial

Date agregate de la centrele raionale si locale de resurse pentru tineri, introduse in SIDATA. Validare – Ministerul Tineretului si Sportului

Departamentul Institutii Penitenciare (RR si CTV)

Trimestrial

Date agregate, validate si introduse in SIDATA

Institutia medico-sanitara publica, Dispensarul Narcologic Republican

Trimestrial

Date agregate de la servicii narcologice teritoriale, validate si introduse in SIDATA

Centrul SIDA Tiraspol

Trimestrial

Date agregate pentru regiune

Centrul National de Transfuzie a Singelui

Trimestrial

Date agregate, validate si introduse in SIDATA

Centrul de Sanatate Prietenos Tinerilor „Neovita”

Trimestrial

Date agregate de la centrele de sanatate prietenoase tinerilor  raionale, validate si introduse in SIDATA

Centrul National de Sanatate a Reproducerii si Genetica Medicala

Semestrial

Date agregate de la cabinetele raionale de sanatate a reproducerii

Patronate, sindicate si sector privat

Semestrial

Date raportate Ministerului Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, responsabil pentru agregare si introducere in SIDATA

ONG-uri

Trimestrial

Date raportate retelei umbrela respective, responsabile pentru agregare si introducere in SIDATA

Sector religios

Trimestrial

Date raportate retelei umbrela respective, responsabile pentru agregare si introducere in SIDATA

Donatori

Semestrial

Informatie pe tipuri de asistenta si implementatori

TRATAMENT SI ÎNGRIJIRE

Centre regionale de tratament ARV

Trimestrial

Management clinic al cazului; date codificate introduse in SIME-HIV

Institutia medico-sanitara publica Spitalul Clinic Republican de Boli Infectioase „Toma Ciorba” (tratament ARV si paliativ in conditii de stationar)

Trimestrial

Date agregate privind tratamentul ARV parvenite din SIME-HIV, introduse in SIDATA. Date administrative privind tratament paliativ din stationar, introduse in SIDATA. Centru de profilaxie si combatere SIDA – responsabil de validare

Centrul SIDA Tiraspol (tratament)

Trimestrial

Date agregate de la infectionisti

ONG-uri

Trimestrial

Date privind serviciile de ingrijiri paliative prestate de centre sociale si ONG-uri, introduse in SIDATA. Validarea de catre retelele umbrela ale ONG-urilor

MITIGARE SI SUPORT SOCIAL

Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei

Semestrial

Date agregate de la institutiile afiliate (verticale neautomatizate si automatizate) si ONG-uri, validate si introduse in SIDATA

Consiliul Republican de Expertiza Medicala a Vitalitatii

Semestrial

Date agregate in softul informational pentru serviciul de evidenta a persoanelor infectate si afectate de HIV incadrate in sistemul de protectie sociala

Fondul republican de sustinere sociala a populatiei

Semestrial

Date agregate in softul informational pentru serviciul de evidenta a persoanelor infectate si afectate de HIV incadrate in sistemul de protectie sociala

Casa Nationala de Asigurari Sociale

Semestrial

Date agregate in softul informational pentru serviciul de evidenta a persoanelor infectate si afectate de HIV incadrate in sistemul de protectie sociala

MEDIU ABILITANT

Secretariatul CNC

Trimestrial

Date agregate, introduse in SIDATA. Validare - Centrul National SIDA

Secretariatele retelelor

Trimestrial

Date agregate, introduse in SIDATA. Validare - Centrul National SIDA

ONG-uri

Trimestrial

Date transmise ONG retele sau introduse direct in SIDATA

Centrul de profilaxie si control SIDA

Trimestrial

Date referitor la implementarea Programului national, coordonarea si consolidarea sistemului de monitorizare si evaluare, introduse in SIDATA

2.4.3. Actori la nivel raional  (Figura 5)

2.5. Elaborarea Planului de ME – rationamente si proces

Cadrul Planului de ME a fost elaborat pe baza urmatoarelor principii fundamentale:

Incorporarea in activitatile de baza (mainstreaming): ME este incorporata / integrata in toate programele si interventiile HIV/SIDA din tara, la toate nivelurile si de catre toti actorii implicati. Fiecare interventie va defini indicatorii de rutina si formatele de raportare, de care se va conduce monitorizarea progresului realizat.

Integrare: Indicatorii nationali si de rutina (atat clinici, cat si cei non-clinici) pentru monitorizarea raspunsului national vor fi integrati in baza de date nationala pentru ME.

Simplitate: Usurinta cu care datele sunt colectate, analizate si raportate ramane un aspect crucial. Datele colectate la nivel de institutie, gospodarie casnica si comunitate trebuie sa fie posibil de introdus in registre si formulare. Colarea si analiza datelor nu trebuie sa stopeze procesul de functionare din cauza unei caderi de tensiune, deficit de rechizite de imprimare sau din cauza unei defectiuni a computerelor. Totusi, colectarea datelor urmeaza sa beneficieze, de asemenea, in masura deplina, de tehnologiile moderne pentru facilitarea agregarii si analizei datelor si generarii rapoartelor nationale.

Orientare pe actiuni: Datele colectate trebuie sa fie utilizate in procesul de luare a deciziilor tehnice sau de program. Trebuie sa existe o conexiune directa dintre colectarea, analiza, raportarea datelor si procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile de interventii in HIV/SIDA. Un sistem de ME ofera informatie pentru elaborarea politicilor, planificarea programelor si managementul operational. De asemenea, acesta colecteaza si remite mai departe doar informatia necesara pentru procesul de luare a deciziilor, concomitent oferind feedback la periferie.

Transparenta si raspundere: ME raspunsului national la HIV/SIDA trebuie sa fie deschise si participative pentru toti actorii si participantii implicati de la toate nivelurile. Persoanele responsabile pentru colectarea, analiza si raportarea datelor, precum si factorii de decizie in aspecte de politici, trebuie sa-si asume o responsabilitate pentru actiunile sale si sa fie in stare sa apere intr-un mod profesionist rapoartele si/sau rezolutiile sale. Toti actorii si participantii urmeaza sa convina asupra si sa respecte acest principiul principal.

Factorii determinanti ce stau la baza si care au indrumat elaborarea acestui Plan de ME sunt precum urmeaza:

1.               Necesitatea intelegerii sistemului, accesibilitatii acestuia si in corespundere cu necesitatile tuturor actorilor implicasi in raspunsul la infectia HIV/SIDA.

2.               Necesitatea integrarii structurii si componentelor sistemului de ME in sistemele existente si aprobarea acestuia de catre actori, in scopul asigurari fluxurilor adecvate de date de la actori la CNC.

3.               Necesitatea atribuirii responsabilitatilor pentru colectarea datelor organizatiilor specifice.

4.               Necesitatea asigurarii continuitatii sistemului de ME cu datele existente si generarea datelor noi pentru evitarea dublarii si evitarea lacunelor la analiza datelor, deoarece datele sunt generate la diverse niveluri si sub diverse forme – fie ca parte a implementarii interventiilor in domeniul infectiei HIV/SIDA, fie de sine-statator ca parte a activitatilor de studii sau cercetari stiintifice.

5.               Necesitatea suplinirii Planului de ME cu un plan anual de activitati pentru a evita situatia, in care activitatile de ME ce urmeaza a fi implementate sa nu fie finantate.

6.               Necesitatea conchiderii in Planul de ME si distinctiei dintre asigurarea unei analize semnificative a fiecarui domeniu din program si asigurarea unui cadru operational national pentru sistemul de ME.

Din punct de vedere al procesului, Planul National de ME a fost elaborat in paralel cu proiectul de Program National pentru HIV/SIDA si constituie parte integra din acesta; urmeaza a fi revizuit la etapa EMT si la analiza finala a programului. Documentul este menit sa reprezinte un cadru operational dinamic si flexibil, de aceea amendamentele ar putea fi aplicate la etapa de analiza anuala, in cazul in care GTL pentru ME a recomandat atare amendamente si CNC le-a aprobat prin rezolutia sa. Sursele de date pentru indicatorii de resurse, produse, rezultate si impact, precum definiti in cadrul logic, s-ar putea sa fie analizati daca acestia ar putea fi actualizati cu surse de date mai bune (mai exacte sau mai oportune in timp). În cazul in care vor fi necesare produse informationale noi, acestea ar putea fi adaugate la lista curenta de produse informationale, in acelasi format si continut de baza.

 

Planul de lucru ME si bugetul operational urmeaza a fi ajustate atunci, cand sunt elaborate planul de lucru si bugetul pentru anul financiar in cauza.

 



CAPITOLUL 3. INDICATORII NATIONALI PENTRU INFECTIA HIV ÎN FUNCTIE DE DOMENIUL DE PROGRAM

Acest capitol prezinta indicatorii pentru monitorizarea si evaluarea raspunsului national la epidemia HIV/SIDA. Indicatorii au fost selectati pentru a fi:

-             În corespundere cu obiectivele de prioritate stabilite de Programul National HIV/SIDA;

-             În corespundere cu obiectivele de prioritate si indicatorii relevanti pentru infectia HIV/SIDA ai PND Moldova si ODM nationalizate;

-             În corespundere cu indicatorii de baza internationali recomandati din UNGASS;

-             În corespundere cu indicatorii de baza pentru realizarea initiativei ‘Acces Universal’ la interventii in domeniul HIV/SIDA;

-             În corespundere cu indicatorii relevanti pentru infectia HIV/SIDA din alte politici si planuri nationale principale (Politica Nationala de Sanatate, Programul National pentru Sanatatea Reproducerii, Conceptul national privind serviciile de sanatate prietenoase tinerilor – SSPT)

-             În corespundere cu ghidul international pentru ME infectiei HIV/SIDA, produs de ONU-SIDA si partenerii sai[2]; precum si

-             Cuantificabili realist si la un cost rezonabil.

Monitorizarea echitatii si accesului la interventii eficiente de prevenire, ingrijiri si tratament, precum si atenuarea impactului, este reflectata in definitia si dezagregarea indicatorilor respectivi. Modul in care acesti indicatori urmeaza a fi dezagregati este inclus in definitia indicatorilor. Categoriile standard sunt varsta, sexul, amplasarea si regiunea.

Acest Plan de monitorizare si evaluare a definit un sir de indicatori pentru monitorizarea raspunsului national la infectia HIV, pe baza surselor de date esentiale. Indicatorii de rezultat si impact sunt, de regula, derivati din datele colectate prin intermediul studiilor populationale, in timp ce indicatorii de monitorizare a programului sunt derivati din sistemele de date de rutina la nivel de program. Mai mult ca atat, valorile indicatorilor de rezultat si impact sunt influentate de o serie de programe, in timp ce exista o probabilitate mai mare ca indicatorii de monitorizare a programului sa fie specifici programelor, interventiilor si activitatilor. 


3.1.1. Cadru de Rezultate si Indicatori

 

Scopul Programului National

Promovarea modului sanatos de viata, formarea comportamentului sigur si inofensiv, extinderea activitatilor de prevenire in rindul populatiei, inclusiv al populatiei rurale, populatiei mobile, extinderea accesului la servicii de sanatate (consiliere si testare voluntara, depistare precoce, tratament, ingrijiri si suport), precum si mentinerea situatiei epidemice a infectiei HIV in stadiul epidemiei concentrate.

Indicatori de impact

Formularea indicatorului

Valoare de baza

Valoare scontata

Valoare

An

Sursa

Valoare

An

Sursa

1

Prevalenta HIV

0.37

2010

Estimari epidemiologice

0.44

2015

Estimari epidemiologice

2

Prevalenta HIV in rindul UDI

16,4%

2009

Studii de seroprevalenta

20%

2015

Studii de seroprevalenta

3

Prevalenta HIV in rindul LSC

6.10%

2009

Studii de seroprevalenta

11%

2015

Studii de seroprevalenta

4

Prevalenta HIV in rindul BSB

1.70%

2010

Studii de seroprevalenta

5%

2015

Studii de seroprevalenta

5

Prevalenta HIV in rindul gravidelor

0.29%

2009

Statistica administrativa

0.16%

2015

Statistica administrativa

Obiective

1

Incidenta infectiei HIV catre anul 2015 nu va depasi 20,0 cazuri la 100000 populatie in grupul de virsta 0-39 ani.

Nr indicator

Formularea indicatorului de rezultat

Valoare de baza

Valoare scontata

Valoare

An

Sursa

Valoare

An

Sursa

1.1

Incidenta inregistrata a cazurilor noi HIV la 100 000 populatie

17

2009

Statistica administrativa

20

2015

Statistica administrativa

1.2.

% femeilor si barbatilor de 15 – 49 ani care au avut contacte sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni si au folosit prezervativul la ultimul contact sexual

68%

2009

Studiu comportamental

70%

2015

Studiu comportamental

1.3.

% UDI care au folosit echipament steril (nu au facut schimb direct si indirect) la ultima injectare

99.30%

2009

Studii de seroprevalenta

99%

2015

Studii de seroprevalenta

1.4.

% UDI care au folosit prezervativul la ultimul contact sexual

35,6

2009

Studii de seroprevalenta

55%

2015

Studii de seroprevalenta

1.5

% LSC care au folosit prezervativul la ultimul contact sexual comercial

90.8%

2009

Studii de seroprevalenta

90%

2015

Studii de seroprevalenta

1.6

% BSB care au folosit prezervativul la ultimul contact homosexual anal

61,9%

2010

Studii de seroprevalenta

75%

2015

Studii de seroprevalenta

2

Mortalitatea persoanelor cu HIV/SIDA din numarul total al persoanelor estimate catre anul 2015 se va reduce cu 10%. 

2.1

% adultilor si copiilor cu HIV care primesc tratament 12, 24, 36, 48, 60 luni dupa initierea terapiei ARV

12 l:88.26%; 24 l: 88%; 36 l: 72%; 48 l: 79%; 60 l: 57%

2009

Statistica administrativa

12 l:88.26%; 24 l: 88%; 36 l: 85%; 48 l: 80%; 60 l: 70%

2015

Statistica administrativa

 

Obiective specifice

 

Nr

Formularea obiectivului specific

Contribuie la Obiectivul Nr.

 

 

1

Asigurarea accesului a cel putin 10% din populatia generala la servicii de prevenire a infectiei HIV si ITS pina in 2015

1

 

2

Asigurarea accesului a 60% din numarul estimat al persoanelor din grupurile de risc sporit (LSC, BSB, UDI) la servicii de prevenire pina in 2015

1

 

3

Asigurarea a 10 % din populatie cu prezervative pina in 2015

1

 

4

Asigurarea cu tratament ITS a 80% din pacientii diagnosticati cu ITS pina in 2015

1

 

5

Asigurarea accesului a cel putin 95% din femeile cu HIV/SIDA insarcinate la servicii de profilaxie a transmiterii a infectiei de la mama la fat pina in 2015

1

 

6

Asigurarea securitatii a 100% de probe de singe destinat transfuziei

1

 

7

Asigurarea accesului la profilaxie postcontact al tuturor persoanelor in situatii de risc de infectare cu HIV in 100% din necesitate

1

 

8

Asigurarea cu tratament ARV a 80% din numarul estimat al persoanelor cu HIV si al bolnavilor de SIDA care necesita tratament pina in 2015

2

 

9

Asigurarea cu ingrijiri si suport a 10% din numarul estimat al persoanelor cu HIV si bolnavilor de SIDA pina in 2015

2

 

10

Crearea unui sistem eficient de management al programului pina in 2015

1.2

 

 

 

Scopul Planului de Monitorizare si Evaluare

Contribuie la Obiectivul Specific Nr.

 

Ghidarea si coordonarea eficienta a procesului de colectare, analiza, agregare si utilizare a datelor, care va permite monitorizarea in dinamica a progresului realizat in domeniul raspunsului national la HIV/SIDA si ITS si fortificarea procesului de luare a deciziilor

10

 

Nr indicator

Obiectiv specific

Formularea indicatorului

Valoare de baza

Valoare scontata

Valoare

An

Sursa

Valoare

An

Sursa

1

1

% populatiei generale de 15 – 49 ani care cunosc caile de transmitere HIV si care resping principalele conceptii gresite despre transmiterea HIV

30,6%

2009

Studiu comportamental

50%

2015

Studiu comportamental

2

1

% femeilor si barbatilor de 15-49 ani care au facut testul la HIV in ultimele 12 luni si isi cunosc rezultatul ultimului test

13,2%

2009

Studiu comportamental

13%

2015

Studiu comportamental

3

2

% UDI care au beneficiat de pachetul de servicii  pe durata ultimului an

7,4%

2009

Studiu comportamental de seroprevalenta

60%

2015

Studiu comportamental de seroprevalenta

4

2

% LSC care au beneficiat de pachetul de servicii  pe durata ultimului an

15,3%

2009

Studiu comportamental de seroprevalenta

60%

2015

Studiu comportamental de seroprevalenta

5

2

% BSB care au beneficiat de pachetul de servicii pe durata ultimului an

25%

2009

Studiu comportamental de seroprevalenta

60%

2015

Studiu comportamental de seroprevalenta

6

3

% populatiei generale 15 – 49 ani care a beneficiat de prezervative gratuit

N/A

 

10%

2015

Studiu comportamental

7

4

% pacientilor cu ITS diagnosticati care au primt tratament conform standardelor nationale

 80%

2009 

Statistica administrativa

80%

2015

Statistica administrativa

8

5

% femeilor gravide HIV pozitive care au primit tratament ARV pentru a reduce riscul de transmitere de la mama la fat

81,9%

2009

Statistica administrativa

90%

2015

Statistica administrativa

9

5

% copiilor nascuti din mame HIV pozitive care au primit substituenti ai laptelui matern

97,5%

2009

Statistica administrativa

97,5%

2015

Statistica administrativa

10

6

% mostrelor de singe donate testate dupa criteriile de calitate

100%

2009

Statistica administrativa

100%

2015

Statistica administrativa

11

7

% institutiilor care dispun de kit-ul pentru profilaxie postexpunere

N/A

 

TBD

2015

Studiu reprezentativ in institutiile medicale

12

8

% adultilor si copiilor cu infectie HIV avansata care primesc terapie ARV

34,6%

2009

Statistica administrativa/SPECTRUM

80%

2015

Statistica administrativa/SPECTRUM

13

9

% adultilor si copiilor cu infectie HIV care au primit suport social pe durata ultimului an

N/A

 

 

10%

2015

Studiu/statistica administrativa

14

9

% adultilor si copiilor cu infectie HIV acoperiti cu serviciile de management al cazului

N/A

 

 

10%

2015

Studiu/statistica administrativa

15

10

Indicele compus al politicilor nationale

18

2010

Interviuri informatori cheie cu aplicarea isntrumentului NCPI

20

2015

Interviuri informatori cheie cu aplicarea isntrumentului NCPI

16

10

% resurselor publice in cheltuielile in HIV/SIDA

 47%

2009

NASA

 65%

2015

NASA

17

10

Unitate de monitorizare si evaluare a raspunsului national cu functii atribuite prin  documente normative nationale, functii care permit exercitarea atributiilor multisectorale, care isi exercita pe deplin functiile

in proces

 

checklist

 

2015

 

18

10

%  rapoarte de monitorizare si evaluare a produselor elaborate din cele planificate

N/A

 

TBD

2015

 

 

3.1.2. Definitiile Indicatorilor de monitorizare si evaluare a Programului

IndicatorIi de impact

Indicatori

Numarator

Numitor

Ghidul international

Sursa de date

Dezagregare

Institutia responsabila

Frecventa raportarii

Valoarea de baza

Valoarea scontata (2015)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Prevalenta HIV (% din esantion sau estimat national)

Numarul mostrelor de singe cu rezultat pozitiv la HIV

Numarul mostrelor

testate

UNGASS #22

OMS,

supravegherea

de generatia a doua

Studii

epidemiologice/Statistica de rutina

Dezagregare dupa grup de virsta, gen, regiune (malul drept si malul sting), mediul de resedinta

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

0.37

0.44

Prevalenta HIV in rindul populatiilor cu risc sporit de infectare (UDI, LSC, BSB si detinuti)

Numarul mostrelor de singe cu rezultat pozitiv la markeri HIV

Numarul mostrelor testate

UNGASS #23

OMS, supravegherea de generatia a doua

Studii de seroprevalenta (studiu integrat biocomportamental)

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

UDI – 16.4%

LSC –

6.1%

BSB –

1.7%

Detinuti – 3.5%

UDI – 20%

LSC – 11%

BSB – 5%

Detinuti – 3.5%

Prevalenta HVC in rindul populatiilor cu risc sporit de infectare (UDI, LSC, BSB si detinuti)

Numarul mostrelor de singe cu rezultat pozitiv la markeri  HVC

Numarul mostrelor testate

UNGASS #23

OMS, supravegherea de generatia a doua

Studii de seroprevalenta (studiu integrat biocomportamental)

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

UDI – 72,8%

LSC – 16%

BSB –  3,6%

Detinuti – 15,7%

UDI – 63%

LSC – 11%

BSB –  3%

Detinuti – 10,7%

Prevalenta HVB in rindul populatiilor cu risc sporit de infectare (UDI, LSC, BSB si detinuti)

Numarul mostrelor de singe cu rezultat pozitiv la markeri HVB

Numarul mostrelor testate

UNGASS #23

OMS, supravegherea de generatia a doua

Studii de seroprevalenta (studiu integrat biocomportamental)

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

UDI – 10,9%

LSC – 8,5%

BSB – 5,8%

Detinuti  – 16,3%

UDI – 5,9%

LSC – 4,5%

BSB – 3,8%

Detinuti  – 11,3%

Prevalenta sifilisului in rindul populatiilor cu risc sporit de infectare (UDI, LSC, BSB si detinuti)

Numarul mostrelor de singe cu rezultat pozitiv la markeri sifilis

Numarul mostrelor testate

UNGASS #23

OMS, supravegherea de generatia a doua

Studii de seroprevalenta (studiu integrat biocomportamental)

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

DDVR / Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

UDI – 2,3%

LSC – 6,9%

BSB – 12,7%

Detinuti  –  3,5%

UDI –

 2%

LSC – 3,9%

BSB – 7,7%

Detinuti –  8,5%

Prevalenta HIV in rindul gravidelor

Numarul de gravide cu statut HIV + inregistrate

Numarul de gravide testate la HIV

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa grup de virsta, regiune (malul drept si malul sting), mediul de resedinta

Centrul National SIDA

Anual

0.29%

0.16%

% femei gravide inregistrate cu sifilis

Numarul cazurilor noi de gravide cu diagnostic de sifilis, inregistrate

Numarul de gravide in anul de raportare

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa grup de virsta si regiune (malul drept si malul sting)

DDVR

DDV Tiraspol

Anual

0,3%

0,2%

Incidenta inregistrata a cazurilor noi HIV la 100 000 populatie

Numarul de cazuri noi HIV inregistrate

Numarul populatiei

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa grup de virsta, gen si regiune (malul drept si malul sting), mediul de resedinta

Centrul National SIDA

Anual

17 la 100000

20 la 100000

Incidenta inregistrata a gonoreei la 100 000 populatie

Numarul de persoane cu diagnostic de gonoree inregistrate

Numarul populatiei

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa grup de virsta, gen si regiune (malul drept si malul sting), mediul de rezidenta

CNMS

DDVR

DDV Tiraspol

Anual

42,7 la 100000

40 la 100000

Incidenta inregistrata a sifilisului la 100 000 populatie

Numarul de persoane cu diagnostic de sifilis inregistrate

Numarul populatiei

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa grup de virsta, gen si regiune (malul drept si malul sting), mediul de rezidenta

DDVR

DDV Tiraspol

Anual

69,5 la 100000

60 la 100000

% adultilor si copiilor cu HIV care primesc tratament 12, 24, 36, 48, 60 luni dupa initierea terapiei ARV

Numarul persoanelor in tratament ARV care au ajuns la 12, 24, 36, 48 si 60 luni de la initierea acestuia

Numarul adultilor si copiilor care au initiat tratamentul ARV in cohorta de raportare pentru 12, 24, 36, 48 si 60 luni de la initiere

Indicator UNGASS # 24, Indicator  Acces Universal # G3a-e, EURO

Statistica administrativa

Dezagregare dupa grup de virsta, gen si regiune (malul drept si malul sting), mediul de rezidenta, grupul UDI

Centrul National SIDA

Anual

12 luni –88.26%

24 luni  –  88%

36 luni  – 72%

48 luni  –  79%

60 luni – 57%

12 luni – 88.26%

24 luni – 88%

36 luni – 85%

48 luni – 80%

60 luni – 70%

Mortalitatea asociata cu SIDA la 100 000 populatie

Numarul deceselor asociate cu SIDA in anul de raportare

Numarul estimat de populatie HIV pozitiva

Indicator national

Estimari si prognoze

Dezagregare dupa grup de virsta, gen si regiune (malul drept si malul sting), mediul de rezidenta, cauza decesului

Centrul National de Management in Sanatate

Anual

9.6

8.6

Rata de transmitere a infectiei HIV pe verticala

Numarul estimat al cazurilor noi HIV la copii generat de SPECTRUM/Numarul copiilor HIV pozitivi nascuti din mame HIV pozitive din cohorta anuala

Numarul estimat al gravidelor HIV pozitive generat de SPECTRUM/ Numarul copiilor nascuti din mame HIV pozitive din cohorta anuala

Indicator UNGASS 25/Indicator national

Estimari/prognoze/Statistica administrativa, analiza de cohorta dupa anul nasterii

-

Centrul National SIDA

Anual

2%

2%

3.1. PREVENIRE

3.1.1. Populatia generala

Indicatori de rezultat

% tinerilor de 15 – 24 ani care  cunosc caile de transmitere HIV si care resping principalele conceptii gresite despre transmiterea HIV

Numarul respondentilor de 15 - 24 ani care au dat un raspuns corect la toate  intrebarile-cheie

Numarul respondentilor de 15 - 24 ani

Indicator UNGASS 13

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

40.8%

75%

% populatiei generale de 15 – 49 ani care cunosc caile de transmitere HIV si care resping principalele conceptii gresite despre transmiterea HIV

Numarul respondentilor de 15 - 49 ani care au dat un raspuns corect la toate  intrebarile-cheie

Numarul respondentilor de 15 - 49 ani

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

30.6%

50%

% femeilor si barbatilor de 15 – 49 ani care au avut contacte sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni

Numarul respondentilor de 15 - 49 ani care au dat un raspuns corect la toate  intrebarile-cheie

Numarul respondentilor de 15 - 49 ani

Indicatorul UNGASS 16

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

9.8% (17.9% barbati si 1.8% femei)

8.5% (15% barbati si 2% femei)

% femeilor si barbatilor de 15 – 49 ani care au avut contacte sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni si au folosit prezervativul la ultimul contact sexual

Numarul respondentilor de 15 - 49 ani care au avut mai mult de un partener sexual in ultimele 12 luni si au folosit prezervativul la ultimul contact sexual

Numarul respondentilor studiului de 15 - 49 ani care au avut mai mult de un partener sexual in ultimele 12 luni

Indicatorul UNGASS 17

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

68%

70%

% tinerilor de 15 – 24 ani au avut primul contact sexual inainte de virsta de 15 ani

Numarul respondentilor de 15 - 24 ani care au relatat despre debutul vietii sexuale inainte de 15 ani

Numarul respondentilor studiului de 15 - 24 ani

Indicatorul UNGASS 15

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

6.7%

6%

% tinerilor de 15 – 24 ani care au folosit prezervativul la primul contact sexual

Numarul respondentilor de 15 - 24 ani care au folosit prezervativul la primul contact sexual

Numarul respondentilor studiului de 15 - 24 ani cu experienta sexuala.

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

53.6%

70 %

% femeilor si barbatilor de 15-49 ani care au facut testul la HIV in ultimele 12 luni si isi cunosc rezultatul ultimului test

Numar respondentilor de 15 – 49 ani  care au fost testati la HIV pe durata ultimului an si isi cunosc rezultatul ultimului test

Numarul respondentilor de 15 – 49 ani

Indicatorul UNGASS 7

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

13.2%

13%

% femeilor gravide HIV pozitive care au primit tratament ARV pentru a reduce riscul de transmitere de la mama la fat

Numarul femeilor gravide HIV pozitive care au primit tratament ARV pentru a reduce riscul de transmitere de la mama la fat

Numarul femeilor gravide HIV pozitive inregistrate

Indicator national

Statistica administrativa

Centrul National SIDA

Anual

81.9%

90%

% copiilor nascuti din mame HIV pozitive care au fost testati la HIV in primele 2 luni de viata

Numarul copiilor nascuti din mame HIV pozitive care au fost testati la HIV in primele 2 luni de viata

Numarul copiilor nascuti din mame HIV pozitive

Indicator national

Statistica administrativa

-

Centrul National SIDA

Anual

84%

90%

% copiilor nascuti din mame HIV pozitive care au primit substituenti ai laptelui matern

Numarul copiilor nascuti din mame HIV pozitive care au primit substituenti ai laptelui matern

Numarul copiilor nascuti din mame HIV pozitive

Indicator national

Statistica administrativa

-

Centrul National SIDA

Anual

97.5%

97.5%

Indicatori de proces/produs

% mostrelor de singe donate testate dupa criteriile de calitate

Numarul de mostre de singe donate testate dupa criteriile de calitate

Numarul de mostre de singe donate

Indicator UNGASS 3

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drept si sting)

Centrul National de Transfuzie a Singelui

Anual

% populatiei generale de 15 – 49 ani care a beneficiat de pachetul de materiale informationale pe durata ultimului an

Numar respondentilor de 15 – 49 ani  care au beneficiat de pachetul de materiale informationale pe durata ultimului an

Numarul respondentilor de 15 – 49 ani

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

% populatiei generale 15 – 49 ani care a beneficiat de prezervative gratuit

Numar respondentilor de 15 – 49 ani  care au beneficiat de prezervative gratuit

Numarul respondentilor de 15 – 49 ani

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta, mediu de rezidenta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani

% cabinetelor CTV care au oferit servicii populatiei generale si corespund criteriilor de calitate

Numarul cabinetelor CTV care au oferit servicii populatiei generale si corespund criteriilor de calitate

Numarul cabinetelor CTV evaluate

Indicator national

Statistica administrativa

-

Centrul National SIDA

Anual

% scolilor care au profesori instruiti in prevenirea HIV si au organizat cursuri de prevenire HIV in ultimul an academic

Numarul scolilor care au profesori instruiti in prevenirea HIV si au organizat cursuri de prevenire HIV in ultimul an academic

Numarul scolilor din esantion

Indicator UNGASS 11

Studiu in scoli

Dezagregare dupa regiune, mediul de rezidenta

Ministerul Educatiei

Anual

% elevilor acoperiti cu ore de prevenire a HIV

Numarul elevilor acoperiti cu ore de prevenire a HIV

Numarul elevilor intervievati

Indicator national

Studiu in scoli

Dezagregare dupa regiune, mediul de rezidenta

Ministerul Educatiei

Anual

% pacientilor cu ITS diagnosticati care au primt tratament conform standardelor nationale

Numarul pacientilor cu ITS diagnosticati care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul pacientilor cu ITS diagnosticati

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune, mediul de rezidenta

Institutia medico-sanitara publica

Dispensarul dermato-venerologic republican

Anual

% institutiilor care dispun de kit-ul pentru profilaxie postexpunere

Numarul institutiilor care dispun de kit-ul pentru profilaxie postexpunere

Numarul institutiilor din esantion

Indicator UNGASS aditional #1

Studiu reprezentativ in institutiile medicale

Dezagregare dupa regiune, mediul de rezidenta

Centrul National SIDA

Anual


3.1.2. Grupurile de risc (LSC, UDI, BSB)

Indicatori de rezultat

% UDI, LSC, BSB care au cunostinte corecte despre caile de transmitere si prevenire HIV

Numarul respondentilor care au dat un raspuns corect la toate  intrebarile-cheie

Numarul respondentilor

Indicator UNGASS 14

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

UDI -64,9% LSC – 28.7% BSB- 34,2%

UDI -70% LSC – 50% BSB- 50%

% UDI care au folosit echipament steril (nu au facut schimb direct si indirect) la ultima injectare

Numarul respondentilor care au folosit echipament steril (nu au facut schimb direct si indirect) la ultima injectare

Numarul respondentilor

Indicator UNGASS 21

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

99.3%

99%

% UDI care au folosit echipament steril (nu au facut schimb direct si indirect) pe durata ultimei luni

Numarul respondentilor care au folosit echipament steril (nu au facut schimb direct si indirect) pe durata ultimei luni

Numarul respondentilor care si-au injectat droguri pe durata ultimei luni

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

33%

50%

% UDI care au folosit prezervativul la ultimul contact sexual

Numarul respondentilor care au folosit prezervativul la ultimul contact sexual

Numarul respondentilor

Indicator UNGASS 20

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

35.6%

55%

% UDI care au folosit prezervativul intotdeauna pe durata ultimei luni

Numarul respondentilor care au folosit prezervativul intotdeauna pe durata ultimei luni

Numarul respondentilor

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

17,8%

40%

% UDI care au beneficiat de pachetul de servicii  pe durata ultimului an

Numar respondenti  care au beneficiat de pachetul de servicii pe durata ultimului an

Numarul respondentilor 

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

7.4%

60%

% LSC care au folosit prezervativul la ultimul contact sexual comercial

Numarul respondentilor care au folosit prezervativul la ultimul contact sexual comercial

Numarul respondentilor

Indicator UNGASS 18

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

90.8%

90%

% LSC care au folosit intotdeauna prezervativul pe durata ultimei luni in cazul contactelor comerciale

Numarul respondentilor care au folosit prezervativul intotdeauna pe durata ultimei luni in cazul contactelor comerciale

Numarul respondentilor care au avut contacte pe durata ultimei luni

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

60,8%

75%

% LSC care au beneficiat de pachetul de servicii  pe durata ultimului an

Numar respondenti  care au beneficiat de pachetul de servicii pe durata ultimului an

Numarul respondentilor 

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

15.3%

60%

% BSB care au folosit prezervativul la ultimul contact homosexual anal

Numarul respondentilor care au folosit prezervativul la ultimul contact homosexual anal

Numarul respondentilor

Indicator UNGASS 19

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

61,9%

75%

% BSB care au folosit prezervativul intodeauna pe durata ultimei luni in cazul contactelor homosexuale anale

Numarul respondentilor care au folosit prezervativul intodeauna pe durata ultimei luni in cazul contactelor homosexuale anale

Numarul respondentilor

Indicator national

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

43,4%

50%

% BSB care au beneficiat de pachetul de servicii pe durata ultimului an

Numar respondenti  care au beneficiat de pachetul de servicii pe durata ultimului an

Numarul respondentilor 

Indicator national




Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

25%

60%

Indicatori de proces/produs

% UDI care au fost testati la HIV pe durata ultimului an si isi cunosc rezultatul

Numar respondenti  care au fost testati la HIV pe durata ultimului an si isi cunosc rezultatul

Numarul respondentilor 

Indicator UNGASS 8

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta si gen

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

% cabinetelor VCT care au oferit servicii UDI si corespund criteriilor de calitate

Numarul cabinetelor VCT care au oferit servicii UDI si corespund criteriilor de calitate

Numarul cabinetelor VCT evaluate

Indicator national

Studiu reprezentativ in cabintele VCT

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting)

Centrul National SIDA

Anual

% LSC care au fost testati la HIV pe durata ultimului an si isi cunosc rezultatul

Numar respondenti  care au fost testati la HIV pe durata ultimului an si isi cunosc rezultatul

Numarul respondentilor

Indicator UNGASS 8

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

% cabinetelor VCT care au oferit servicii LSC si corespund criteriilor de calitate

Numarul cabinetelor VCT care au oferit servicii LSC si corespund criteriilor de calitate

Numarul cabinetelor VCT evaluate

Indicator national

Studiu reprezentativ in cabintele VCT

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting)

Centrul National SIDA

Anual

% BSB care au fost testati la HIV pe durata ultimului an si isi cunosc rezultatul ultimului test

Numarul respondentilor  care au fost testati la HIV pe durata ultimului an si isi cunosc rezultatul

Numarul respondentilor 

Indicator UNGASS 8

Studiu comportamental

Dezagregare dupa grup de virsta.

Centrul National SIDA

O data la 2-3 ani

% cabinetelor VCT care au oferit servicii BSB si corespund criteriilor de calitate

Numarul cabinetelor VCT care au oferit servicii BSB si corespund criteriilor de calitate

Numarul cabinetelor VCT evaluate

Indicator national

Studiu reprezentativ in cabintele VCT

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting)

Centrul National SIDA

Anual

% pacientilor cu sifilis diagnosticati  care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul pacientilor cu sifilis diagnosticati  care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul

persoanelor

diagnosticate cu

sifilis

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), grup tinta, gen, grup de virsta

Institutia medico-sanitara publica

Dispensarul dermato-venerologic republican

Anual

% pacientilor cu gonoree diagnosticati  care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul pacientilor cu gonoree diagnosticati  care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul

persoanelor

diagnosticate cu

gonoree

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), grup tinta, gen, grup de virsta

Institutia medico-sanitara publica

Dispensarul dermato-venerologic republican

Anual

% pacientilor cu sifilis din GRS diagnosticati  care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul pacientilor cu ITS din GRS diagnosticati  care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul

persoanelor din grupul de risc

diagnosticate cu

ITS

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), grup tinta, gen, grup de virsta

Institutia medico-sanitara publica

Dispensarul dermato-venerologic republican

Anual

% pacientilor cu gonoree din GRS diagnosticati  care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul pacientilor cu ITS din GRS diagnosticati  care au primit tratament conform standardelor nationale

Numarul

persoanelor din grupul de risc

diagnosticate cu

ITS

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), grup tinta, gen, grup de virsta

Institutia medico-sanitara publica

Dispensarul dermato-venerologic republican

Anual

3.2 Îngrijiri, sustinere si tratament

Indicatori de rezultat

% adultilor si copiilor cu infectie HIV avansata care primesc terapie ARV

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV avansata care primesc terapie ARV la finele perioadei de raportare

Numarul estimat al  adultilor si copiilor cu infectie HIV care necesita terapie ARV

Indicatorul UNGASS nr.4

Statistica administrativa/SPECTRUM

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta

Centrul National SIDA

Anual

34.6%

80%

% pacientilor cu TB/HIV care au initiat tratament pentru TB si HIV

Numarul pacientilor care au primit tratament ARV conform protocoalelor nationale si au initiat tratament antituberculos in anul de raportare

Numarul  pacientilor cu HIV/TB inregistrati de catre serviciul ftiziopneumologic (SIME TB)

Indicatorul UNGASS nr.6

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta

Centrul National SIDA

Anual

38.7%

60%

Indicatori de proces/produs

% adultilor si copiilor inregistrati cu infectie HIV care au fost in vizita de supraveghere pe durata ultimului an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV care au fost in vizita de supraveghere pe durata ultimului an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV in viata inregistrati

Indicator Acces Universal Euro 2

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta, calea probabila de transmitere

Centrul National SIDA

Anual

% PTH in supraveghere care au primt cel putin un test CD4 in ultimul an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV care au primit cel putin un test CD4 viral in ultimul an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV in viata inregistrati

Indicator Acces Universal Euro 2

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta, calea probabila de transmitere

Centrul National SIDA

Anual

% PTH in supraveghere care au primit cel putin un test ARN viral in ultimul an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV care au primit cel putin un test ARN viral in ultimul an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV in viata inregistrati

Indicator Acces Universal Euro 2

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta, calea probabila de transmitere

Centrul National SIDA

Anual

% PTH care au trecut screening-ul la TB in ultimul an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV care au trecut screening-ul la TB in ultimul an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV in viata inregistrati

Indicator national

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta, calea probabila de transmitere

Centrul National SIDA

Anual

% institutiilor care elibereaza preparate ARV si care au inregistrat rupturi de stoc pentru cel putin un preparat pe durata ultimului an

Numarul institutiilor care elibereaza preparate ARV si care au inregistrat rupturi anagem de stoc pentru cel putin un preparat pe durata ultimului an

Numarul institutiilor care elibereaza preparate ARV

Indicator UNGASS aditional

Statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting)

Centrul National SIDA

Anual

3.3 Mitigare/atenuarea consecintelor

Indicatori de rezultat

% adultilor si copiilor cu infectie HIV care au primit suport social pe durata ultimului an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV care au primit suport social pe durata ultimului an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV intervievati/ Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV inregistrati si eligibili pentru suport social pe durata ultimului an

Indicator national

Studiu/statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta, calea probabila de transmitere

MMPSF

O data la 2 – 3 ani/anual

---

10%

% adultilor si copiilor cu infectie HIV care au primit suport psihosocial pe durata ultimului an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV care au primit suport psihosocial pe durata ultimului an

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV intervievati/ Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV inregistrati si eligibili pentru suport psihosocial pe durata ultimului an

Indicator national

Studiu/statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta, calea probabila de transmitere

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani/anual

---

10%

% adultilor si copiilor cu infectie HIV acoperiti cu serviciile de management al cazului

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV acoperiti cu serviciile de management al cazului

Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV intervievati/ Numarul adultilor si copiilor cu infectie HIV inregistrati si eligibili pentru serviciile de managemnt al cazului

Indicator national

Studiu/statistica administrativa

Dezagregare dupa regiune (malul drep si sting), gen, grup de virsta, calea probabila de transmitere

Centrul National SIDA

O data la 2 – 3 ani/anual

0%

10%

3.4 Coordonarea si implementarea raspunsului national

Indicatori de rezultat

Indicator

Mod de calcul

Ghid international

Sursa de date

Dezagredare

Institutia responsabila

Frecventa raportarii

Valoarea de baza

Valoarea scontata (2015)

Indicele compus al politicilor nationale

Instrumentul de masurare a Indicelui compus al politicilor nationale

Indictaor UNGASS # 2

Interviuri cu informantorii-cheie

-

Evaluare externa

Anual

18

20

Indicatori de proces/produs

% resurselor publice in cheltuielile in HIV/SIDA

Metodologia NASA

Indictaor UNGASS # 1

Ministerul Sanatatii 

Anual

Unitate de coordonare a implementarii raspunsului national cu functii atrbuite prin  documente normative nationale, functii care permit exercitarea coordonarii implementarii multisectorale care isi exercita pe deplin functiile

-

-

-

-

-

Secretariatul CNC

Anual

Unitate de monitorizare si evaluare a raspunsului national cu functii atribuite prin  documente normative nationale, functii care permit exercitarea atributiilor multisectorale, care isi exercita pe deplin functiile

-

-

-

-

-

Secretariatul CNC

Anual

% sedinte ale Consiliului National de Coordonare desfasurate din cele planificate

Numarul de sedinte ale CNC efectuate

Numarul de sedinte ale CNC planificate

-

Statistica administrativa

Secretariatul CNC

Semestrial

%  rapoarte de monitorizare si evaluare a produselor planificate

Numarul de rapoarte de monitorizare si evaluare elaborate

Numar de rapoarte de monitorizare si evaluare planificate

-

Statistica administrativa

-

Centrul National SIDA

Anual

% sedinte a GTL per fiecare grup in parte desfasurate din cele planificate

Numarul de sedinte ale GTL efectuate

Numarul de sedinte ale GTL planificate

-

Statistica administrativa

Dezagregare dupa GTL

Secretariatul CNC

Semestrial

% studii/cercetari desfasurate din cele planificate

Numarul de studii/cercetari efectuate

Numarul de studii/cercetari planificate

-

Statistica administrativa

-

Centrul National SIDA

Anual


CAPITOLUL 4. SURSELE DE DATE PENTRU INDICATORII NATIONALI

Sunt identificate doua surse majore de date: (a) sursele de date pentru indicatorii ce vor fi masurati prin studii (indicatori de rezultat si impact si sursele de date de rezultat / impact); plus (b) sursele de date pentru indicatorii ce urmeaza a fi masurati prin utilizarea produselor de program permanent monitorizate (indicatori de produs).

4.1. Surse de date structurate dupa domeniu tematic:

Testarea si consilierea voluntara

       Statistici administrative/monitorizare de rutina 

-        Numarul de teste HIV efectuate, numarul de persoane testate, dupa motivul testarii (PG si GRS, majoritatea UDI).

-        Mostre de sange (noi cazuri de HIV in randul donatorilor de sange).

-        Cazuri de HIV nou inregistrate si profilurile acestora

-        Clienti ai Cabinetelor de consiliere si testare voluntara si profilurile acestora

-        Pacienti TB testati pentru HIV

       Date din sondaje

-        Testarea HIV in randurile PG (2005, 2007, 2008), GRS (2003, 2004, 2007, 2009).

Profilaxia transmiterii de la mama la fat

       Statistici administrative

-        Doua locatii pentru profilaxia ARV, circa 350 de femei acoperite vreodata de programe de prevenire a transmiterii de la mama la fat, noi intrate si abordate  vreodata

-        Monitorizarea HIV in randul femeilor gravide

       Date din sondaje

-        Analiza situationala ale familiilor si copiilor afectati de HIV si SIDA (numai datele pe 2008)

-        Evaluarea serviciilor PTMF in Republica Moldova (2009)

Tratament ARV

       Statistici administrative

-        Numarul de clienti abordati vreodata, nou inrolati in tratament, linia intaia, linia a doua.

-        Data de cohorta per an calendaristic

       Date din sondaje

-        Analiza situationala a familiilor si copiilor afectati de HIV si SIDA (numai datele pe 2008)

-        Evaluarea serviciilor PTMF in Republica Moldova (2009)

Comportamentul populatiei generale

       Statistici administrative

-        Cazuri ITS

       Date din sondaje

-        Tineret (2005, 2006, 2008, 2010)

-        PG (2005, 2007, 2008, 2009, 2010)

-        Studiu MICS (2000), Studiu demografic si de sanatate DHS (2005)

GRS si Reducerea Riscurilor

       Statistici administrative

-        acoperiti vreodata, acoperiti recent, dezagregare pe gender

-        numarul de bunuri distribuite.

-        numarul de prestatori de servicii, numarul de clienti (acoperiti vreodata, acoperiti recent) per fiecare prestator.

       Date din sondaje

-        Studiu comportamental si de seroprevalenta BSS 2003/2004 si IBBS 2007 exclusiv despre beneficiarii programelor RR

-        Studiu comportamental si de seroprevalenta IBBS 2009 (reprezentativ per locatie de colectare a datelor)

Profilaxia in randurile tineretului

       Date din sondaje

       Acoperire de catre campaniile mass-media

       Acoperirea de catre educatia de la egal la egal

       Copii de varsta scolara

4.1.1. Statistica adminsitrativa intersectoriala

CNMS este responsabil de colectarea statisticii vitale, date care ulterior sant remise catre Biroul National de Statistica. În acest scop, CNMS mentine un Sistem informational de management in sanatate, care include principalii indicatori de morbiditate si mortalitate, prezentand date la nivel de raion si agregate la nivel national. La nivel raional, datele se introduc de sectiile de statistica ale IMSP. Controlul calitatii datelor este efectuat de catre CNMS, care are functii de validare a datelor, ulterior agregandu-le si transmitandu-le catre BNS. În statistica colectata in mod ordinar de BNS intra si statistica demografica a principalelor miscari ale populatiei (natalitate, mortalitate, fertilitate, nuptialitate, migratie interna si externa), precum si a principalelor tendinte de crestere a populatiei. BNS a elaborat in 2008 in cooperare cu partenerii sai guvernamentali abilitati, ONG, si comunitatea donatorilor, un  Set armonizat de indicatori de dezvoltare pentru statistica in aspect de sexe; principalii indicatori ai PN HIV/SIDA/ITS se regasesc in acest cadru.

Ministerul Economiei si Comertului a contextualizat baza de date  DevInfo pentru raportarea catre ODM. Reformele institutionale au redus insa din potentialul uman, fapt care a periclitat ulterioara dezvoltare si operationalizare a bazei de date respective.

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene coordoneaza raportarile catre principalele Conventii internationale la care Republica Moldova este parte, cum ar fi Conventia pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeii, Conventia pentru Drepturile Copilului s.a. , fiind utilizate produsele informationale ale sistemului ME HIV/SIDA pentru raportarea privind aspectele respective.

MMPSF - SI AS + SI AS PTH

ME

MTS

DIP, MJ

MA – persoane in uniforma

Alte Ministere - DAMEP

4.1.2. Raportarea de rutina din partea ONG

Datele statistice de rutina cu privire la reducerea riscurilor sunt disponibile din rapoartele trimestriale remise de ONG-urile subcontractate pentru implementare pe baza contractului de grant semnat. Calitatea datelor din punct de vedere al finalitatii, oportunitatii, exhaustivitatii si exactitatii este verificata prin vizite in teritoriu ale coordonatorului ME de Fundatia Soros – organizatia-umbrela pentru ONG-le ce activeaza in domeniul reducerii riscurilor. Fundatia Soros centralizeaza si datele privind serviciile sociale prestate de ONG finantate din granturile GFATM. Sistemul respectiv de raportare, institutionalizat prin necesitatea de raportare pe marginea granturilor din Fondul Global, este incorporat ad literam in cadrul mecanismelor de raportare ale sistemului national de ME, raportarea pe marginea interventiilor fiind efectuata indiferent de sursa de finantare a acestora (cu dezagregarea respectiva dupa sursa de finantare).

Datele legate de serviciile si asistenta social sunt disponibile din rapoartele ONG-lor, desi intr-un mod mai mult ad-hoc. Rapoartele donatorilor sunt principala sursa de date. Liga persoanelor cu statut HIV seropozitiv este organizatia-umbrela pentru toate ONG-le de PTHIV. Sub egida Ministerului Muncii, Protectiei Sociale, si Familiei a fost creat un GTL pentru protectia sociala, compus din actori multipli, atribuindu-i-se rolul de mecanism de validare a datelor.

Raportarea pe marginea serviciilor prestate de ONG are loc trimestrial.

4.1.3. Sisteme informationale pentru monitorizarea de rutina a PN

4.1.3.1. SIME-HIV[K1] 

În scopul imbunatatirii datelor statistice de rutina, gratie sprijinului oferit de Banca Mondiala, FGCSTM si ONU-SIDA, a fost elaborat un nou pachet software pentru monitorizarea si raportarea cazurilor de infectie HIV. Pentru raportarea cazurilor de ITS a fost elaborat un modul separat. Potrivit conceptului sistemului SIME-HIV, informatia trebuie sa fie centralizata si pastrata ca versiune electronica la Departamentul de ME. Totusi, datele despre pacienti trebuie sa fie compilate, cu inlaturarea oricarei informatii de identificare a persoanei respective in scopul respectarii cerintelor de confidentialitate, stipulate in Legea cu privire la HIV/SIDA, adoptata in anul 2007. Datele despre cazurile de infectie HIV inregistrate au fost introduse retrospectiv in baza de date de la nivel national (circa 4.000 de cazuri) si localizate la Centrul SIDA – unica institutie mandatata sa pastreze datele nominale la nivel national. Fluxul informational urmeaza a fi ajustat in baza principiilor de confidentialitate si a drepturilor diferite de acces la diferite niveluri de informatie cu caracter personal, aferente domeniului HIV. Utilizarea noului software va reduce povara erorilor conditionate de prelucrarea manuala a datelor. Aspectul de conectivitate dintre diferite niveluri si institutii implicate in colectarea datelor este cruciala pentru design si implementare si se bazeaza pe conectivitatea existenta pentru asigurarea durabilitatii serviciului. A fost achizitionat utilajul care sa asigure conectivitatea in cadrul sistemului.

Baza de date SIME-HIV reprezinta un sistem informational al managementului de caz, incluzand in sine supravegherea fiecarei PTHIV din momentul depistarii si confirmarii cazului nou. Astfel, SIME-HIV include urmatoarele compartimente: cazuri noi, si management de caz (supravegherea fiecarui pacient, investigatiile efectuate, tratament administrat). Evidenta sociala si serviciile sociale de care a beneficiat persoana urmeaza a fi reflectate si ele in SIME-HIV, informatia fiind inclusa de medicul infectionist in baza datelor parvenite de la asistentul social, ambii activand in cadrul Echipei multidisciplinare. 

SIME-HIV prezinta mai multe nivele:

–       nivelul primar, reprezentat de institutiile in atributiile carora intra cazul respectiv al PTHIV: divizat in 2 componente structurale majore – depistarea cazului HIV (Centru SIDA) si evidenta pacientului (medic infectionist si maternitate; ftiziatru, care culeg informatia primara, completeaza formularele pe suport de hartiie si o transmit catre nivelul doi 

–       nivelul 2 (centre de tratament), care reprezinta nivelul de intrare a datelor in sistem si veriga primordiala responsabila de managementul cazului

Nivelul de mentinere, agregare si codificare a datelor – operator din cadrul Unitatii de ME a CNMS.

Datele in SIME-HIV sant gestionate de fiecare centru de tartament, cu dezagregarea respectiva pe raioane, ulterior fiind agregate la nivel national. Formularele utilizate la nivel de introducere a datelor sant fisa de evidenta a pacientului, completata de medicul infectionist, si fisa de supraveghere a copilului nascut din mama infectata cu HIV, completata de maternitate la nastere si ulterior de medicul infectionist. Rapoartele produse de SIME-HIV prezinta analiza datelor referitor la principalele sale componente: acces la servicii medicale si sociale, aderenta la tratament, evolutia maladiei, maladii asociate, dezagregate la nivel de raion si localitate . În cazul municipiilor Balti si Chisinau, informatia va fi dezgregata la nivel de sector.

SIME-HIV presupune 3 nivele de securizare a informatiei:

-        Acces de nivelul I (limitat la datele privind raionul respectiv, codificate) – acces posedat de medicul infectionist

-        Acces de nivel doi, la baza de date nominala, in functie de aria de circumscriptie il poseda centrele de tratament

-        Acces complet la datele pe fiecare raion in parte il poseda institutiile cu atributii de nivel central – Centrul SIDA, conducerea Centrelor de Tratament (inclusiv DDVR) si operatorul bazei de date, care are obligatiile de confidentialitate stipulate prin contract.

Alte sisteme informationale – as specified in planul de activitate ME

SI CTV

SI Identificator Unic

SI Registru Metadona

[K2] 

4.2.  Supraveghere epidemiologica[K3] 

4.2.1. Supravegherea de sentinela si comportamentala

În conformitate cu definitia generala a notiunii de supraveghere epidemiologica a bolilor infectioase, adoptata de OMS (1969), supravegherea epidemiologica a infectiei HIV/SIDA poate fi definita ca un proces continuu de colectare si analiza a datelor despre cazurile noi depistate de infectia HIV si maladia SIDA, comportamentele cu risc epidemiologic sporit care favorizeaza aparitia si raspandirea infectiei in populatia umana, elaborare si diseminare a informatiei pentru actiune (control a infectiei HIV/SIDA). Colectarea datelor si supravegherea infectiei HIV/SIDA in republica se efectueaza in conformitate cu Standardul „Supravegherea epidemiologica a  infectiei HIV/SIDA”, aprobat prin ordinul Ministerului Sanatatii nr.20 din 19 ianuarie 2007. Colectarea datelor despre cazurile noi de HIV/SIDA pentru sistemul de supraveghere se efectueaza in conformitate cu definitia de caz elaborata si aprobata in a.1985 de Centrul de Control si preventie al bolilor din Atlanta (SUA) si revizuita de OMS in a.1987 si  in baza listei maladiilor SIDA-indicatoare,  aprobata de Centrul de supraveghere Epidemiologica a infectiei HIV/SIDA al Biroului  European OMS in a.1993.

Recomandarile UNAIDS si OMS-ului sugereaza de a desfasura supraveggherea de generatia a II-a pentru a imbunatati colectarea, analiza, precum si utilizarea datelor esentiale pentru Programele de control a infectiei HIV/SIDA. Utilizarea strategiei supravegherii de generatia a II-a este promovata pentru a ajuta institutiile nationale si internationale de a monitoriza epidemia, precum si de a ghida raspunsul national/international la epidemie. Utilizand abordarile supravegherii de generatia a II-a, sistemul de supraveghere ar trebui sa fie unul flexibil cu scopul de a schimba necesitatile precum si situatia epidemica din tara. Republica Moldova este o tara cu o epidemie concentrata, ceea ce inseamna o raspandire rapida in grupurile vulnerabile de populatie, grupurile cu risc sporit, dar nefiind bine raspandita in populatia generala. Respectiv studiile sunt focusate asupra acestor sub-grupuri de populatii greu de accesat pentru a fi reprezentative anume pentru aceste contingente si nu pentru populatia generala.

Un punct critic pentru supravegherea de generatia a doua ar fi acuratetea testarii, intr-u cat aceasta reprezinta metoda de electie pentru determinarea prevalenta infectiei HIV la nivel local sau national.

“Standardul de supraveghere epidemiologica a infectiei HIV/SIDA”, aprobat prin Ordinul Ministerului Sanatatii, nr.20, din 19.01.2007 (Ministerul Sanatatii, 2007) are drept scop dezvoltarea si optimizarea sistemului de surpaveghere a infectiei HIV/SIDA in Republica Moldova, luand in consideratie manifestarile actualse ale procesului epidemic HIV/SIDA, disponibilitatea resurselor umane si financiare, suportul in dezvoltarea retelei de laboratoare diagnostice, extinderea accesului populatiei la consiliere si testare, la asistenta medicala, inclusiv la tratamentul ARV, si social. În standart se  stipuleaza faptul ca supravegherea biologica implica screening-ul sangelui donat, screening-ul unor grupuri profesionale si screening-ul populatiilor vulnerabile si expuse riscului maxim: CDI, LSC, BSB, persoanele inregistrate in clinicile ITS si pacientii cu ITS, sau pacientii cu semne clinice de ITS, beneficiarii de sange necesitand un numar sporit de transfuzii sanguine, la fel ca si pacientii inregistrati cu coagulopatii, categoriile de persoane cu deplasari frecvente, migrantii temporari (inclusiv, populatia de romi, soferii de curse lungi, cetatenii din Republica Moldova care au trait in afara tarii mai mult de 3 luni) si detinutii institutiilor penitenciare –persoanele cu risc ridicat de infectare cu HIV. Fiind o tara cu o epidemie concentrata, in conformitate cu ghidul pe supravegherea de generatia a II-a, femeile insarcinate se testeaza 100% in centrele de asistenta primara, cand sunt luate la evidenta si nu se aleg cohorte in clinicele antenatale pentru a fi examenate aleatoriu la infectia HIV. Colectarea datelor epidemiologice incepe la nivel local cu Centrele de Medicina Preventiva.

Important este ca incepand cu anul 2001 in Moldova au fost efectuate o serie de studii de supraveghere de sentinela si comportamentale, axandu-se pe CDI, LSC si BSB. Desi aceste studii sunt axate in exclusivitate pe beneficiarii proiectelor de reducere a riscurilor, acestea ofera o sectiune limitata a imaginii evolutiei epidemiologice si comportamentale in randul acestor populatii vulnerabile dificil de accesat. Instrumentele de colectare a datelor utilizate in studii au fost ajustate la standardele internationale de raportare a indicatorilor de baza, asigurand comparabilitatea rezultatelor la nivel global. Aceste studii au oferit un volum de date foarte valoroase, care au permis o intelegere mai profunda a comportamentelor aferente infectiei HIV, dinamicii si retelelor de transmitere a infectiei HIV. Urmeaza a depune eforturi pentru a include teritoriile de est ale tarii in studiile de supraveghere de sentinela si comportamentale pentru a elucida mai exact evolutia prevalentei si comportamentelor in regiuni.

Actual se finalizeaza Protocolul National in supravegherea infectiei HIV care cuprinde si un manual operational in care se descrie detaliat tot mecanismul supravegherii de generatia a II-a, tipurile de testari, de formulare si de raportari care au loc in sistemul de supraveghere. Acestuia ii sunt anexate si chestionarele care s-au folosit in timpul desfasurarii studiilor, precum si formularele de inregistrare si de trimitere. În Manualul Operational sunt descrise metodele, recunoscute in plan mondial, recomandate pentru studiul grupurilor de populatie cu risc sporit, precum si formulele dupa care s-a calculat  atat esantionul, cat si rezultatele studiului. Protocolul national este util pentru a aduce sistemul de supraveghere la un standart international pentru ca acesta sa poata fi comparat cu celelalte tari, precum si sa bineficieze de programe de interventie si control.

Este notabila absenta sesizabila a implicarii institutiilor academice din Moldova in epidemiologia, evaluarea clinica a pacientilor cu HIV/SIDA, evaluarea programului de tratament, interventii, studii clinice, virusologia HIV si epidemiologia moleculara. Studiile prospective asupra persoanelor cu risc de infectare cu HIV in scopul determinarii incidentei HIV si a factorilor aferenti, ce ar permite elaborarea interventiilor de prevenire, ar fi de un interes deosebit. Exista multe oportunitati de a beneficia de finantare internationala in vederea valorificarii acestor domenii, concomitent solutionand probleme legate de epidemia HIV si dezvoltand competentele stiintifice si cunostintele din acest domeniu in Moldova. Drept beneficii suplimentare din realizarea unor atare studii ar fi elaborarea unui cadru de sanatate publica si etica medicala si panele de examinare privind protectia subiectilor umani (panele de examinare institutionale si comisii de examinare in aspect etic). Vor fi fortificate, de asemenea, competentele analitice si de gestiune a datelor.

Centrul National SIDA a depus eforturi exemplare in compilarea si distribuirea cu regularitate a datelor epidemiologice si de supraveghere a infectiei HIV/SIDA. În speta, Buletinul Informativ privind infectia HIV este publicat cu regularitate semestriala si contine un set vast si in crestere de date relevante si utile. Totusi, toate datele si fiecare tabel prezentat in Buletin necesita o analiza mult mai detaliata, cu explicarea limitarilor, evolutiei si semnificatiei. De asemenea, exista un volum impunator de date epidemiologice si stiintifice ce este analizat rar sau nu este analizat deloc. Analiza cu regularitate si aprofundata si valorificarea acestor date sunt esentiale pentru indrumarea politicilor si imbunatatirea programelor in domeniul infectiei HIV.

Cresterea competentelor in domeniul studiilor epidemiologice si stiintifice clinice va solicita crearea unor comisii si capacitati adecvate de examinare pentru activitatile ce implica subiecti umani. De exemplu, in Statele Unite ale Americii orice studiu stiintific efectuat cu subiecti umani si finantat din mijloacele financiare ale Guvernului necesita examinarea de catre o comisie desemnata in aspecte etice sa examineze daca acel studiu respecta actul de Asigurare Federala a Protectiei Subiectilor Umani, emis de Biroul pentru Protectii ale Studiilor pe Subiecti Umani, Departamentul de Sanatate si Servicii Umane.

Numarul relativ mic de epidemiologi si cercetatori in Moldova, care sa fie capabili sa activeze eficient in limba engleza, reduce capacitatea Republicii Moldova de a participa din plin la dezbaterile stiintifice – parte componenta importanta a eforturilor internationale in domeniul HIV/SIDA. Ar fi foarte benefic ca epidemiologii si cercetatorii din Moldova sa participe la prezentarea datelor la conferintele internationale, sa interactioneze cu retelele epidemiologice internationale, sa elaboreze propuneri de studii si sa publice constatarile in reviste stiintifice internationale. Centrul SIDA ar beneficia de o colaborare continua cu un centru de excelenta pentru supravegherea si epidemiologia infectiei HIV, fapt ce ar permite un schimb in ambele directii de cadre pentru oferirea asistentei tehnice in Moldova si formarea profesionala a cadrelor din Moldova.

Responsabilitati;

Organul abilitat pentru a coordona supravegherea epidemiologica la nivel central este Centrul National de Sanatate Publica, Centrul SIDA. Sectia de Monitorizare si Evaluare a CNMS, in virtutea rolului sau de control a calitatii datelor, este responsabila de validarea datelor.

Frecventa:

Datele sunt colectate permanent si raportate catre Unitatea de ME trimestrial.

Distribuire si valorificare

Centrul SIDA produce si disemineaza Buletine tirmestriale privind situatia epidemiologica din R. Moldova, diseminandu-le catre toti actorii sociali relevanti. Aceste date sunt plasate si pe www.aids.md, www.sanepid.md, www.ccm.md, www.ucimp.md, www.observator.mednet.md, www.cnms.md, www.monitoring.mednet.md si alte platforme web.

4.2.2. Estimari epidemiologice

Moldova a elaborat o serie de estimari nationale in epidemia HIV, pe baza celor mai bune date disponibile, prin aplicarea metodelor si instrumentelor recomandate pe plan international. Totusi, procesul de elaborare a acestor estimari a fost in mare parte promovat si conditionat de partenerii internationali, expertii nationali etaland un caracter de lider si simt al proprietatii pentru aceste estimari in continuare inadecvat, desi in crestere. Aceste estimari au fost generate pentru epidemia HIV doar la scara nationala, fara capacitatea de a dezagrega eficient estimarile la nivel de regiune. Pentru a genera estimari mai detaliate si mai robuste, Moldova are nevoie de date adecvate si competente de a genera un nou set de estimari HIV la nivel raional si national, utilizand EPP si Spectrum.

Moldova a elaborat o serie de estimari nationale in epidemia HIV, pe baza celor mai bune date disponibile, prin aplicarea metodelor si instrumentelor recomandate pe plan international. Aceste estimari sunt instrumentale pentru generarea unei serii de indicatori. Astfel, printre estimarile elaborate pe metode stiintifice si validate la nivel national se numara:

  1. estimarea marimii grupurilor vulnerabile

UDI     25.000

LSC     6.000

  1. estimarea incidentei si prevalentei

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Incidenta, grup de varsta 15+

0.04

0.04

0.04

0.04

0.04

0.04

Prevalenta, grupul de varsta 15-49

0.44

0.44

0.44

0.44

0.44

0.45

Producerea ulterioara a prognozelor si ajustarea lor in functie de datele nou-generate va fi coordonata de Centrul National SIDA, cu implicarea nemijlocita a personalului instruit de la institutiile de resort.

Exista mijloace complexe de estimare a incidentei HIV la nivel national, precum cele utilizate in Canada si Statele Unite, dar exista si metode de estimare a incidentei HIV in sub-grupuri de populatii discrete din studiile transversale cu utilizarea unui algoritm de testare serologica pentru seroconversia HIV recenta (STARHS). Esenta specializata a acestor metode necesita adaptare la conditiile specifice din tara in cauza. Exista probleme cu prioritate mai mare pe care Centrul SIDA se axeaza in prezent decat angrenarea intr-un efort de determinare a incidentei HIV nationale. Totusi, dupa cum evolueaza metodologia, ar trebui sa existe dezbateri continue vis-à-vis de prioritatea corespunzatoare si termenele pentru atare eforturi in Moldova. Între timp, la estimarea incidentei infectiei HIV, Centrul SIDA ar trebuie sa utilizeze instrumentele cu cost redus, cum ar fi fisierul de lucru tabelar pentru caile de transmitere, elaborat de ONU-SIDA.

4.3. Studii populationale[K4] 

1. Studii asupra cunostintelor, atitudinilor si practicilor aferente infectiei HIV/SIDA in randul populatiei generale

Studii cantitative, studii asupra gospodariilor casnice axate pe populatia generala cu varsta cuprinsa intre 15 si 65 ani (2007) si 15 – 50 ani (2005) ce locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al raului Nistru) au fost efectuate in anul 2005 (1.204 respondenti, AFEW, 2005) si 2007 (1.300 respondenti, proiectul PHH al USAID, 2007). Esantionarea a fost stratificata, in mai multe etape si cvasi-probabilistica. Studiile sunt considerate a fi reprezentative pentru populatia generala din grupurile de varsta trasate, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al raului Nistru). În ambele studii eroarea estimata in esantionare este de ±3%. Instrumentul de colectare a datelor a fost ajustat la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global. Studiul demografic si al sanatatii, efectuat in 2005 (30.491 respondenti), abordand aspecte aferente infectiei HIV/SIDA (Centrul National Stiintifico-practic de Medicina Preventiva (CNSPMP) [Moldova] si ORC Macro, 2006).

2. Studii asupra cunostintelor, atitudinilor si practicilor aferente infectiei HIV/SIDA in randul tinerilor

Studiul cantitativ efectuat in 2006 (1.190 respondenti) (Scutelniciuc, 2006) si repetat in anul 2008 (1.182 respondenti)  (Scutelniciuc, 2008), un studiu asupra gospodariilor casnice axat pe tinerii din grupul de varsta 15 - 24 ani, care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al raului Nistru). Metoda de esantionare: stratificata, in multe etape, cvasi-probabilistica. Studiile sunt considerate ca fiind reprezentative pentru populatia generala din Republica Moldova din categoria de varsta 15 - 24 ani, care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al raului Nistru). În ambele cazuri eroarea estimata in esantionare este de ±3%. Ambele studii au utilizat acelasi instrument de colectare a datelor si aceeasi metodologie de esantionare pentru a le face comparabile. Instrumentul de colectare a datelor a fost ajustat la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global.

3. Studii de supraveghere de sentinela si comportamentale (SSC) aferente infectiei HIV/SIDA in randul CDI

Descriere

Studiul de supraveghere de sentinela si comportamental (SSC) este destinat monitorizarii dinamicii cunostintelor, atitudinilor, comportamentelor si prevalentei infectiei HIV/SIDA in sub-populatii cu risc deosebit de infectare cu infectia HIV, cum ar fi lucratoarele sexului comercial, populatia migrantilor si tinerii. Aceste studii aplica metodologia de esantionare timp-locatie pentru maximizarea includerii unui anumit grup populational ce prezinta interes in cazul dat. Bazat pe metodele clasice de supraveghere serologica a infectiei HIV si a infectiilor cu transmitere sexuala (ITS), SSC consta din studii transversale repetate, efectuate sistematic pentru monitorizarea schimbarilor parvenite in comportamentele de risc pentru HIV/ITS. Studiile de supraveghere comportamentala pot servi mai multor scopuri. Acestea ar putea oferi dovezi ale impactului exercitat de proiect; indicatorii de succes ai proiectului si elucida domeniile problematice persistente; identifica populatiile pentru care interventia corespunzatoare este prioritate; identifica comportamente specifice ce trebuie schimbate; functiona drept instrument de politici si pledoarie; genera date comparative cu privire la riscurile comportamentale.

Primul Studiu de supraveghere de sentinela si comportamentala (SSC) in randul CDI a fost efectuat in 2001 (200 respondenti) (CIVIS, 2001), a fost repetat in anii 2003/2004 (507 respondenti)  (Bivol, 2004) si 2007 (630 respondenti) (Scutelniciuc & Bivol, 2008). Toate studiile a fost axate in exclusivitate pe beneficiarii serviciilor programelor de reducere a riscurilor. Primele doua studii au utilizat esantionarea de cluster timp-locatie, in centre multiple, transversale, pe baza de chestionar si nu au fost combinate cu testare calitativa a prezentei anticorpilor anti-HIV. Datele cu privire la prevalenta HIV au fost generate in baza testarii sangelui din siringile utilizate, colectate din locatiile de sentinela. SSC din 2007 a utilizat esantionare probabilistica si un design de tip cluster in doua etape, multicentric, transversal, pe baza de chestionar si combinat cu testare calitativa la prezenta anticorpilor anti-HIV, anti-VHC, anti-VHB si sifilis.

Instrumentele de colectare a datelor au fost ajustate la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global. Între timp recomandarile internationale pentru elaborarea indicatorilor de baza s-au schimbat, astfel fiind redusa comparabilitatea intre seturile de date. Faptul ca populatia-tinta a acestor studii au in exclusivitate CDI beneficiari ai proiectelor de reducere a riscurilor reduce reprezentativitatea studiului si rezultatele nu pot fi extrapolate pe intreaga populatie de CDI. În calitate de intervievatori au fost inrolate cadre si voluntari din proiectele de reducere a riscurilor, fapt ce putea inspira respondentii sa ofere raspunsurile dorite la intrebarile ce reflecta activitatea de prevenire a proiectelor.

Date necesare

§       Prevalenta infectiei HIV in randul CDI

§       Proportia (%) populatiei sexual active care a intretinut relatii sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni

§       Proportia (%) populatiei sexual active care a utilizat prezervativul in timpul ultimei relatii sexuale cu risc ridicat (sex cu un partener neregulat sau cu care nu coabiteaza)

Frecventa

Supravegherea comportamentala este efectuata bianual.

4. Studii de supraveghere de sentinela si comportamentale (SSC) aferente infectiei HIV/SIDA an randul LSC

Descriere

SSC este destinat monitorizarii dinamicii cunostintelor, atitudinilor, comportamentelor si prevalentei infectiei HIV/SIDA in sub-populatii cu risc deosebit de infectare cu infectia HIV, cum ar fi lucratoarele sexului comercial, populatia migrantilor si tinerii. Aceste studii aplica metodologia de esantionare timp-locatie pentru maximizarea includerii unui anumit grup populational ce prezinta interes in cazul dat.  Bazat pe metodele clasice de supraveghere serologica a infectiei HIV si a infectiilor cu transmitere sexuala (ITS), SSC consta din studii transversale repetate, efectuate sistematic pentru monitorizarea schimbarilor parvenite in comportamentele de risc pentru HIV/ITS. Studiile de supraveghere comportamentala pot servi mai multor scopuri. Acestea ar putea oferi dovezi ale impactului exercitat de proiect; indicatorii de succes ai proiectului si elucida domeniile problematice persistente; identifica populatiile pentru care interventia corespunzatoare este prioritate; identifica comportamente specifice ce trebuie schimbate; functiona drept instrument de politici si pledoarie; genera date comparative cu privire la riscurile comportamentale.

Primul SSC in randul LSC a fost efectuat in anul 2003 (150 respondenti) (Biroul Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 2004), repetat in 2004 (149 respondenti) (CNSPMS, 2006) si 2007 (496 respondenti) (Scutelniciuc si Bivol, 2008). Toate studiile s-au axat in exclusivitate pe beneficiarii serviciile proiectelor de reducere a riscurilor. În toate cele trei studii esantionarea probabilistica nu a fost posibila. Toti reprezentantii grupului-tinta, care au acceptat sa participe in studii, au fost inclusi. În anii 2003 si 2004 studiile erau in baza unui sit (doar in capitala), transversale, pe baza de chestionare si combinate cu testare calitativa privind prezenta anticorpilor ant-HIV, anti-VHC si sifilis. SSC din 2004 a implicat majoritatea respondentilor care au participat in SSC din 2003. Acest fapt explica valorile mari ale indicatorilor de baza inregistrati in studiul din 2004. În 2007 studiul a fost multicentric (extins in patru locatii suplimentare), transversal, pe baza de chestionar si combinat cu testare calitativa la prezenta anticorpilor anti-HIV, anti-VHC, anti-VHB si sifilis.

  

Instrumentele de colectare a datelor au fost ajustate la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global. Între timp recomandarile internationale pentru elaborarea indicatorilor de baza s-au schimbat, astfel fiind redusa comparabilitatea intre seturile de date. Faptul ca populatia-tinta a acestor studii au in exclusivitate LSC beneficiari ai proiectelor de reducere a riscurilor reduce reprezentativitatea studiului si rezultatele nu pot fi extrapolate pe intreaga populatie de LSC. În calitate de intervievatori au fost inrolate cadre si voluntari din proiectele de reducere a riscurilor, fapt ce putea inspira respondentii sa ofere raspunsurile dorite la intrebarile ce reflecta activitatea de prevenire a proiectelor.

Datele necesare

§       Prevalenta HIV in randul CDI

§       Proportia (%) populatiei sexual active care a intretinut relatii sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni

§       Proportia (%)populatiei sexual active care a utilizat prezervativul in timpul ultimei relatii sexuale cu risc ridicat (sex cu un partener neregulat sau cu care nu coabiteaza)

Frecventa

Supravegherea comportamentala este efectuata bianual.

5. SCC aferente infectiei HIV/SIDA in randul BSB

Descriere

SSC este destinat monitorizarii dinamicii cunostintelor, atitudinilor, comportamentelor si prevalentei infectiei HIV/SIDA in sub-populatii cu risc deosebit de infectare cu infectia HIV, cum ar fi lucratoarele sexului comercial, populatia migrantilor si tinerii. Aceste studii aplica metodologia de esantionare timp-locatie pentru maximizarea includerii unui anumit grup populational ce prezinta interes in cazul dat.  Bazat pe metodele clasice de supraveghere serologica a infectiei HIV si a infectiilor cu transmitere sexuala (ITS), SSC consta din studii transversale repetate, efectuate sistematic pentru monitorizarea schimbarilor parvenite in comportamentele de risc pentru HIV/ITS. Studiile de supraveghere comportamentala pot servi mai multor scopuri. Acestea ar putea oferi dovezi ale impactului exercitat de proiect; indicatorii de succes ai proiectului si elucida domeniile problematice persistente; identifica populatiile pentru care interventia corespunzatoare este prioritate; identifica comportamente specifice ce trebuie schimbate; functiona drept instrument de politici si pledoarie; genera date comparative cu privire la riscurile comportamentale.

Primul SSC in randul BSB a fost efectuat in 2003 (118 respondenti) (OMS/EURO, 2004), a fost repetat in 2004 (121 respondenti) (CNSPMS, 2006) si 2007 (94 respondenti) (Scutelniciuc si Bivol, 2008). Toate studiile s-au axat in exclusivitate pe beneficiarii serviciile proiectelor de reducere a riscurilor. În toate cele trei studii esantionarea probabilistica nu a fost posibila, fiind unicentrica (doar in capitala), transversal, pe baza de chestionar si combinat cu testarea calitativa la prezenta anticorpilor anti-HIV, anti-VHC si sifilis. Toti reprezentantii grupului-tinta, care au acceptat sa participe, au fost inclusi. SSC din 2004 a implicat majoritatea respondentilor care au participat in SSC din 2003. Acest fapt explica valorile mari ale indicatorilor de baza inregistrati in studiul din 2004. SSC din 2007 in randul BSB este considerat ca fiind de calitate precara din cauza esantionului mic si nereguli in procesul de colectare a datelor (Scutelniciuc si Bivol, 2008). 

Instrumentele de colectare a datelor au fost ajustate la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global. Între timp recomandarile internationale pentru elaborarea indicatorilor de baza s-au schimbat, astfel fiind redusa comparabilitatea intre seturile de date. Faptul ca populatia-tinta a acestor studii au in exclusivitate BSB beneficiari ai proiectelor de reducere a riscurilor reduce reprezentativitatea studiului si rezultatele nu pot fi extrapolate pe intreaga populatie de BSB. În calitate de intervievatori au fost inrolate cadre si voluntari din proiectele de reducere a riscurilor, fapt ce putea inspira respondentii sa ofere raspunsurile dorite la intrebarile ce reflecta activitatea de prevenire a proiectelor.

Datele necesare

§       Prevalenta HIV in randul CDI

§       Proportia (%) populatiei sexual active care a intretinut relatii sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni

§       Proportia (%)populatiei sexual active care a utilizat prezervativul in timpul ultimei relatii sexuale cu risc ridicat (sex cu un partener neregulat sau cu care nu coabiteaza)

Frecventa

Supravegherea comportamentala este efectuata bianual.

6. Studii demografice si asupra sanatatii

Descriere

DHS reprezinta o metodologie robusta pentru monitorizarea in dinamica a schimbarilor in cunostinte si comportament la nivel national. În Moldova, acest studiu este efectuat o data la fiecare 4-5 ani. Metodologia a fost elaborata cu peste 30 ani in urma pe baza experientei internationale, iar datele sunt comparabile pe plan intern pe tot intervalul de timp si pe plan extern cu alte state. Chestionarul de baza al DHS traseaza indicatorii de baza si flexibilitatea. Acesta permite adaugarea modulelor speciale suplimentare la chestionar pentru a fi ajustat la nevoile din punct de vedere al datelor ale tarii-gazda. Studiul DHS standard consta dintr-un chestionar pentru gospodaria casnica, unul – pentru femei si altul – pentru barbati (pentru fiecare a treia gospodarie casnica). Au fost intervievate persoane cu varsta cuprinsa intre 15 si 49 de ani, esantionate aleatoriu. Mai mult ca atat, datele pot fi dezagregate in functie de varsta, sex, statut socio-economic, nivelul studiilor si apartenenta urban/rural.

În anul 2005 CNSPMP a efectuat un Studiu Demografic si Sanatate (30.491 respondenti), care a abordat, printre altele, si aspecte legate de HIV/SIDA.

Informatia cu privire la prevalenta infectiei HIV din aceasta sursa de date a fost utilizata la exercitiul de triangulare din aprilie 2011, de rand cu informatia din supravegherea de sentinela si alte surse de date. Ulterior, aceasta sursa de date va deveni suplimentara rezultatelor obtinute din supravegherea de sentinela, in particular din punct de vedere al dezagregarii in functie de sex, caracteristicile socio-economice si socio-culturale. 

7. Studiul de tip cluster cu indicatori multipli (MICS)      

Descriere

Studiul de tip cluster cu indicatori multipli (MICS) reprezinta cel mai mare studiu esantionat national si reprezentativ, efectuat de Biroul National de Statistica. Principalul obiectiv al studiului este obtinerea estimarile statistic valide la nivel de raion pentru o serie de indicatori de dezvoltare sociala aferenti Strategiei de Dezvoltare si Crestere Economica din Moldova (SDCEM), Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) si scopurilor O Lume Pentru Copii (WFFC). Studiul se bazeaza primordial pe necesitatea de monitorizare a progresului in realizarea obiectivelor si valorilor trasate parvenite din acordurile internationale recente: Declaratia Mileniului, adoptata de 191 state membre ale Natiunilor Unite in septembrie 2000 si O Lume Mai Buna Pentru Copii (WFFC) adoptata de 189 state membre ale Sesiunii Speciale a Natiunilor Unite consacrata Copiilor din luna mai 2002.

MICS ar servi drept un instrument principal ce ofera datele necesare la nivel national, regional si raional. Informatia acumulata prin MICS ar servi drept referinta pentru noile initiative si pentru evaluarea succesului programelor in derulare. MICS ofera oportunitatea compararii rezultatelor sale cu rezultatele DHS.

Date necesare

§       Proportia copiilor orfani

§       Raportul frecventarii curente a institutiilor scolare in randul orfanilor comparativ cu a copiilor neorfani

Frecventa

Responsabilitati

Biroul National de Statistica va fi responsabil pentru realizarea MICS.

Diagrama fluxului surselor de date

Produsul informativ

Raportul asupra studiului MICS

 

8. Recensamantul populatiei

Descriere

Recensamantul populatiei este  principala sursa de formare a resurselor informationale nationale, vizind numarul populatiei tarii, repartizarea ei teritoriala in corespundere cu caracteristicile demografice, socioeconomice, nationale si lingvistice, nivelul de instruire, precum si  conditiile de locuit ale populatiei.

Datele necesare

§       Speranta de viata la nastere

§       Date pentru prognoze populationale privind miscarea naturala a populatiei

Frecventa colectarii datelor

Ultimul recensamant a avut loc in 2004. Se preconizeaza desfasurarea urmatorului recensamant in 2014.

Responsabilitati

Biroul National de Statistica va fi responsabil pentru colectarea si analiza datelor

Diagrama fluxului surselor de date

Produs informativ

Raportul asupra recensamantului.

Studiu comportamental in rindul adoelscentilor cu risc sporit de infectare HIV (MARA)

În perioada 2007-2008, cu sustinerea financiara UNICEF, Centrul National de Management in Sanatate a realizat primul studiu comortamental in rindul adolescentilor cu risc sporit de infectare HIV. Studiul a fost desfasurat in patru grupuri tinta: Utilizatorii de Droguri Injectabile (UDI), Lucratoarele Sexului Comercial (LSC), Barbatii care fac Sex cu Barbati (BSB) si adolescenti in detentie. În cercetarea adolescentilor utilizatori de droguri injectabile, pentru prima data a fost utilizata pentru esantionare metoda Esantionarii Ghidate de Respondenti. Aceasta a permis identificarea unui numar substantial de CDI, inclusiv minori, o mare parte din care nu figurau ca beneficiari ai progrmelor de reducere a riscurilor. Rezultale studiului prezinta informatii cu privire la comportamentele adolescentilor si tinerilor cu risc sporit de infectare cu HIV (practici legate de injectare, practicarea sexului neprotejat), precum si cu privire la accesul acestora la servicii de prevenire HIV. Datele care confirma vulnerabilitatea sporita la HIV a adolescentilor datorita cunostintelor limitate in domeniul HIV/SIDA, practicilor riscante, accesului mic la servicii de prevenire  a infectiei HIV, reprezinta o baza pentru ajustarea/dezvoltarea unor iterventii care sa reflecte mai bine nevoile acestor grupuri de adolescenti. Se contureaza, in acest sens, necesitatea realizarii periodice a unor astfel de studii, pentru a colecta informatii suplimentare despre riscurile in randul adolescentilor MARA, ramasi adesea in afara oricaror interventii, si dovezi pentru luarea deciziilor si elaborarea de programe de prevenire a infectiei HIV.

Studiu pentru Evaluarea necesitatilor sistemului de invatamant in domeniul educatiei HIV/SIDA

Studiul a fost efectuat sub egida UNESCO in 2007, si a avut drept scop identificarea necesitatilor sistemului de invatamant in domeniul educatiei HIV/SIDA. Principalele obiective ele studiului au fost:

·       determinarea nivelului de cunostinte vizand HIV/SIDA in institutiile scolare;

·       aflarea impactului metodelor existente si identificarea metodelor optime de promovarea a educatiei HIV/SIDA in randul principalelor grupuri din sistemul de invatamant: elevii, cadrele didactice, parintii;

·       identificare agentilor prioritari de comunicare despre HIV/SIDA in institutiile scolare;

·       determinarea atitudinii si interesului fata de problemele HIV/SIDA ale tuturor grupurilor implicate din sistemul educational: elevii, cadrele didactice, cadrele manageriale, parintii, reprezentantii autoritatilor publice;

·       determinarea atitudinii reprezentantilor cultelor religioase fata de  problemele ce vizeaza educatia in domeniul HIV/SIDA.

Metodologia studiului a cuprins componenta calitativa si componenta cantitativa. Studiul calitativ a inclus realizarea a 15 focus-grupuri cu elevii claselor a 12-a. Pentru fiecare focus-grup au fost selectati cate 8-10 elevi. Selectarea elevilor s-a facut aleator, conform unui pas statistic prestabilit.

Sondajele de opinie au fost realizate pe un esantion complex, divizat pe mai multe categorii de respondenti:

1)     elevii claselor a 12-a, in total, 428 de elevi;

2)     cadrele didactice - 362 de persoane;

3)     directorii institutiilor de invatamant - 50 de persoane;

4)     parintii, care au copii cu varsta intre 11-18 ani, in total, 600 de parinti.

Studiu KAP la locul de munca

Pentru  o ajustare mai buna a programelor si proiectelor elaborate la necesitatile angajatilor si angajatorilor, Organizatia Internationala a Muncii  a efectuat in 2008 cercetarea  Cunostintelor, Atitudinilor si Practicilor persoanelor angajate in campul muncii cu referinta la HIV/SIDA. Actualitatea si importanta  acestei cercetari sunt  argumentate si de faptul ca pana acum in Republica Moldova nu a fost efectuat nici un studiu  cu referinta la HIV/SIDA in mediul angajatilor si  exista o incertitudine in ceea ce priveste  situatia reala  a cunostintelor, atitudinilor si practicilor lor de comportament in acest domeniu, precum si  in ceea ce priveste atitudinea angajatorilor  si politicile existente ale intreprinderilor  fata de maladie in general si de  persoanele infectate cu  HIV in special.

Volumul  esantionului l-au constituit 1217 angajati in varsta de  17 ani si mai mult.  Dupa caracteristicile sale esantionul este  stratificat, probabilist, bistadial. Esantionul este reprezentativ la nivelul intreprinderilor ce au mai mult de 300 de angajati cu o eroare maximala de -+ 3%

Studiu Migratia si Sanatatea

Pentur identificarea factorilor de vulnerabilitate a migrantilor la HIV si ITS, a fost desfasurat in 2006 cu suportul IOM un studiu de cunostinte, atitudini si practici, si de perceptii a factorilor si conditiilor care contirbuie la comportament sexual riscant si alti afctori de vulnerabilitate la HIV si ITS. Definitia migrantului s-a referit la moldoveni aflati peste hotare pentru cel putin o luna pe parcursul ultimilor 3 ani, grupul de varsta 16 – 60 ani. Metodologia studiului a cuprins componenta calitativa si componenta cantitativa. Componenta cantitativa a utilizat metoda snowball pentru recrutarea respondentilor Esantionul a fost de 454 respondenti.

Studiu 2010

Studiu de analiza a situatiei pre-interventie – analiza statutului socio-eocnomic al PTH 2008, 2011

4. 4 Studii operationale

La moment, capacitatile de a efectua studii operationale sant foarte limitate. Acestea vor fi planificata drept parte componenta a Planului de evaluari si cercetari, fiind intreprinse eforturi de consolidare a capacitatilor si realizare a acestora intr-un mod consecvent, in functie de prioritatile PN:

4.5. Triangularea datelor

Triangularea presupune analiza datelor din surse multiple in scopul imbunatatirii intelegerii tendintelor evolutiei a unei probleme specifice de sanatate publica. Triangularea face uz de rationamente inductive prin identificarea si argumentarea explicatiei problemei de sanatate in baza observarilor empirice, astfel reprezentand o solutie viabila pentru insuficienta surselor de date. Triangularea cauta sa ia cele mai bune decizii de sanatate publica posibile in baza dovezilor existente si nu sa genereze noi date pentru a raspunde la o anumita ipoteza de studiu. De asemenea, triangularea foloseste principiile supravegherii de generatia a doua a infectiei HIV prin axarea pe evolutia in timp si prin combinarea datelor asupra prevalentei infectiei HIV si a ITS, comportamentelor de risc si asupra realizarii programului. Triangularea evidentiaza valorificarea rapida a datelor.

Planul de ME in cauza institutionalizeaza exercitii de triangulare drept parte a evaluarilor preconizate pentru actualul PN HIV/SIDA, precum si drept parte a exercitiilor de planificare strategica.


CAPITOLUL 5. DEPOZITORIUL NATIONAL DE DATE (SIDATA) [K5] 

Pentru a asigura disponibilitatea datelor, astfel asigurand utilizarea lor in procesul de planificare strategica, a fost elaborat participativ conceptul unui depozitoriu national comprehensiv de date, structurat pentru a corespunde necesitatilor de date la diferite nivele si pentru diferite sectoare a raspunsului national HIV. Baza nationala de date SIDATA constituie un instrument functional care asigura disponibilitatea datelor pentru utilizarea lor in procesul de planificare strategica.

Obiectiv acestui concept este dezvoltarea si mentinerea bazelor de date nationala si sub-nationale in HIV/SIDA care permit actorilor sa acceseze datele relevante pentru elaborarea politicilor, managementul si ajustarea interventiilor 

Depozitoriu national concentreaza datele agregate originare din

        Sistemele de raportare existente in cadrul institutiilor publice, actori ai raspunsului national intersectorial la HIV/SIDA si

        Sectorul neguvernamental

Depozitoriul de date integreaza sistemele de raportare pre-existente, constituind o platforma unica de prezentare a datelor, evitand raportarea dubla si sporind accesibilitatea, transparenta si diseminarea datelor. Depozitoriul prevede acces web pentru vizualizarea datelor grupate dupa strategii/categorii/arii de interventii (de oriunde si oricand prin accesarea internetului). Fizic, Depozitoriul este amplasat in incinta Centrului SIDA care are rolul de mentinere a acesteia; introducerea datelor este efectuata de persoane desemnate/instruite din cadrul tuturor institutiilor publice si neguvernamentale care implementeaza interventii in baza PN HIV/SIDA. Baza nationala de date SIDATA prevede acces web pentru vizualizarea datelor grupate dupa strategii/categorii/arii de interventii. Depozitoriul presupune vizualizare universala pentru asigurarea transparentei datelor, validare la nivel national pentru asigurare a calitatii datelor si acces limitat de editare, pentru asigurarea securitatii datelor.

Baza de date include urmatoarele componente:

  • Valori ale tuturor indicatorilor nationali standardizati, dupa descrierea din Planul national ME;
  • Valori ale tuturor indicatorilor care trebuie inclusi in toate raporturile internationale pentru care s-a angajat Moldova– UA, UNGASS si MDG;
  • Date de la studii si supraveghere;
  • Date de rutina despre progresul in implementarea programului la nivel de prestari servicii;
  • Data asupra fondurilor disponibile si asupra cheltuielilor pe sfere (NASA);
  • Lista de studii si cercetari in domeniul HIV/SIDA si potentialul de cercetare;
  • Date despre produsele activitatii de instruire/implementarii Planului de Consolidare a Capacitatii;
  • Date despre sustinerea si actiunile de comunicare pentru M & E;

Depozitoriul de date ar trebui sa aiba forma unei pagini pe internet, cu diverse nivele de acces, inclusiv cele pentru publicul larg, si ar trebui sa includa:

  • Valori luate din baza de date;
  • Produse informationale ale sistemului ME;
  • Rezultate si dezvaluiri ale studiilor, evaluarilor, cercetarilor operationale;
  • Rapoarte asupra progresului sau rapoarte de evaluare a programului HIV;
  • Rapoarte asupra vizitelor de monitorizare si supraveghere;
  • Rapoarte ale tuturor studiilor si cercetarilor efectuate in domeniul HIV/SIDA sau in domenii adiacente ca sanatatea reproducerii, efectuate in Moldova si in regiune;
  • Copii ale buletinelor CCM, buletinelor electronice ale ME si alte buletine informative si publicatii relevante;
  • Copii ale materialelor si instrumentelor relevante domeniului HIV/SIDA, elaborate in Moldova, ca materiale didactice, manuale de instruire, ghiduri, etc.;
  • Informatie de context relevanta domeniului HIV/SIDA;
  • Lista si informatiile de contact a principalilor factori de decizie.

Flux de date

Depozitoriul va fi localizat fizic pe un server la nivel national (TBD) pe o platforma bazata web. Vor exista doua fluxuri de date principale care vor fi reflectate tehnic in CRIS3 ca depozitoriu national de date:

1.    Indicatorii raspunsului national: datele vor fi colectate de caatre data collection/reporting verticals utilizind sistemele lor proprii de raportare, verificate si validate conform mecanismelor existente. Nicio conexiune intre CRIS 3 si sistemul de raportare in cauza nu este necesara. Datele deja validate la nivel national vor fi introduce in repozitoriul national de date HIV (CRIS3) de o persoana delegata si antrenata la nivel national. Accesul va fi bazat pe platforma web utilizind drepturi de utilizatori (seturi de indicatori).

2.    Indicatorii de proiect: Pentru a mari disponibilitatea datelor si transparenta procesului de implementare pentru proiectele care ruleaza in cadrul raspunsului national la HIV, este necesar sistemul de raportare bazat pe CRIS3. La moment, acesta este cazul granturilor GFATM. In cazul sub-recipientilor granturilor GFATM, datele vor fi introduce de fiecare din sub-recipienti (pentru indicatorii desemnati), validate de recipientul principal si dupa, la nivel national. În acest caz, vor exista doua nivele aditionale de acces (recipienti principali si sub-recipienti). Asta inseamna ca datele vor fi introduse de fiecare sub-recipient, sumate de program (CRIS 3), validate de recipientul principal si persoana responsabila delegata national, dupa asta devenind disponibile public. Accesul va fi bazat pe web utilizind drepturi de acces. (seturi de indicatori).  

Frecventa de raportare

O parte din indicatori vor fi raportati trimestrial. Majoritatea vor avea simultan valori trimestriale, semestriale, anuale si multianuale in baza de date. In aceasta situatie, la introducerea indicatorului annual (sau semianual), sistemul sumeaza indicatorii semestriali/seminanuali (verifica consistenta). Utilizatorul care va introduce indicatorul annual va vedea valoarea pentru fiecare semestru, dar poate introduce orice date. Are sens sa se sumeze doar cifre absolute, nu si proportii (procentaje).


CAPITOLUL 6. CALITATEA DATELOR

Planul de ME prezent stabileste principiile pentru monitorizarea periodica a calitatii datelor si abordarea obstacolelor pentru generarea datelor de calitate inalta care sa corespunda criteriilor prezentate in continuare:

  • Validitate
  • Veridicitate
  • Oportunitate in timp
  • Precizie
  • Integritate

6.1. Aplicarea sistemelor pentru asigurarea calitatii datelor

Dupa cum a fost indicat in evaluarea sistemului de ME, la fel ca si de profilul de ME al Republicii Moldova elaborat de Fondul Global, in Moldova sunt lipsa mecanismele eficiente pentru asigurarea calitatii datelor. Datele provenind din diverse surse pot fi divergente, atare inconsecvente afectand planificarea pentru imbunatatirea realizarii programului, la fel ca si imaginea si credibilitatea Republici Moldova la raportarea datelor prin intermediul diverselor mecanisme internationale de raportare fara o reconciliere si validare exhaustiva a datelor la nivel de tara.

Exista protocoale pentru auditul datelor, desi acestea nu sunt specifice pentru Planul National de ME a infectiei HIV. De asemenea, exista un raport anual si formulare standardizate de raportare anuala.

Desi nu exista un ghid national si instrumente pentru sustinerea supravegherii ME, exista totusi unele practici pozitive, de exemplu supravegherea si auditul datelor efectuate de Centrul National de Management in Sanatate (CNMS) si Centrul National SIDA.

Din cauza deficitului de competente, sistemul de analiza a calitatii procesului de colectare si gestiune a datelor, care are implicatii asupra mult-necesarei analize si diseminari a datelor, nu este adecvat. Atentia insuficienta acordata transferurilor de date, pastrarii, integritatii si copiilor de rezerva la nivel national si sub-national poate conditiona pierderi de date, sau si mai rau, scurgerea informatiei confidentiale. Mai mult ca atat, lacunele din calitatea datelor, conditionate de inregistrarea pe hartie si de erorile de raportare, creeaza, de asemenea, o serie de inconsecvente (ca rezultat al dublarii datelor, pierderii de date si evidentei incorecte a numarului de teste comparativ cu numarul de persoane testate).

Dezagregarea datelor este facuta in functie de sex si teritoriu (raion), dar nu este disponibila in functie de grupul de varsta si zona de resedinta. În speta, varsta persoanei testate este indicata in cerere, dar nu este inclusa in procesul de acumulare a datelor. Mai mult ca atat, nu a fost efectuat niciun studiu operational pentru validarea datelor. La nivel national datele sunt dezagregate in functie de unitatile teritoriale, dar din cauza adoptarii in anul 2004 de Parlament a noii divizari teritorial-administrative a tarii, pe parcursul timpului a diminuat comparabilitatea datelor dezagregate in functie de unitatile teritoriale.

6.2. Supraveghere abilitanta si monitorizare de suport

Supravegherea de suport va include monitorizarea si directionarea performantei institutiilor subordonate si transferul cunostintelor, atitudinilor si deprinderilor. Supravegherea de suport va fi efectuata esalonat pe organizatiile de prestare a serviciilor si va fi utilizata ca mecanism pentru fortificarea capacitatilor de monitorizare si evaluare locale. GTLME va elabora Ghidul pentru supravegherea de suport in monitorizare si evaluare.

Supravegherea de suport se refera la monitorizarea si directionarea performantei altor si transferul cunostintelor, atitudinilor si deprinderilor ce sunt esentiale pentru ME de succes a activitatilor HIV. Aceasta ofera oportunitatea de inventariere a activitatilor ce au fost realizate; reflecta critic asupra acestora; ofera sugestii si recomandari personalului local; si acolo unde e cazul, ofera indrumari specifice in vederea remedierii problemelor. Supravegherea de suport urmeaza a fi efectuata pe un esantion de organizatii de prestare a serviciilor in domeniul HIV (adica, nu toti prestatorii) si ar putea fi, de asemenea, utilizata drept mecanism pentru fortificarea capacitatilor de ME locale.

În Moldova, sistemul guvernamental de planificare, management si implementare ramane in continuare bazat pe un sistem ierarhic de supraveghere si raportare. În pofida ameliorarilor considerabile la capitolul normele Guvernului fata de elaborarea si implementarea programelor bazate pe rezultate, in practica responsabilitatea pentru rezultate este slaba. În speta in sistemul sanatatii, rapoartele la institutiile de supraveghere tind sa reprezinte liste de resurse si activitati, oferind putina informatie cu privire la realizari si rezultate.

GTL pentru ME urmeaza sa-si asume sarcina de elaborare a ghidului pentru supravegherea si monitorizarea de suport in ME, care se va axa pe:

-        Incorporarea formarii profesionale la locul de munca si a cresterii personale la toate nivelurile, ce detin atributii de ME

-        Asigurarea calitatii procesului de colectare a datelor de rutina la nivel de institutie si de prestare a serviciilor pe baza de comunitate

-        Asigurarea consecventei si a momentului oportun al raportarii

-        Standardizarea raportarii pentru evitarea suprasolicitarii

-        Elaborarea mecanismelor pentru monitorizarea si supravegherea cu regularitate, reactionand la sugestiile si recomandarile oferite

6.3. Protocolul pentru asigurarea calitatii datelor

Grupul tehnic de lucru pentru monitorizare si evaluare (in continuare – GTLME) va elabora Protocolul pentru asigurarea calitatii datelor, care va institutionaliza un sistem pentru calitatea principalilor indicatori, fortificarea sistemelor de gestiune a datelor si cresterea competentelor personalului implicat in colectarea, agregarea si analiza lor

Calitatea datelor a fost elucidata drept provocare in cateva analize diferite ale raspunsului national, cu privire la exactitate, veridicitate, finalitate, oportunitate in timp si validitate. Masurarea succesului si ameliorarea gestiunii programelor nationale HIV/SIDA este prognozata pe sisteme robuste de ME, care produc date de calitate.

În scopul abordarii aspectului de fortificare a calitatii datelor, Planul de ME institutionalizeaza principiile generale care urmeaza sa constituie fundamentul pentru elaborarea unui protocol pentru calitatea datelor. 

Obiectivele acestui protocol pentru calitatea datelor sunt precum urmeaza:

§     Verificarea existentei sistemelor adecvate de gestiune a datelor

§     Verificarea calitatii datelor raportate pentru principalii indicatori

§     Contribuirea la imbunatatirea ME prin intermediul fortificarii sistemelor si al cresterii competentelor

Protocolul are menirea sa asigure platforma si procedurile comune pentru efectuarea verificarii si validarii datelor pentru datele colectate la nivel national si raional, potrivit Planului National de ME. Actul stipuleaza procedurile generice pentru realizarea evaluarii asigurarii calitatii datelor, care ar putea fi adaptate la nivel national si raional. Acesta descrie procedurile ce urmeaza a fi utilizate si termenul efectuarii auditului datelor.

Responsabilitatea pentru validarea datelor in cadrul sectoarelor este in mainile ministerelor de ramura responsabile. Aspectele multilaterale vor fi gestionate de Grupul Tehnic de Lucru pentru ME multisectorial.

 

Opt domenii functionale si 11 componente principale sunt cruciale pentru ca un sistem de asigurare a calitatii datelor sa fie bine conceput si implementat. Un atare sistem este necesar pentru a produce date de calitate.

Tabelul 4: Sistem de asigurare a calitatii datelor

Domenii functionale

Componente

I

Competente, responsabilitati, roluri in ME

1

Personalul principal pentru ME si gestiunea datelor este identificat cu atributii clar desemnate

II

Formare profesionala

2

Majoritatea cadrelor principale din ME si gestiunea datelor au beneficiat de formarea profesionala necesara

III

Cerintele de raportare a datelor

3

Programul  / Proiectul a documentat explicit (in scris) ce este raportat cui si cum si cand raportarea e necesara

IV

Definitia indicatorilor

4

Exista definitii operationale ale indicatorilor ce corespund standardelor relevante si acestea sunt sistematic urmate la toate punctele de servicii

5

Exista formulare standard de colectare a datelor si de raportare care sunt sistematic utilizate

6

Documentele surse sunt pastrate si puse la dispozitie in conformitate cu politicile scrise

VI

Procesele de gestiune a datelor

7

Documentarea expres a etapelor de colectare, compilare si manipulare

8

Provocarile pentru calitatea datelor sunt identificate si exista mecanisme pentru remedierea acestora

9

Exista proceduri clar definite si urmate pentru identificarea si reconcilierea discrepantelor din rapoarte

10

Exista proceduri clar definite si urmate pentru verificarea cu periodicitate a datelor sursa

VIII