QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate fizica

Elemente de mecanica cuantica








Pe masura adanciri studiilor legate de structura si proprietatile atomilor, fizicienii au ajuns tot mai mult la concluzia ca greutatile si deficientele intampinate de modelul
Bohr –Sommerfield au o cauza mai profunda. Cu alte cuvinte greutatile pe care le intampina in a descrie corect atomul se regasesc sub o forma sau alta la intelegerea oricaror fenomene de la o scara a dimensiunilor de ordinul 10-8 cm. De aici a rezultat ca trebuie cautata o descriere mai corecta , mai conforma cu realitatea tuturor fenomenelor microscopice. Concluzia este ca mecanica lui Newton nu mai poate descrie corect fenomenele la aceasta scara.
Fenomene cum ar fi efectul fotoelectric sau emisia de radiatie termica nu pot fi incadrate corect in teoria ondulatorie a luminii. La o analiza ceva mai atenta rezulta ca fenomenele care nu pot fi corect explicate ondulator corespund momentului de aparitie (nastere) sau disparitie a radiatiei luminoase, momente care presupun directa legatura intre radiatie si atom. Intr-un fel acest lucru a fost explicat de catre modelul Bohr prin introducerea postulatelor. In fond in spatele acestor postulate se ascunde cheia intelegerii fenomenelor la scara atomica.
Newton insa a observat ca fenomenele luminoase pot fi descrise foarte bine pana la un anumit punct pe o baza ondulatorie cat ti pe o baza corpusculara.
Nu pot fi explicate simultan, ondulator ti corpuscular acele fenomene care sunt conditionate de trasaturile ce deosebesc cel mai mult particulele de unde in particular deosebirea este legata de introducerea spatiala pe care o ocupa o particula sau o unda. O particula este totdeauna localizata intr-o regiune finita a spatiului, pe cand emisia radiatiilor termice ca si efectul fotoelectric presupun restrangerea si localizarea undei intr-o regiune extrem de mica (deci cu caractere corpusculare). In acest fel trebuie sa admita ori ca lumina in diverse momente este cand unda, cand particula ceea ce este deosebit de greu de inteles, ori presupune ca lumina contine in sine ambele calitati dar ca in unele momente, una dintre calitati predomina .
A doua alternativa pare mai usor de acceptat cu conditia sa putem cunoaste si explica fizica, cand, cum si de ce se comporta lumina, dominant ondulatoriu sau dominant corpuscular.
Astfel ajungem la concluzia ca lumina trebuie sa contina ambele calitati : unda si particula. In acest caz , pot fi explicate atat fenomenele de interferenta cat si cele cu caracter corpuscular, formand astfel o unitate indestructibila unda-particula numita foton.

Aplicatiile efectului fotoelectric extern

Celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de sticla vidat sau continand un gaz inert la presiune redusa care are in interior doi electrozi : catodul ( C ) format dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na, K) depus pe o portiune din peretele tubului si anodul (A). format dintr-o retea de inel sau bobita metalica.
fig.1 - Celula fotoelectrica

Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile) fotocatodul emite electroni care sunt dirijati spre anod datorita campului electric produs de tensiunea dintre C si A si sunt captati de catre acesta stabilindu-se un curent electric, indicat de galvanometru „G”. Deci celula fotoelectrica transforma un semnal luminos intr-un semnal electric.
Celulele fotoelectrice cu vid sunt mai putin sensibile (curentul fotoelectric se stabileste la valori mai mari ale fluxului radiatiilor electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie (intensitatea curentului fotoelectric urmareste prompt si liniar variatia fluxului luminos care cade pe catod); celulele cu gaz sunt mai sensibile dar prezinta o inertie determinata de procesele ce se produc in cazul din tub.
Fotomultiplicatorul este alcatuit dintr-un tub de sticla vidat in care se afla un catod C, un anod A si un numar oarecare de electrozi auxiliari numiti dinode (fig. 2) . O dinoda este un electrod care bombardat cu un numar de electroni emite un numar mai mare de electroni secundari. Cu ajutorul unui divizor de tensiune format cu ajutorul rezistentelor R1, R2, R3, si R4 fiecare dinoda, incepand cu cea de langa catod, se afla la un potential electric superior celei precedente.


Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt accelerati spre dinoda D1 pe care o bombardeaza. Aceasta emite un numar mai mare de electroni care sunt accelerati spre dinoda D2- La randul ei dinoda D2 emite un numar mai mare de electroni astfel incat, in final la anod va ajunge un numar amplificat de electroni. Prin rezistorul Rs din circuitul anodului se stabileste un curent electric de 106 –107 ori mai mare decat in cazul unei celule fotoelectrice.
Dispozitivele opto-electrice descrise prezinta o multitudine de utilizari in diferite domenii ale tehnici , ne vom opri doar asupra folosirii acestor dispozitive la releul fotoelectric.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat