ESENTA SI FORMA
STATULUI GETO - DAC
Din punct de vedere al esentei
sale, statul geto - dac este un stat sclavagist
incepator, cu particularitati care il aproprie de statele bazate pe modul de
productie tributal sau asiatic. Autori precum Dio Cassius si Iordanes si Dio Crisostomul ne-au transmis
informatii legate de stratificarea sociala la daci, impreuna cu denumirea
categoriilor sociale: clasa dominanta ,,tarabostes'
(,,pileati') si clasa saraca ,,comati'
(,,capillati'). Insa toti factorii de conducere erau recrutati dintre tarabostes.
Cu toate ca statul geto-dac a cunoscut sclavagismul, in special pe
proprietatile private ale tarabostilor, precum si in mine, totusi, relatiile
sclavagiste in statul geto-dac nu au atins nivelul clasic, ca in cele grecesti
sau cele de la Roma. Sclavagismul in statul geto-dac era un
incepator, patriarhal, neevoluat, in sensul ca baza productiei nu o reprezenta
munca sclavilor, ci a oamenilor saraci, organizati in obsti satesti. Alaturi de
proprietatea privata a tarabostilor s-a mentionat la scara larga si proprietatea
comuna, devalmasa a obstilor satesti sau
teritoriale. O alta particularitate, care
apropie statul geto-dac de statele bazate pe modul de viata tributal, este monopolul regelui asupra minelor de aur.
Forma
statului geto-dac este o monarhie cu un pronuntat
caracter limitat. Astfel, Strabon denumeste stapanirea lui Burebista imperiu,
iar o inscriptie descoperita in Siria o denumeste ,,regat'.
De altfel, insusi Imparatul Domitian i-a recunoscut
lui Decebal titlul de rege, acordandu-i diadema de rege, de adevarat
conducator clientelar Romei. Caracterul pronuntat militar al statului
geto-dac nu este o expresie a primitivismului, asa cum
sustin unii autori, ci este o consecinta fireasca a contextului istoric in care
s-a format si a evoluat statul geto-dac, dominat de agresiunea permanenta a
puterilor vecine.
O particularitate a monarhiei
geto-daca este alternanta puterii laice si
religioase in competenta aceleasi persoane sau unor persoane diferite,
tendinta e de contopire a atributiilor laice cu cele religioase. (Deceneu si
Comosicus - regi si mari preoti).
