QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate informatica

Ajustarea si aproximarea datelor





AJUSTAREA SI Aproximarea datelor

 

Notiuni generale

 

            Observatiile experimentale sunt, in general, seturi de date discrete care, pot fi organizate ca vectori coloana sau matrici, in care, liniile reprezinta rezultatele si observatiile la un moment dat. Considerand ca s-au realizat determinari ale traficului de autovehicule grele, in 24 de ore, prin trei puncte diferite, aceste date pot fi stocate intr-o matrice cu dimensiunea 24x3:

»trafic=[11,11,9;7,13,11;14,17,20;11,13,9;43,51,69;38,46,76;61,132,186;75,135,180;38,88,115;28,36,55;12,12,14;18,27,30;18,19,29;17,15,18;19,36,48;32,47,10;42,65,92;57,66,151;44,55,90;114,145,257;35,58,68;11,12,15;13,9,15;10,9,7]

trafic =

Ora inregistrarii

Pct. A

Pct. B

Pct. C

01 h 00 min

11

11

9

02 h 00 min

7

13

11

03 h 00 min

14

17

20

04 h 00 min

11

13

9

05 h 00 min

43

51

69

06 h 00 min

38

46

76

07 h 00 min

61

132

186

08 h 00 min

75

135

180

09 h 00 min

38

88

115

10 h 00 min

28

36

55

11 h 00 min

12

12

14

12 h 00 min

18

27

30

13 h 00 min

18

19

29

14 h 00 min

17

15

18

15 h 00 min

19

36

48

16 h 00 min

32

47

10

17 h 00 min

42

65

92

18 h 00 min

57

66

151

19 h 00 min

44

55

90

20 h 00 min

114

145

257

21 h 00 min

35

58

68

22 h 00 min

11

12

15

23 h 00 min

13

9

15

24 h 00 min

10

9

7

      11    11        9

       7     13      11

     14     17      20

     11     13       9

     43     51     69

     38     46     76

     61   132   186

     75   135   180

     38     88   115

     28     36     55

     12     12     14

     18     27     30

     18     19     29

     17     15     18

     19     36     48

     32     47     10

     42     65     92

     57     66   151

     44     55     90

   114   145   257

     35     58     68

     11     12     15

     13       9     15

     10       9       7

            Matricea trafic, a observatiilor zilnice, poate fi utilizata in analize si prelucrari matematice ulterioare. In acest sens, presupunand necesara reprezentarea grafica, pentru vizualizarea traficului, la un moment dat (considerand reperele orare date de vectorul t=1:24), se foloseste urmatoarea secventa MATLAB:

          » t=1:24;

          » set(0,'defaultaxeslinestyleorder','-|--|-.');

            » set(0,'defaultaxescolororder',[0 0 0]);

          » xlabel('Timpul'), ylabel('Numar de vehicule in trafic'), grid on       

          » plot(t,trafic), legend('Locatia A','Locatia B','Locatia C',0)

            In practica inginereasca este necesar, atat in analiza rezultatelor experimentale, cat si pentru emiterea unor concluzii, ca datele obtinute sa fie aproximate prin curbe polinomiale, exponentiale sau de alta natura.

 

 

Utilizarea  GUI  (Graphical User

Interface- Interfata  Grafica  Utilizator)

pentru  ajustarea  datelor 

 

            Cea mai rapida si eficienta procedura de ajustare, aproximare, interpolare si extrapolare a datelor experimentale, este Interfata Grafica Utilizator  (Graphical User Interface-GUI ), disponibila in MATLAB, versiunile superioare (Release 12 sau 13). Informatii complete, privind aceasta procedura, se regasesc in documentatia de ajutor din meniul Help optiunea Full Product Family Help. Accesarea interfetei grafice (pentru simplificarea exprimarii se va folosi, in continuare, sintagma GUI) pentru ajustarea datelor, se introduce, in fereastra de comanda MATLAB, comanda:

            » cftool

Aceasta comanda are ca efect activarea interfetei grafice Curve Fitting Tool (Instrument de ajustare a curbelor):

 

            Daca in fereastra de comanda a MATLAB, exista vectori coloana de aceeasi dimensiune, acestia vor fi selectati automat de editorul de ajustare si stocati in vederea prelucrarii. Altfel, se impune introducerea sau importarea datelor in vectori coloana.

Procedura  de  ajustare

 

           

            Procedura de ajustare va fi prezentata aici pentru un caz specific: ajustarea datelor cuprinse in doi vectori coloana y si t. Se presupune ca in linia de comanda s-au introdus vectorii y si t:

            » t = [0 .3 .8 1.1 1.6 2.3]'; y = [0.5 0.82 1.14 1.25 1.35 1.40]';

  1. -se introduce comanda pentru activarea interfetei grafice a ajustarii:

            » cftool

·     -Se acceseaza butonul Data care activeaza o interfata grafica ce permite selectarea valorilor care urmeaza a fi ajustate pe axa X, respectiv pe axa Y si ponderea acestor date (daca aceasta este „None” valoarea             ponderii este implicit 1 ). Atunci cand se selecteaza un anumit vector pe o axa, in medalion se reprezinta grafic valorile vectorului respectiv. De             asemenea aceasta interfata permite definirea unui set nou de valori, un         vector in functie de altul, de exemplu, prin accesarea butonului Create         Data Set.

·     Se inchide sesiunea acestei interfete grafice cu butonul Close.

  1. -Din interfata grafica Curve Fitting Tool se acceseaza butonul Fitting al carui efect este deschiderea editorului de ajustare compus din doua parti distincte: editorul propriu-zis, Fit Editor, si tabloul ajustarilor, Table of Fits.

Editorul ajustarii , Fit Editor, permite actiuni pentru:

  • Specificarea numelui ajustarii curente, setarea datelor curente si stabilirea regulii de excludere;
  • Explorarea diferitelor metode de ajustare ale seturilor de date curente, folosind o biblioteca de ecuatii, metode de ajustare spline si interpolanti;
  • Suprareglarea optiunilor implicite de ajustare (cum ar fi metoda identificarii coeficientilor);
  • Compararea rezultatelor ajustarii;

            Tabloul ajustarilor , Table of Fits, permite

§       Monitorizarea datelor si ajustarilor anterioare;

§       Afisarea unui sumar al rezultatelor ajustarii;

§       Salvarea sau anularea rezultatelor ajustarii.

            Se acceseaza butonul New fit care aloca automat un nume implicit ajustariii curente. Presupunem ca aceasta se va numi ajustarea_1, iar cu urmatoarea optiune, Data set, se defineste setul de date (presupunem ca acesta este setul t vs. y, adica vectorul t, in functie de y) care va fi ajustat in cele ce urmeaza si va fi numit, in continuare, ajustarea_1. Se selecteaza un alt set de date, definit anterior (presupunem ca acesta este setul y vs. t, adica vectorul y, in functie de t), si acesta va fi numit in continuare ajustarea_2. Se alege aproximarea polinomiala, iar in urmatoarea sectiune se va selecta ajustarea polinomiala cuadratica (printr-un polinom de gradul doi: f(x) = p1*x^2 + p2*x + p3). Se valideaza optiunea Immediate apply, ceea ce va avea drept efect afisarea rezultatelor in caseta Results. In paralel MATLAB prelucreaza datele in functie de optiunile setate si selectiile operate, fiind afisate, in fereastra interfetei grafice Curve Fitting Tool reprezentarile grafice ale celor doua seturi de date, atat cele discrete cat si cele previzionate, ajustate.

