 |  |
|
Scurt istoric
Aparitia formelor tot mai complexe a pieselor a dus la nevoia de a masura aceste forme, de a le verifica, lucru ce se poate realiza numai cu o masina de masura cu comanda numerica tridimensionala.
A masina de masura este compusa in principal din :
- trei coloane (ghidaje pentru cele trei axe),
- majoritetea masinilor au trei motoare pentru miscarea pe cele trei axe,
- trei rigle si trei cititoare pentru poztionarea pe cele trei axe,
- un cap de masura manual sau motorizat.
Datorita imposibilitatii, sau costurilor exagerate de realizare a unor componente perfecte cum ar fi coloanele si riglele masinii, a aparut nevoia de compensare soft.
Masina este dotata cu un controller ce comunica cu un computer. In acest controller se afla si matricea de compensare ce cuprinde:
rotatiile pe fiecare axa in numar de 9: xx, xy, xz, yx, yy, yz, zx, zy, zz
liniaritatile pe fiecare axa tot in numar de 9: xx, xy, xz, yx, yy, yz, zx, zy, zz
perpendicularitati in numar de 3: xy, zx, zy
Ce reprezinata aceste elemete?
De exemplu:
Rotatia xx reprezinta unghiul cu care s-a rotit axa X in jurul axei X dupa ce masina a executat o comnda de pozitionare la o anumita valoare pe axa X.
Rotatia xy reprezinta unghiul cu care s-a rotit axa X in jurul axei Y dupa ce masina a executat o comnda de pozitionare la o anumita valoare pe axa X.
Liniaritatea xx reprezinta diferenta dintre valoarea la care a fost comandata sa se pozitioneze si valoarea la care s-a pozitionat pe axa X.
Liniaritatea xy reprezinta distanta pe axa Y de la axa X a pozitiei masinii in urma unei comenzi de pozitionare la o anumita valoare pe axa X.
Pentru a determina aceste valorii se foloseste principiul interferometriei cu ajutorul unui laser.
Cu ajutorul acestor parametrii se formeaza un polinom de compensare a masinii de masura. In acest fel sunt evitate imposibilitatile sau costurile prea mari de realizare a unor elemente mecanice perfecte cum ar fi coloanele de ghidare sa riglele.
La instrumentele de masura standard dimensiunile se citesc direct.
La masinile de masura in coordonate mai intai se face o achizitie de puncte, o procesare a informatiilor si apoi o afisare a rezultatului.
De exemplu caluculul unui cerc cunoscand 3 puncte:
avem ecuatia cercului:
Acesta ecuatie poate fi redusa la:
Presupunem ca se dau coordonatele a trei puncte: (x1,y1), (x2,y2), (x3,y3). Unde D, E, F numere reale.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
si rezulta centrul
cercului raza fiind distanta de la centru la un punct.
Softuri de masurare
Inainte ca un palpator sa fie utilizat, acesta trebuie calibrat sau
calificat; asta presupune folosirea softului pentru masurarea unei sfere de
calibrare cel putin in pozitiile in care acesta va fi folosit pentru masurarea
entitatilor pe o piesa.
Calibrarea palpatorului presupune doua lucruri: permite softului sa calculeze unde este centrul bilei palpatorului fata de punctul zero al masinii si de asemenea calculeaza diametrul efectiv al bilei palpatorului.
Diametrul efectiv al bilei palpatorului poate fi putin diferit de diametrul nominal datorita fortelor implicate in procesul de masurare pe suprafata sferei de calibrare. Acest diametru se numesete diametru dinamic deoarece in momentul in
Fig care sfera palpatorului atinge sfera de calibrare, acesta se opreste, dar masina nu se va opri parcurgand inca o mica cursa pana la deschiderea contactelor TP-ului ceea ce face ca masina "sa creada" ca sfera de palpare este mai mica.
Softul CMM calculeaza diametrul sferei din punctele analizate ignorand diametrul nominal al bilei palpatorului: este scazut diametrul stiut al sferei de calibrare si rezultatul este diametrul efectiv al bilei palpatorului. Diametrul efectiv este cel utilizat de soft atunci cand acesta calculeaza entitatile.
Orice alt unghi care este cerut pentru inspectie este de asemenea calificat pe aceeasi sfera. Este foarte important ca sfera sa nu fie miscata in timpul procesului de calibrare deoarece softul foloseste pentru offseturi diferenta de coordonate dintre centrul bilei palpatorului si sfera de calibrare. Miscarea sferei de calibrare va introduce erori de masurare care de fapt nu exista.
Alinierea - De ce este nevoie de aliniere?
In orice soft principiul de masurare este acelasi. Mai intai se face alinierea piesei.
Alinierea este foarte importanta pentru o buna acuratete de masurare.
Ce este alinierea?
De exemplu daca dorim sa masuram o lungime cu ajutorul rulete, atunci vom alinia (vom aseza paralel) banda ruletei cu lungimea de masurat. Daca nu vom realiza masuratoarea in acest fel, rezultatul va fi evident eronat.
Cei trei pasi
O aliniere cuprinde trei pasi:
1. Nivelarea
2. Rotatia
3. Determinarea originii
Pentru a nu uita directia si sensul axelor masinii vom adopta regula mainii stagi.
1. Nivelarea
Primul pas in orice procedura de aliniere este nivelarea. Nivelarea este folosita pentru a determina prima axa a sistemului de coordonate in care vom masura piesa. Acest lucru poate fi realizat masurand un plan. Un plan il putem determina din minim 3 puncte, dar putem masura mai multe puncte si atunci va fi calculat un plan median. Prima axa va fi perpendiculara pe acest plan in centrul sau de greutate. Cand masuram mai multe puncte, va fi calculata si o planeitate de catre soft.
Pentru o buna orientare vom alege bazele de cotare, suprafetele bine finisate.
2. Rotatia
Dupa ce am determinat prima axa putem sa trecem la pasul 2, rotatia unei axe in jurul primei determinate.
E bine sa folosim suprafete curate si bine prelucrate. Putem masura doua puncte pe o suprafata pentru a determina o linie sau, ca in exemplul de mai sus putem masura doua cercuri intr-un oarecare plan pentru a determina o linie. (in functie de capabilitatile soft-ului exista mai multe modalitati de a determina un element). Directia vectorului astfel masurat va fi de la cetrul primului cerc masurat la cel de-al doilea.
Cea de-a doua axa a sistemului de coordonate pe care il construim va fi paralela cu acest vector.
A trei axa, dupa cum spuneam, va fi determinata cu regula mainii stangi.
3. Determinarea originii
Pentru determinarea originii avem nevoie de un punct. Un punct poate fi reprezentat si de pentru unui cerc. Putem folosii si offset-uri.
Vectorii
Un vector reprezinta descrierea matematica a unei directii si a unui sens si este folosit de soft pentru a conduce CMM-ul normal pe suprafata de masurat .
Un element este determinat de 3 coordonate X,Y,Z si de trei vectori pentru determinare diretiei normale pe acel element, I,J,K. I reprezinta directia pe X, J reprezinta directia pe Y, iar K reprezinta directia pe Z.
Vectorul care defineste directia pe axa +X 1,0,0
Vectorul care defineste directia pe axa -X -1,0,0
Vectorul care defineste directia pe axa +Y 0,1,0
Vectorul care defineste directia pe axa -Y 0,-1,0
Vectorul care defineste directia pe axa +Z 0,0,1
Vectorul care defineste directia pe axa -Z 0,0,-1
|
|
|
|
|
+X vector |
+Y vector |
+Z vector |
|
|
|
|
|
-X vector |
-Y vector |
-Z vector |
De ce sunt atat de importanti vectorii?
Vectorii sunt folositi in compensarea erorii cosinus atunci cand efectuam a masuratoare.
Programul PC-DMIS
Fig. 1
View set up - setari pentru fereastra grafica
Save view - salvarea unor cadre
Scale to fit - incadrarea elementelor in fereastra grafica
Draw CAD surfaces - deseneaza suprafetele
Repaint or update the screen - regenerarea continutului ferestrei grafice
Enable curves mode - puntele vor fi masurate pe muchii
Enable surface mode - punctele vor fi masurate pe suprafete
Set movement in the graphics display area to Translate mode - miscare de translatie a continutului ferestrei grafice
Set movement in the graphics display area to 2D rotate - miscare de rotatie 2D a continutului ferestrei grafice
Set movement in the graphics display area to 3D rotate - miscare de rotatie 3D a continutului ferestrei grafice
Change to Program mode - modul program
Manual mode - in timp ce se exectuta programul elementele vor fi masurate manual
DCC mode - in timpul executiei programului elementele vor fi masurate automat
Imediat dupa
initializare unui nou program (Files | New) 
Fig. 2
va aparea fereastra
din care putem selecta scula dorita sa putem compune o noua scula: 
Fig. 3
Daca vom crea o noua scula aceasta va trebui calificata pentru aceasta vom folosii butonul Measure.
Fig. 4
Aici putem defini numarul de puncte din care vrem sa facem calificarea (Number of hits), distanta de la care masina va fi pregatita sa palpeze (Prehit) = distanta la care se retrage dupa ce este "luat" (palpat) un punct, viteza de miscare, viteza de palpare.
Modul in care se face calificarea Manual sau DCC (automat)
Modul de calibrare:
Default mode sau
User define
Number of level (cu capul de masura SP600 acesta va fi minim 6, iar Number of point minim 25)
Calibration order - aici va fi definit vectorul cu directia sculei.
Shank equal - calificarea unui palpator cilindric
List available tools - sunt afisate sferele de calibrare definite anterior sau putem defini o noua sfera de calibrare.
Fig. 5
Cu ajutorul butonului "Measure" putem incepe calificarea sculelor.
Fig. 6
Suntem intrebati daca sfera de calibrare a fost miscata pe masa masinii.
Daca a fost miscata atunci va trebui sa luam manual un punct pe ditectia sculei aproximativ pe polul sferei, dupa care procedura se va desfasura automat. Daca sfera de calibrare a fost miscata pe masa masinii atunci procedura se va desfasura automat.
Zona grafica de pe ecran este aceea in care vor fi afisate toate fisierele CAD si entitatile masurate. Zona grafica va afisa imaginile in concordanta cu selectiile facute pe bara de instrumente si setarile de culoare din optiunile grafice.
Fereastra de editare este fereastra in care este listat programul rulat. Entitatile pot fi editate din interiorul acestei ferestre si tot de aici pot fi selectate pentru a fi incluse intr-un program. Codul afisat in aceasta fereastra este automat generat de PC-PMIS in timp ce sunt realizate selectii si masuratori. Aceasta fereastra poate fi minimizata pentru a fi marit spatiul vizibil pe ecran.
Fig.7
Bara de stare este situata in josul ecranului si este folosita pentru afisarea unor mesaje de la program si de asemenea afiseaza:
Coordonatele X, Y, Z ale ultimei entitati masurate
Abaterea standard pentru calculul masuratorii curente
Numarul de puncte masurate pe entitatea curenta
Unitatea de masura curenta (inches sau metric)
Asigurati-va ca modul manual este selectat pe bara de instrumente.
Pozitionati palpatorul in punctul care trebuie luat. Luati punctul perpendicular pe suprafata.
Numarul punctelor masurate, care se gaseste in dreapta jos pe bara de stare v-a afisa 1.
Apasati End de pe tastatura sau butonul Done pe dispozitiv si punctul va fi introdus in program. Daca doriti sa anulati punctul si sa reluati masurarea lui apasati tasta "minus" (sau Alt -) de pe tastatura; acest lucru va aduce contorul punctelor la 0.
Daca doriti sa schimbati numele functiei pozitionati cursorul in Edit Window oriunde si apastai tasta F9. Selectati numele implicit si introduceti numele dorit.
Folosind dispozitivul pentru masurarea manuala pozitionati palpatorul adiacent primului punct al planului si apoi pozitionati palpatorul pe suprafata pentru a inregistra punctul masurat.
Numarul minim de puncte necesar pentru a defini un plan este 3.
Repetati procedura pentru punctele ramase, stergand si re-masurand orice punct masurat gresit.
Odata ce toate punctele au fost luate apasati Tasta End sau butonul Done de pe dispozitiv.
Se poate ca PC-DMIS sa greseasca desenand un cerc in locul unui plan, selectati Override din meniul Construction si definiti entitatea ca plan.
O alternativa pentru a folosi metoda Override este sa stergeti entitatea folosind combinatia de taste <Ctrl D> si reluarea masurarii punctelor.
Folosind dispozitivul manual duceti palpatorul adiacent, apoi duceti palpatorul pe suprafata pentru a lua primul punct.
Daca doriti sa anulati punctul si sa reluati masurarea lui apasati tasta "minus" (sau Alt -) de pe tastatura.
Repetati procedura pentru al 2-lea punct sau puncte.
Daca doriti sa creati o linie cu o directie anum, atunci este important sa luati punctele in ordinea corecta. Directia liniei va fi de la primul punct la al doilea.
Numarul minim de puncte necesar pentru a defini o dreapta este 2.
Odata ce toate punctele au fost luate apasati Tasta End sau butonul Done de pe dispozitiv.
Asigurati-va ca modul manual este selectat pe bara de instrumente.
Nu trebuie specificat daca cercul este interior sau exterior, PC-DMIS va detecta acest lucru din directia in care se iau punctele de pe entitate.
Folosind dispozitivul pentru masurare manuala, pozitionati-va deasupra entitatii si luati primul punct, care fizic este primul punct masurat pe cerc, apoi este important pentru acuratete si motive de repetabilitate sa spatiati punctele urmatoare cat mai mul posibil. Luati punctele urmatoare mergand adiacent primului punct, urmand suprafata.
Daca doriti sa anulati punctul si sa reluati masurarea lui apasati tasta "minus" (sau Alt -) de pe tastatura.
Numarul minim de puncte necesare pentru a defini un cerc este 3. Odata ce toate punctele au fost luate apasati Tasta End sau butonul Done de pe dispozitiv.
Asigurati-va ca modul manual este selectat pe bara de instrumente.
Un cilindru este masurat in mod similar cercului, exceptand faptul ca sunt 2 cercuri unul peste altul.
Este important ca primul cerc sa fie terminat inainte de a trece la cel de-al doilea cerc.
Numarul minim de puncte necesare pentru a defini un cilindru este 6 (3 pentru fiecare cerc).
Pentru a controla directia axelor create pentru cilindru regula este aceeasi ca si in cazul unei drepte; axa va avea sensul de la primul cerc spre al doilea.
Daca doriti sa anulati punctul si sa reluati masurarea lui apasati tasta "minus" (sau Alt -) de pe tastatura.
Odata ce toate punctele au fost luate apasati Tasta End sau butonul Done de pe dispozitiv.
O aliniere corespunzatoare este decisiva pentru acuratetea masurarii reperului la fel de importanta ca si acuratetea masinii si calibrarea palpatorului, intelegerea modului in care o aliniere corepunzatoare duce la efectuarea unui raport exact. Este necesar un timp indelungat si multa practica folosind softul pentru ca utilizatorii sa inteleaga acest concept. Reperul nu trebuie doar asezat corect in camera cu instrumentul de masura, el trebuie deasemenea sa fie corect aliniat de programatorul CMM.
Daca trebuie sa masurati lungimea unui perete cu o ruleta, ar trebui sa aliniati ruleta strict parallel cu podeaua si sa masurati apoi de la un perete la altul. Fara sa realizati ca ati facut o simpla aliniere masurand paralel cu podeaua.
Pentru ca in zilele noastre CMM masoara pe 3 coordonate X, Y si Z , alinierea este mai complexa si trebuie invatati cativa termeni noi.
Sunt 3 pasi in alinierea unui reper si este foarte important ca acesti pasi sa fie facuti in ordinea corecta.
Nivelarea fata de un reper
Rotirea axei
Stabilirea originii
Figura anterioara este folosita ca model la training, si va fi folosita in continuare pentru a exemplifica pasii pentru crearea unei alinieri 3-2-1 de baza.
De obicei cand punctele initiale sunt luate pentru aliniere, PC-DMIS este fixat pe modul manual. Aceast lucru este cauzat de modificarea pozitiei reperului, si o aliniere anterioara este revocata, PC-DMIS neavand idee unde reperul este localizat pe CMM.
Primul pas este nivelarea reperului, acest lucru implica luarea a minim 3 puncte pe planul de referinta, care in cazul nostru este suprafata de sus. Cand ultimul punct a fost luat, ori se apasa butonul Done de pe instrument sau tasta End, acest lucru instiintand PC-DMIS asupra faptului ca punctele pot construi o entitate.
PC-DMIS va analiza punctele si automat va detecta daca este plan ceea ce a fost masurat. ID-ul entitatii va fi alocat si un triunghi va fi desenat pe ecran (semn folosit in PC-DMIS pentru a identifica un plan). Daca doriti puteti modifica ID-ul entitatii pentru al face mai explicit.
Rotirea axei
Al doilea pas este blocarea rotirii reperului, in acest moment al alinierii acesta fiind liber sa se roteasca, avem nevoie de 2 entitati care vor bloca miscarea.
Analizarea defineste de obicei care entitate trebuie folosita ca referinta, daca nu, aveti grija sa selectati suprafete cu un grad de finisare ridicat. In exemplul folosit s-a folosit fata superioara si s-a creat o linie de-a lungul ei.
Masurati minim 2 puncte pe fata superioara si apoi apasati butonul Done sau tasta End de pe tastatura. PC-DMIS va analiza punctele si va determina linia masurata, va aloca ID-ul entitatii si va afisa pe ecran atat entitatea cat si ID-ul.
Stabilirea originii
Ultima etapa in obtinerea datelor pentru alinierea este stabilirea celei de a 3-a referinte, aceasta entitate va pune aliniamentul impreuna.
Pana acum am stabilitit entitati care definesc nivelarea si rotatia reperului, si nimic care sa limiteze balansul stanga-dreapta (cum se poate observa in imagine). In exemplul nostru vom lua un singur punct pe fata dreapta sfarsitul partului.
Se ia punctual si se apasa butonul Done de pe instrument sau tasta End. PC-DMIS va afisa ID-ul entitatii si entitatea pe ecran.
Pana acum am luat doar datele care vor fi folosite sa cream o aliniere, nu am creat-o, pentru a o crea trebuie selectat mai intai Utilities din meniul principal si apoi Alignment din lista de optiuni.
Caseta de dialog a alinierii afisata anterior va apare pe ecran.
Caseta de dialog arata entitatile masurate pana acum in lista entitatilor (coltul din stanga jos). Pentru a crea o aliniere 3-2-1 de baza avem doua tehnici, una este cu optiunea Auto Align si cealalta este parcurgerea pasilor pe rand.
Metoda pas cu pas
Click pe optiunea Level si PC-DMIS va crea planul primul nivel cu directia pozitiva a axei Z iesit din model. Starea alinierii este afisata in coltul dreapta sus, ca ZPLUS asezat fata de PLANE ID=F1.
Asigurati-va ca axa fata de urmeaza sa rotiti este ZPLUS (axa perpendiculara pe plan).
Lasati Offset Angle pe zero si apasati click pe Rotate. Inca odata starea alinierii este sfisata in fereastra in stanga sus.
Lasati Offset la valoarea zero si apasati click pe butonul Origin. Cum se poate observa in fereastra reafisata originea X a fost translatata la capatul fetei superioare a modelului.
Repetati aceeasi procedura pentru F2 dar asigurati-va ca este selectata doar axa Y in casuta Origin, apasati apoi butonul Origin.
Fereastra updatata arata starea completa a alinierii.
Daca doriti sa dati un nume mai expresiv puteti modifica numele implicit modificand in caseta de langa ID, apoi apasati butonul OK.
Odata
ce ati inteles conceptual alinierii
Entitatea selectata prima data va fi folosita ca plan de baza in planul de lucru curent si originea tertiara, a doua entitate selectata va fi folosita ca entitatea care va fi rotita si originea axei secondara. A treia entitate selectata va fi folosita originea axei primara.
Selectati entitatile care vor fi folosite in ordinea dorita si apoi apasati optiunea Auto Align si alinierea se va face automat.
Toate componentele alinierii pot fi anulate in timpul procedurii de aliniere prin selectarea liniei in fereastra actualizata si prin validarea stergerii prin apasarea butonului Delete, acest lucru va duce la stergerea pasului, si reluarea alinierii se face continuand din pozitia respectiva.
Apasati butonul OK si alinierea va fi activata, casuta de dialog va fi inchisa.
O aliniere este automat salvata la orice modificare. Pentru a accesa o aliniere interna selectati ID -ul alinierii care doriti din bara principala.
Exista posibilitatea sa doriti salvarea alinierii pentru folosirea acesteia pentru alt model. Optiunea Save Alignment salveaza alinierea intr-un fisier extern care poate fi apelat intr-un alt part program. Pentru a accesa optiunea Save Alignment, selectati Utilities din bara de meniuri si selectati optiunea din lista.
Selectand Save Alignment va apare casuta de dialog urmatoare.
Introduceti numele alinierii (maxim 10 caractere), daca nu este introdus un nume PC-DMIS va duplica automat numele fisierului folosit doar pentru salvari externe.
ID-ul alinierii poate fi salvat in orice director poate fi salvat in acelasi director ca si programul modelului.
Programul Quindos
PROBE CALIBRATION
DELETE ALL PROBES FROM GDB - sterge toate probele din baza GDB, copiate de un user anterior in GDB.
Confirm (Y/N) - Cere sau nu confirmare inainte de stergere
DELETE PROBES NTPs - sterge path-ul tip-ului creat in jurul sferei la o calificare anterioara. Aceasta operatie trebuie facuta atunci cand din diferite motive (ex. : palpatorul a lovit sau nu a mai gasit sfera de calibrare) calificarea nu a fost terminata.
MORE CALIBRATION FUNCTIONS
CALIBRATE SPHERE PROBE - califica o scula definita anterior.
Probe Pin Name - numele probei
Reference Probe - proba de referinta (Y/N)
Sensor Type - tipul TP-ului (TP2, TP20, SP600 . se selecteza dintr-o lista cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Probe diameter/mm - diametrul tip-ului
Deflection Type - 2 - pt. TP(5 pc pe sfera), 3 - pt SP600 (25 - pc pe sfera)
Angle for Calibration (se foloseste pentru a evita lovirea tijei de fixare a sferei cand se face calificarea sculelor)
In figura de mai sus unghiul A este pozitiv
Unghiul B deplaseaza (roteste) axa implicita (sens trigonometric)
Unghuil C determina conul care trebuie eliminat (tija de fixare a bilei); ungh C e intotdeauna pozitiv
Probe pin magazine no - pozitia in schimbatorul de scule
Delete probing points - dupa ce sunt masurate, punctele sunt sterse(Y/N). (este sters path-ul tip-ului creat in jurul sferei de calibrare). Daca nu vor fi sterse si sfera de calibrare a fost miscata, atunci cand vom rula programul, masina nu va mai gasi sfera.(similar PC-DMIS: intrebarea daca sfera de calibrare a fost mutata in alta pozitie pe masa masinii)
CALIBRATE DISC PROBE
Probe Pin Name - numele probei
Reference Probe - proba de referinta (Y/N)
Deflection Type -2 - pt. TP(5 pc pe sfera), 3 - pt SP600 (25 - pc pe sfera)
Diameter & Thickness - Diametrul si grosimea discului
A - angle -unghiul A de rotatie al PH-ului
B - angle - unghiul B de rotatie al PH-ului
Probe pin magazine no - pozitia in schimbatorul de scule
Rot. angle for point pattern -
Define ref system for calibration
CALIBRATE PH9 PROBE - califica restul sculelor folosite in prg.
Probe Pin Name - numele probei
Probe Diameter/mm - diametrul tip-ului
Deflection Type -2 - pt. TP(5 pc pe sfera), 3 - pt SP600 (25 - pc pe sfera)
Probe type - tipul probei (No, PH9 sau MIP)
Sensor Type - tipul TP-ului (TP2, TP20, SP600 . se poate selecta dintr-o lista cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Probe pin magazine - pozitia in schimbatorul de scule
Delete probing points - dupa ce sunt masurate punctele sunt sterse (Vezi 1.3.1)
Reference Probe - proba de referinta (Y/N). Daca vrem sa calificam o scula de referinta (de ex. A=0, B=0) pe o sfera a carei tija de fixare de afla in pozitie orizontala, putem folosi CALIBRATE PH9 PROBE si zicem "Reference probe =Y". In optiunea CALIBRATE PH9 PROBE avem "Angle for calibration" si deci putem califica scula cu A=0, B=0 pe o sfera a carei tija de fixare se afla in pozitie orizontala.
A - angle -unghiul A de rotatie al PH-ului
B - angle - unghiul B de rotatie al PH-ului
Angle for calibration - Vezi 1.3.1 . Se poate alege ca si la 1.3.1 cu ajutorul
butonului din mijloc al mouse-ului.
DEFINE/CALIBRATE REFERENCE PROBE- califica scula de referinta (intr-un prg exista o singura scula de referinta).
Probe Pin Name - numele probei
Probe Diameter/mm - diametrul tip-ului
Deflection Type -2 - pt. TP(5 pc pe sfera), 3 - pt SP600 (25 - pc pe sfera)
Probe type - tipul probei (No, PH9 sau MIP)
Sensor Type - tipul TP-ului (TP2, TP20, SP600 . se selecteza dintr-o lista cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Probe pin magazine - pozitia in schimbatorul de scule
Delete probing points - dupa ce sunt masurate punctele sunt sterse(Vezi 1.3.1)
Reference Probe - proba de referinta (Y/N)
X offset/mm, Y offset/mm, Z offset/mm
Offset-ul pe axa Z
Offset-urile sunt distante aprox.
Pot fi putin mai mari. Nu e bine
sa fie mai mici.
A - angle -unghiul A de rotatie al PH-ului
B - angle - unghiul B de rotatie al PH-ului
CALIBRATE PH9 PROBE CLUSTER (Calibrate PH9 probe automatically
using 2 spheres)
Probe Diameter/mm - diametrul tip-ului
Deflection Type -2 - pt. TP(5 pc pe sfera), 3 - pt SP600 (25 - pc pe sfera)
Probe type - tipul probei (No, PH9 sau MIP)
Sensor Type - tipul TP-ului (TP2, TP20, SP600 . se selecteza dintr-o lista
cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Type of calibration sphere - calibrare cu o sfera sau cu doua sfere (se poate
selecta dintr-o lista cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Z offset/mm - vezi 1.4
CALIBRATE
Probe Pin Name - numele probei
Probe Diameter/mm - diametrul tip-ului
Deflection Type -2 - pt. TP(5 pc pe sfera), 3 - pt SP600 (25 - pc pe sfera)
(Se poate alege dintr-o lista cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Probe pin magazine no - pozitia in schimbatorul de scule
Delete probing points - dupa ce sunt masurate punctele sunt sterse (Vezi 1.3.1)
Reference Probe - proba de referinta (Y/N)
Angle for calibration - Vezi 1.3.1 . Se poate alege ca si la 1.3.1 cu ajutorul
butonului din mijloc al mouse-ului.
PROBE CHANGER COMMANDS
CALIBRATE RENISHAW PROBE CHANGER (COORDINATE SYSTEM)
Coordinate system - sistemul de coordonate activ
Probe pin magazine no - pozitia probei in schimbatorul de scule
USE (ACTIVATE) RENISHAW PROBE CHANGER
Coordinate system - sistemul de coordonate activ
SET MAGAZINE NO. FOR ACTUAL PROBE
Probe pin magazine no - numarul pozitiei in schimbatorul de scule al probei curente
PUT PROBE COMBINATION TO MAGAZINE - pune proba folosita in schimbatorul de scule
COMPLETE CALIBRATION OF APC MAGAZINE
Sphere diameter at magazine - diametrul sferei schimbatorului de scule
Diameter of cylinder PH9/PH10 -
Magazine type - Se poate alege cu ajutorul
butonului din mijloc al mouse-ului.
Delete probing points - dupa ce sunt masurate punctele sunt sterse
Probe diameter - diametrul tip-ului.( Se poate alege cu
ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
PARTIAL CALIBRATION OF APC MAGAZINE
Sphere diameter at magazine - sferei schimbatorului de scule
Diameter of cylinder PH9/PH10 -
Magazine type - Se poate alege cu ajutorul
butonului din mijloc al mouse-ului.
Probe diameter - diametrul tip-ului.( Se poate alege cu
ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
OUTPUT OF PROBE-PIN DATA (listeaza rezultatele de la calibrarea
probei)
Probe pin name - Numele probei (pentru toate probele se poate scrie: PRB:PRB*() ). Se poate alege cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului.
Output device - Afiseaza sau tipareste la imprimanta. Se poate alege dintr-o lista
cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului.
COPY PROBE DATA FROM LDB INTO GDB - Copieaza toate probele din LDB in GDB
PART ALIGNMENT / COORDINATE SYSTEM
SPATIAL ALIGNMENT WITH A PLANE
Coordinate system -Numele noului system de coordonate
Activ coord. system - sistemul de coordinate activ (curent)
Element name - Numele planului folosit.
Mode - se poate alege cu dintr-o lista cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului. Daca elementele nu au fost masurate anterior putem sa la masuram acum. By default elementul va fi masurat, dar nu va fi evaluat
Delete probings - Vezi 1.3.1
SPATIAL ALIGNMENT WITH A CYLINDER
Coordinate system - Numele noului system de coordonate
Activ coord. system - sistemul de coordinate activ (curent)
Element name - Numele planului folosit.
Mode - se poate alege cu dintr-o lista cu ajutorul butonului din mijloc al mose-ului. Daca elementele nu au fost masurate anterior putem sa la masuram cum.
Delete probings - Vezi 1.3.1
SPATIAL ALIGNMENT WITH A CONE
Coordinate system - Numele noului system de coordonate
Activ coord. system - sistemul de coordinate activ (curent)
Element name - Numele planului folosit.
Mode - Vezi 2.1
Delete probings - Vezi 1.3.1
BUILD COORDINATE SYSTEM
MEASURE POINT
Element name - Numele elementului
Coord system - sistemul de coord in care va fi masurat elementul
Mode - Vezi 2.1
Delete probings -- punctul nominal e sters inainte ca puntul nou sa fie generat
Projection plane - planul in care va fi proiectat elementul masurat
Type of radius corr.
Auto - cu corectie automata a razei bilei
X,Y,Z - Corectie pe directia axei X sau Y sau Z
Origin - Uneste CLP si PRB si compenseaza raza bilei pe aceasta directie.
Direction - compensare pe o directie specificata
No - Fara compensare
Measure axis
Element name - Numele axei
Coord system - sistemul de coord in care va fi masurat elementul
Mode - Vezi 2.1
Delete probings - Vezi 1.3.1
Projection plane - Vezi 2.4.1
Direction of radius corr. - Directia pe care se va face compensarea razei bilei
Calculatioion type:
Standard, Chebychev
MEASURE CIRCLE
Element name - numele cercului masurat
Coord system - sistemul de coordinate incare va fi masurat cercul.
Mode - Vezi 2.1
Delete probings - punctele nominale sunt sterse inainte ca puntele noi sa fie generate
Inside/Outside - Cerc exterior sau cerc interior
Projection plane - Planul in care va fi proiectat elementul masurat Vezi 2.4.1
Un element poate fi masurat sau generat. (Acum ne ocupam de elementele masuarate)
Dupa ce executam comanda cu click pe " " , masuram cercul in 3 puncte, apoi apasam click dreapta pe zona alba si alegem "Pattern" din meniul care apare; apoi vom putea alege din cate puncte vrem sa fie masurat cercul. Daca vom avea si "Projection plane" atunci cercul va fi masurat in acel plan.
Calculation type:
Standard, Inscribed, Circumscibed, Chebychev
MEASURE PLANE
Element name - Numele planului care va fi masurat
Coord system - sistemul de coordinate in care va fi masurat planul
Mode - Vezi 2.1
Delete probings - Vezi 2.4.3
Calculatioion type:
Standard, Chebychev
MEASURE SPHERE
Element name - Numele sferei ce va fi masurata
Coord system - sistemul de coordinate in care va fi masurata sfera
Mode - Vezi 2.1
Delete probings - Vezi 2.4.3
Inside/Outside - Sfera interioara sau exterioara
Calculatioion type:
Standard, Inscribed, Circumscibed, Chebychev
MEASURE CYLINDER
Element name - numele cilindrului ce va fi masurat
Coord system - sistemul de coordonate in care va fi masurat cilindrul
Mode - Vezi 2.1
Delete probings - Vezi 2.4.3
Inside/Outside - Cilindru interior sau exterior
Calculatioion type:
Standard, Inscribed, Circumscibed, Chebychev
MEASURE CONE
Element name - Numele conului care va fi masurat
Coord system - sistemul de coordinate in care va fi masurat conul
Mode - Vezi 2.1
Delete probings - Vezi 2.4.3
Inside/Outside - Con interior sau exterior
Calculatioion type:
Standard , Chebychev
SPATIAL ALIGNMENT (WITH A MEASURED ELEMENT)
Coordinate system - Numele noului sistem de coordonate
Active coord. system - Sistemul de coordonate activ (curent)
Element name - numele elementului cu care vrem sa facem "level"(determinarea primei axe)
PLANAR ALIGNMENT (WITH A MEASURED ELEMENT)
Coordinate system - Numele noului sistem de coordonate
Active coord. system - Sistemul de coordonate activ (curent)
Elem. for planar align. - numele elementului cu care vrem sa facem "Rotate"(determinarea celei de-a doua axe)
ORIGIN (ALIGNMENT WITH A MEASURED ELEMENT)
Coordinate system - Numele noului sistem de coordonate
Active coord. system - Sistemul de coordonate activ (curent)
Element name - numele elementului unde ce determina originea
BUILD COORDINATE SYSTEM (WITH MEASURED ELEMENTS)
New coordinate system - numele sistemului de coordonate
Coordinate system type - Cartezian, cilindric sau sferic se alege dintr-
o lista cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului.
Reference coordinate system -
Element for spatial alignment - Level (din PC-DMIS)
Element for planar alignment - Rotate (din PC-DMIS)
Zero point - Origin (din PC-DMIS)
TRANSFORMATIONS AND ROTATION
TRANSFORM OBJECT (- Transformarea si rotatia unui obiect)
Element name - Numele elementului dupa tramsformare
Coordinate system - Sistemul de coordonate in care lucram
Transformation type - tipul transformarii. Sunt posibile urmatoarele tipuri:
CSY - daca e folosit un sistem de coordonate
TRA - daca e folosita o transformare
By default Quindos face urmatoarea verificare:
DA
CSY=yes
NU DA
TRA=yes TYP=TRA
NU
TYP=TRA TYP=CSY
Angle of rotation - unghiul de rotatie in jurul unei axe specificate mai jos la "Rotation axis"
Rotation axis - axa in jurul careai se va rotii elementul pe care dorim sa-l transformam (+/- X,Y,Z)
Element Name - Numele elementului care va fi transformat
Copy evaluation (Y/N) -
Shift X, Y, Z - translatii pe X,Y,Z
EXECUTE TRANSFORMATION OF ELEMENT
Cu aceasta comanda un element poate fi transormat in doua moduri:
transformare elementului in alt sistem de coordoate
tranformarea elementului in sistemul de coordonate in care se afla.
Element name - Numele elementului pe care dorim sa-l transformam
Coordinate system - sistemul de coordonate in care dorim sa efectuam transformarea
Element Name - numele noului element dupa transformare.
SHIFT OBJECT
Element name -Numele noului element
Element name -Numele elementului pe care vrem sa-l deplasam
Shift type - tipul deplasarii (se alege cu aj butonului din mijloc al mouse-ului: ELE, CSY, VEC sau AXI)
Shift direction - directie de deplasare
|
CSY |
ELE |
VEC |
|
<Name>.$XDI |
<Name>.$DI |
<Name> |
|
<Name>.$YDI |
|
|
|
<Name>.$ZDI |
|
|
Shift ? -
INVERT TRANSFORMATION
New transformation - Numele noii transformari
Old transformation - Numele transformarii de care vrem sa o inversam
BUILD COORDINATE SYSTEM Vezi 2.4.11
PLANE ALIGNMENT WITH AN AXIS
Coordinate system - numele noului sistem de coordonate
Activ coordinate system - sistemul de coordonate activ
Element name - numele planului
Mode - modul (poate fi ales dintr-un tabel cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Delete probings (Y/N) - stergerea puntelor dupa efectuarea masuratorii
2.8 Plane alignment with 2 centerpoints
Cu aceasta functie putem defini cea de-a doua axa a sistemului de coordonate cu ajutorul a doua cercuri.
Coordinate system - numele noului sistem de coordonate
Activ coordinate system - sistemul de coordonate activ
Delete probings (Y/N) - stergerea puntelor dupa efectuarea masuratorii
Diameter 1 - numele primului cerc pentru determiarea celei de-a doua axe
Mode - modul (poate fi ales dintr-un tabel cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Diameter 2 -numele celui de-al doilea cerc pentru determinarea celei de-a doua axe
Mode - modul in care va fi tratat acest cerc(poate fi ales dintr-un tabel cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Plane alignment by symetry point
Coordinate system - numele noului sistem de coordonate
Activ coordinate system - sistemul de coordonate activ
Delete probings (Y/N) - stergerea puntelor dupa efectuarea masuratorii
Diameter 2 - celui de-al doilea cerc pentru determinarea celei de-a doua axe
Mode - modul (poate fi ales dintr-un tabel cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Diameter 1 - numele primului cerc pentru determiarea celei de-a doua axe
Mode - modul (poate fi ales dintr-un tabel cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Shift coordinate axes (shift coordinate system)
Cu aceasta functie putem translata 3D un sistem de coordonate deja definit.
New coordinate system - numele noului sistem de coordonate
Old coordinate system - numele sistemului de coordonate pe care vrem sa-l translatam
Shift X, Y, Z - distantele pe fiecare axa
ROTATE COORDINATE SYSTEM
Cu aceasta functie putem roti un sistem de coordonate deja definit
New coordinate system - numele noului sistem de coordonate
Old coordinate system - numele sistemului de coordonate pe care vrem sa-l translatam
Rotation axis - axa si sensul rotatiei
Angle of rotation - unghiul de rotatie
ALIGN (ROTATE) A COORDINATE SYSTEM (NEW COORDINATE
SYSTEM WITH ELEMENT AND OFFSET)
Cu acesta functie putem muta sistemul de coordonate in functie de un element specificat
New coordinate system - numele noului sistem de coordonate
Active coord. system - numele sistemului de coordonate activ
Reference element - elementul de referinta
Offset - valoarea offset-ului fata de elementul de referinta
Offset axis - axa pe care se efectueaza offset-ul
Rotation axis - axa in jurul careia vrem sa rotim sistemul de coordonate
Offset angle - unghiul cu care vream sa rotim sistemul de coordonate in jurul axei specificate mai sus
ALIGNMENT WITH TWO POINTS
Cu aceasta functie putem sa cream un sistem de coordonate care sa aiba originea, de exemplu, la o anumita distanta definita de utilizator fata de doua puncte masurate anterior
Coordinate system - numele noului sistem de coordonate
Element name - numele primului element (in cazul nostru, primului punct)
Nominal coord. - coordonatele primului punct
Element name - numele celui de-al doilea punct
Nominal coord. - coordonatele celui de-al doilea punct
Origin through a point
Cu aceasta functie putem muta originea unui sistem de coordonate intr-un punct
Coordinate system - numele noului sistem de coordonate
Active coordinate system - sistemul de coordonate activ
Element name - numele elementului
Mode - modul (poate fi ales dintr-un tabel cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Delete probings (Y/N) - stergerea puntelor dupa efectuarea masuratorii
ORIGIN WITH AN AXIS AND A CIRCLE
Cu acesta functie putem crea un sistem de coordonate cu originea in punctul de intersectie al distantei de la un cerc la o axa.
Coordinate system -numele noului sistem de coordonate
Active coordinate system - numele sistemului de coordonate activ
Diameter 1 - numele cercului
Mode - modul (poate fi ales dintr-un tabel cu ajutorul butonului din mijloc al mouse-ului)
Delete probings (Y/N) - stergerea puntelor dupa efectuarea masuratorii
Acest referat nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte referate despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Referate similare:
|
Cursuri |
Cauta referat |