3.     Din meniul View al interfetei grafice Curve Fitting Tool se selecteaza optiunea Residuals-Line Plot:

 care permite, si realizeaza, reprezentarea grafica a reziduurilor ajustarii, fiind data o masura reala a marimii erorilor de aproximare, in diferite puncte ale seturilor de date ajustate. Reprezentarea grafica a reziduurilor arata ca o ajustare mai buna este posibila, sau nu. In functie de marimea erorilor de calcul si a distantei fata de valorile discrete efective, se poate lua decizia unei ajustari ulterioare, pentru cresterea calitatii aproximarii, prin metode si tehnici multiple.

Determinartea  celei  mai  bune  ajustari

            Pentru a determina cea mai buna ajustare sau aproximare trebuie avute in vedere atat rezultatele grafice cat si rezultatele numerice ale procedurii efective. Pentru exemplificare se considera ca pentru vectorul populatia_USA = [3.9,5.3,7.2,9.6,12.9,17.1,23.1,31.4,38.6,50.2,62.9,76,92,105.7,122.8,131.7,150.7,179,205,226.5,248.7]' raportat la anii de referinta cuprinsi in vectorul anii_de_referinta=[1790,1800,1810,1820,1830,1840,1850,1860,1870,1880,1890,1900,1910,1920,1930,1940,1950,1960,1970,1980,1990]’ s-au realizat ajustari folosind expresii polinomiale de diferite grade (2, 4 si 7) respectiv o ajustare exponentiala de un singur termen, a*exp(b*x) (adica ), si s-au obtinut reprezentarile grafice (ale rezultatelor ajustarii, respectiv ale reziduurilor), din figura:

            Din aceste reprezentari se poate deduce ca este dificil a decide care dintre polinoameofera cele mai bune rezultate pentru aproximare sau ajustare, intrucat diferentele reziduale sunt nesemnificative, iar, prin comparatie, ajustarea exponentiala cu un singur termen este evident neacoperitoare, datorita gradului mare de incompatibilitate si concordanta cu datele discrete.Setul de date ajustate se poate vizualiza accesand butonul Data, caseta Data sets, optiunea View:

            In continuare, se foloseste interfata grafica Curve Fitting Tool, butonul Plotting pentru a elimina metoda de ajustare printr-o functie exponentiala, invalidand caseta corespunzatoare, aceasta metoda dovedindu-se a fi neconcludenta pentru ajustarea datelor celor doi vectori:

            Pentru a examina, datele extrapolate prin cele trei expresii polinomiale de diferite grade, se vor modifica limitele axelor folosind meniul Tools, optiunea Axis Limit, prin modificarea limitei superioare a limitei X Upper Limit la valoarea 2050, ceea ce va permite extrapolarea, prin cele trei expresii polinomiale, a valorii vectorului populatia_USA corespunzatoare acestui an:

            Se constata ca extrapolarea printr-un polinom de gradul 7 va genera o valoare extrapolata, pe baza datelor existente, mult diferita de celelalte valori, demonstrand neconcordanta evidenta cu datele extrapolate prin celelalte expresii polinomiale.

            Acest exemplu ilustreaza, foarte clar, ca alegerea unei metode de extrapolare trebuie facuta cu mare atentie, in functie de mai multi factori care ar putea influenta asupra corectitudinii rezultatelor.

Examinarea  rezultatelor  numerice

 

            Examinarea reprezentarilor grafice ale aproximarilor, din exemplul anterior, demonstreaza ca este necesara o procedura suplimentara pentru a decide care dintre variantele alese pentru ajustarea datelor din vectorul populatia_USA este  varianta cea mai apropiata de varianta corecta. Pentru aceasta este nevoie de studiul rezultatelor numerice, care sunt asociate procedurii de aproximare propriu-zisa. MATLAB ofera doua tipuri de rezultate numerice, afisate in interfata grafica Curve Fitting Tool ->Fitting ->Results si Table of Fits: concordanta rezultatelor aproximarii respectiv intervalul de confidenta. Concordanta rezultatelor arata cat de bine sunt aproximate datele, iar intervalul de confidenta reflecta precizia rezultatelor. Pentru a evidentia rezultatele numerice ale ajustarii datelor, se considera ajustarea polinomiala de grad 2, 3, 4, 5 si 6, respectiv aproximarea exponentiala cu un singur termen, a datelor continute in vectorul populatia_USA, relativ la vectorul anii_de_referinta, pentru care s-au obtinut rezultatele numerice din figura alaturata:

            Parametrii numerici ai ajustarii se pot seta din interfata Curve Fitting Tool ->Fitting ->Results si Table of Fits->Table options:

            In aceasta sesiune sunt validate titlurile coloanelor care vor aparea in  tabelul Table of Fits. Optiunea SSE (Sum of Squares Due to Error), este o marime statistica ce se refera la marimea deviatiei valorii de raspuns a ajustarii, fata de valoarea data, calculata ca suma patratelor erorilor in functie de marimea reziduurilor. Acest parametru este definit prin ecuatia , in care  reprezinta marimea reziduului (determinate, si afisate, in MATLAB, cu optiunea Residuals  din meniul View):

iar yi si  sunt datele aproximate respectiv previzionate. Valorile reziduale se pot determina daca se cunoaste varianta datelor (), cu relatia , sau se poate aproxima cu relatia , daca nu se cunoaste varianta datelor, in care  reprezinta valoare medie evaluata statistic.

            R-square reprezinta raportul dintre suma patratelor regresiilor (sum of squares of the regression -SSR) si suma totala a patratelor (total sum of squares -SST): . R-square poate lua valori cuprinse intre 0 si 1, o valoare mai aproape de 1 are semnificatia unei bune aproximari. De exemplu, o valoare R-square=0,99871 (in cazul ajustarii polinomiale de gradul II) arata ca exista o variatie de pana la 99,87 %  fata de valoarea medie calculata.

Parametrul DFE (Degrees of Freedom Adjusted R-Square) foloseste parametrul R-square, definit anterior, si ajusteaza aceasta valoare pe baza gradelor de libertate ale reziduurilor. Gradele de libertate ale reziduurilor se reprezinta diferenta dintre numarul valorilor de raspuns si numarul coeficientilor de aproximare: v=n-m. In aceasta relatie, v reprezinta numarul datelor independente din totalul de n puncte necesare calcularii sumei de patrate, iar m este numarul de coeficienti ai ecuatiei de aproximare. Modelul matematic, se considera ca fiind un bun indicator statistic al calitatii aproximarii cand sunt adaugati coeficienti suplimentari in ecuatia aproximarii.

Parametrul RMSE (Root Mean Squared Error) este cunoscut ca eroarea standard a aproximarii si ca eroarea standard a regresiilor. Se determina cu relatia: . O valoare apropiata de 0 inseamna o buna aproximare.

            Validarea parametrului #Coeff are ca efect afisarea numarului de coeficienti folositi pentru aproximarea datelor.

            Intervalul de confidenta (de siguranta) reprezinta limitele, inferioara respectiv superioara, ale coeficientilor ecuatiei aproximarii. Formatul afisat pentru un parametru este: p1 =    0.006541  (0.006124, 0.006958), ceea ce inseamna ca valoarea calculata a coeficientului este 0.006541, limita inferioara 0.006124 respectiv limita superioara  0.006958. Implicit, nivelul de siguranta este 95%, si se poate modifica din interfata Curve Fitting Tool  meniul View, optiunea Confidence level. Limitele de siguranta pot fi calculate si afisate grafic din interfata Curve Fitting Tool  meniul View, optiunea Prediction Bounds, sau cu optiunea Analysis din interfata Curve Fitting Tool.

Salvarea  rezultatelor  ajustarii

            Din interfata Fitting, accesand butonul Save to workspace, se salveaza intregul proces de ajustare, prin validarea celor trei optiuni:

§       prima optiune salveaza ajustarea ca obiect MATLAB

§       a doua optiune salveaza, intr-o structura multidimensionala, concordanta ajustarii:

§       cea de-a treia optiune salveaza rezultatele ajustarii, oferind informatii asupra parametrilor numerici ai ajustarii

Analiza  rezultatelor  ajustarii

            Din interfata Curve Fitting Tool, butonul Analysis se pot realiza analize ale parametrilor ajustarii, in functie de datele originale. Se pot interpola, extrapola date, se pot diferentia si integra curbele de variatie ale ajustarii, intre anumite limite. Pentru aceasta, se scceseaza vectorul Xi dorit, din campul Analyze at Xi, se selecteaza caseta aferenta evaluarii Evaluate fit at Xi, pentru afisarea rezultatelor si reprezentarea grafica a acestora fiind necesara validarea casetelor Plot results si Plot data set, dupa care se acceseaza butonul Apply, pentru realizarea procedurii. De exemplu pentru extrapolarea necesara identificarii datelor ajustarii folosind ajustarea polinomiala, pentru populatia corespunzatoare anului 2025, se va modifica ultima valoare din campul Analyze at Xi, la valoarea 2025:

Rezultatele extrapolarii se pot salva, similar procesului de ajustare propriu-zisa

Exemplu:  Se va realiza o ajustare polinomiala de ordinul III, V si VI, pentru vectorii x = [4:0.1:7 9:0.2:12]', y =  c(1) + c(2)*x + c(3)*x.^2 + c(4)*x.^3 + (rand(size(x))-0.5), ai carui coeficienti sunt elementele vectorului c = [8 -5 13 12].

            »x = [4:0.1:7 9:0.2:12]' ;c = [8 -5 13 12]; y =  c(1) + c(2)*x + c(3)*x.^2 +             c(4)*x.^3 + (rand(size(x))-0.5);

            »cftool

            Urmand procedura enuntata, se realizeaza ajustarea cu cele trei curbe polinomiale. Analiza rezultatelor permite, din interfata Curve Fitting Analysis, manevre ale reprezentarii grafice, utilizand facilitatile de prelucrare si animatie a figurilor, permise de MATLAB Release 12 si superioare acesteia:

Exemplu:

            Se va ajusta o curba de variatie a coeficientului de dilatare a Cu, in raport cu temperatura. Pentru aceasta se va considera vectorul temp al temperaturilor, un vector cu 236 elemente, cu temperaturi cuprinse intre 24,41 [K] si 848,23 [K], iar valorile masurate experimental, pentru coeficientul de dilatare, pentru aceste temperaturi, stocate in vectorul coloana coef_CU. Se va realiza o aproximare rationala, cu o functie avand atat numaratorul cat si numitorul, polinoame de gradul doi. Dupa ce sunt introduse datele, in fereastra de comanda (prin una din optiunile posibile:de la tastatura, import, incarcare etc.), se activeaza procesul de ajustare, cu functia cftool, apoi se seteaza parametrii de aproximare din interfata Fitting, selectand, din campul Type of fit, optiunea Rational. Apoi, se nominalizeaza tipul polinomului de la numarator (Numerator), respectiv de la numitorul expresiei rationale (Denominator):

            Folosind butonul Table options, se valideaza parametrii numerici ai ajustarii, parametri care vor fi cuprinsi in tabelul Table of Fits. Afisarea rezultatelor si reziduurilor ajustarii se realizeaza selectand optiunea Residuals-Plot line, din meniul View al interfetei grafice  Curve Fitting Tool:

            Este usor de observat ca sunt „zone” in care aproximarea nu este acoperitoare: lipsesc parametrii si rezultatele ajustarii:

            Se incearca, in consecinta o alta ajustare, de tipul rationala polinomiala cu polinoame de gradul III, atat la numarator cat si la numitor:

            Acest tip de aproximare, se observa din interfata Fit Editor campul Results, este neconvergenta, ceea ce anuleaza posibilitatea alegerii unei astfel de ajustari pentru acest set de date, fiind, astfel necesara o alta ajustare.

            Modificarea expresiei rationale de ajustare, astfel incat polinomul de la numarator sa fie de gradul III, iar cel de la numitor, de gradul II, are ca rezultat o aproximare mult imbunatatita, reziduurile fiind aleatoriu distribuite fata de valoarea zero, ceea ce inseamna o ajustare realista:

            In campul Results al interfetei Fit Editor, sunt prezentati parametrii ajustarii, si coeficientii modelului matematic al acesteia. Interfata Curve Fitting Tool, prezinta, in campul Residuals, dispersia cvasi-uniforma a reziduurilor, in raport cu „linia zero”. Acest aspect al dispersiei este o masura a unei aproximari corecte si valabila pentru acest set de date.

            Aprecierea unei ajustari este relativ dificil de realizat pentru un numar mare de date  pentru un set aleatoriu de curbe de ajustare. Astfel, in acest proces este foarte posibil sa apara si rutina examinarii concordantei, respectiv auto-suficienta utilizatorului. Din acest motiv, dupa evaluarea ajustarii prin examinarea graficelor rezultate, foarte importanta este evaluarea numerica a ajustarii, ceea ce presupune:

·     evaluarea reziduurilor;

·     evaluarea concordantei;

·     aprecierea confidentei rezultatelor si previzionarea limitelor de varianta.

Aceste aspecte sunt determinante in aprecierea calitatii unei ajustari numerice corecte si conforme, in proportie determinanta, cu datele masurate si ajustate.

            Aceste operatii pot fi grupate in doua categorii: numerice si grafice. In timp ce reziduurile si predictia limitelor de varianta sunt masuri grafice, concordanta, respectiv predictia limitelor de varianta sunt determinari numerice.

            Metodele grafice de apreciere a ajustarii sunt mult mai expresive si usor de evaluat calitativ, nefiind necesara o pregatire deosebita in acest sens, in timp ce analiza numerica a ajustarii este mai putin comprehensiva datorita faptului ca valorile numerice pot include multe informatii greu de diferentiat in cazuri specifice. Este evident ca sunt posibile multe situatii in care ambele tipuri de metode sa fie folosite pentru evaluarea aceleiasi ajustari. Adoptarea uneia dintre metode in defavoarea alteia este determinatin, primul rand, de intelegerea procesului de ajustare, apoi de modelul parametric de ajustare ales. Semnificatia fizica a coeficientilor unui anume model matematic este esential a fi corect inteleasa, fiind nevoie, in plus, de evaluarea prin mai multe metode si modele de ajustare, pentru aflarea celei mai apropiate solutii.

            Anterior, a fost prezentata metodica afisarii reziduurilor unei ajustari, respectiv a fost prezentat modul de calcul al mai multor coeficienti si parametri ai ajustarii. Printre acestia, unul dintre cei mai importanti pasi ai evaluarii unei ajustari, este calculul limitelor de varianta. Aceste limite sunt calculate pentru doua variante: predictia simultana, respectiv predictia nesimultana. Predictia simultana se refera la confidenta tuturor rezultatelor ajustate, in timp ce confidenta unui anume parametru genereaza o predictie nesimultana.

            Evaluarea metodelor de ajustare, prin estimarea, calitativa sau cantitativa, a erorilor de aproximare si prin cuantizarea numerica, sau nu, a reziduurilor, este, asadar, o operatiune care implica o buna pregatire a intregului proces de aproximare sau ajustare. Nu pot exista valori sau coeficienti de corectie pentru estimarea erorilor de ajustare sau aproximare. Aceste limite sunt definite, sau prescrise de catre utilizator, si depind, in cea mai mare masura de ceea ce se urmareste prin intregul proces de aproximare sau ajustare. Ne-existand retete pentru acest tip de operatiuni, se impune, de la sine, o concluzie: pregatirea unei baze solide in domeniul ajustarii numerice, prin orice metoda, se constituie ca fiind cheia unor rezultate eficiente si corecte. 


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat