Evolutia conceptului « logistica » si componentele logisticii

Evolutia conceptului « logistica » si componentele logisticii

Activitatea de comert a cunoscut o evolutie spectaculoasa in ultimii ani, producatorii si comerciantii fiind nevoiti sa utilizeze strategii, canale de distributie, sisteme logistice, metode de stocare, depozitatre si gestiune moderne, pentru a opera cu costuri cat mai mici si a putea face fata concurentei.

In mediul de afaceri prezent, ca si in cel viitor, nu este recomandabil pentru firme sa puna in aplicare si sa execute acele strategii care urmaresc numai indeplinirea planului de marketing cu cele mai mici costuri posibile.

Un economist indian, Amartya Sen, spune ca: "Nu exista penurie in lume. Singura problema cu care ne confruntam este aceea a Logisticii".

Conceptul de logistica a aparut in secolul al XVII - lea in armata franceza unde se utiliza expresia "loger' cu sensul de a descrie cum sa transporti, sa aprovizionezi, sa hranesti si sa asiguri anumite conditii, pentru o armata operativa aflata in miscare, aplicand un ansamblu de cunostinte militare.

Una dintre cele mai vechi definitii acceptate pentru logistica se enunta astfel: _"toate pregatirile si actiunile necesare pentru a aproviziona fortele armate in cea mai eficienta maniera, cu bunuri si provizii, lasandu-le cele mai favorabile circumstante in confruntari'.

In prezent prin logistica tot in domeniul militar se intelege _"totalitatea mijloacelor necesare pentru aplicarea in teren a deciziilor strategice si tactice '.

Dupa al doilea razboi mondial, specialistii militari din logistica au trecut in activitati civile industriale unde au aplicat din cunostintele lor punand bazele logisticii industriale. Odata cu dezvoltarea sistemelor industriale si cu evolutia pietelor conceptul de logistica a evoluat si el.

S-a evidentiat tot mai clar ca misiunea logisticii este de a gasi si a pune la dispozitie bunuri si servicii, adecvate calitativ, la momentul potrivit, in locul potrivit, in conditiile si cantitatile necesare, cu scopul de a se crea cea mai buna conjunctura de realizare a obiectivelor pe care si le propune o organizatie².

Termenul ,,logistica' are interpretari foarte diversificate, de la un simplu transport pana la o stiinta interdisciplinara combinand ingineria cu microeconomia si teoria organizarii. Astfel, se poate aprecia conceptul de "logistica" ca fiind o problematica in sine. Logistica fiind in stransa legatura cu dezvoltarea socio-economica si industriala a evoluat in paralel cu aceasta. Astfel au aparut si definitii care urmaresc sa descrie logistica in acord cu evolutia ei si cu domeniul de adresabilitate.

Istoria logisticii arata ca a trebuit sa treaca multi ani pentru ca principiile de baza ale logisticii sa fie bine definite. Termenul de logistica in literatura de specialitate a fost folosit sub diferite denumiri cum ar fi: distributia, distributia fizica, managementul materialelor, distributia logistica, logistica afacerilor, logistica de marketing, logistica industriala, managementul logistic etc.

Evolutia logisticii a fost influentata de o serie de factorii ca:

a) - schimbarea cheltuielilor de transport;

b) - asigurarea calitatii;

c) - diversificarea productiei;

d) - controlul stocurilor;

e) - nivelul volumului de date si informatii;

f) - varietatea mijloacelor tehnice de culegere, prelucrare, transmitere si stocare a datelor

si informatiilor;

g) - necesitatea protectiei mediului ambiant;

h) - extinderea actiunilor de promovare.

Pentru o mai buna intelegere a evolutiei conceptului ,,logistica' se retin cateva dintre definitiile mai impor­tante dupa cum urmeaza:

" Logistica se refera la miea, locul si modul cum se manipuleaza marfurile de la punctul de productie la punctul de utilizare sau de consum". Cum se poate vedea in aceasta definitie, logistica se refera doar la activitatile fizice din faza de distributie.

In 1962, National Council of Physical Distribution Management (NCPDM)1 defineste logistica cu ajutorul activitatilor pe care trebuie sa le desfasoare personalul din domeniul logisticii astfel: angajatul din industrie si din comert care este implicat in vastul spectru de activitati necesare pentru a realiza o miscare eficienta a produselor finite, de la iesirea acestora din procesul de fabricatie pana ajung la consumator. Se include aici si miscarea materiilor prime de la furnizori pana la intrarea in fabricatie. In mod concret aceste activitati includ: transportul marfurilor, depozitarea, locurile unde se manipuleaza marfurile, ambalarea, controlul stocurilor, alegerea amplasamentelor uzinelor si antre-pozitelor, tratarea comenzilor, prognoza asupra pietei si serviciile oferite clientilor'.

In raport cu definitia precedenta aceasta largeste domeniul logisticii cu sarcini fizice suplimentare continand prognoza pietei, serviciile oferite pentru clienti, alegerea amplasamentelor uzinelor si antrepozitelor.

In 1972, _"Council of Logistics Management' (CLM) da o noua definitie a conceptului de logistica ca: "termen descriind integrarea a doua sau mai multe activitati in scopul de a planifica, a pune in practica si a controla un flux eficient de materii prime, produse semifinite si produse semifinite, de la punctul lor de origine la punctul de consum. Aceste activitati pot include si tipuri de servicii oferite clientilor, prognoze referitoare la cerere, comunicatii legate de distributie, controlul stocurilor, manipularea materialelor, tratarea comenzilor, service-ul dupa vanzare si asigurarea pieselor de schimb". Este de remarcat ca aceasta definitie in comparatie cu cea data in 1962 tine seama de aspectele legate de management incluzand planificarea si controlul.

Logistica este ansamblul activitilor avand ca scop punerea la dispozitie, la cele mai mici preturi, a unei cantitati de produse, la locul si in momentul cand exista o cerere. Logistica se refera deci la toate operatiile care determina miscarea produselor cat si la localizarea uzinelor si antrepozitelor, la aprovizionare, la gestiunea fizica a resurselor de fabricatie, la ambalare, la stocare si gestionarea stocurilor, la manipulare, la pregatirea comenzilor, la transport si la livrare".  Aceasta definitie este asemanatoare cu cea data in 1972 de CLM, dar nu acopera activitatile de service dupa vanzarea produsului si nici reciclarea produsului.

_"Institute of Logistics' (IL)2 da definitia logisticii in doua variante: "logistica este faptul de a pozitiona resursele in functie de timp, respectiv "logistica este
managementul strategic al unui lant logistic'. Conform IL, Jantul logistic' este o seevenfa de evenimente pentru satisfacerea nevoilor clientilor la nivelul de calitate⁷ cel mai bun.

CLM mai da pentru logistica in 1991 urmatoarea definitie: _"Logistica este o parte a activitatilor unui lant logistic de aprovizionare-furnizare (supply chain). Ea priveste planificarea, executia si controlul eficient al fluxului efectiv de produse, inclusiv stocarea si serviciile de informare in legatura cu toate aceste functiuni desfasurate de la origine (primul furnizor) pana la punctul de consum cu scopul de a satisface nevoile clientilor."

Logistica, potrivit lui Ph. Kotler (1994), cuprinde: planificarea, implementarea si controlul fluxurilor fizice de materiale si produse finite de la punctele de provenienta a acestora la punctele de utilizare, astfel incat sa se realizeze profit si sa fie satisfacute cerintele clientilor. Asa cum constata acesta, un sistem de distributie neadecvat poate distruge un produs, care in alte conditii se poate dovedi a fi foarte bun. Scopul logisticii este de a crea lanturi de livrare, respectiv fluxuri fizice de materiale si produse finite catre consumatorii finali, cu costuri cat mai reduse, cunoscand ca ponderea aces­tora in costul total al produsului reprezinta 30-40% la produsele prelucrate. Definitia logisticii accentueaza faptul ca aceasta planifica, implementeaza si controleaza toate cele trei activitati, si nu doar una sau doua, fapt ce respinge opiniile care sustin ca logistica este implicata mai mult in implementare decat in planificarea unor politici, ignorand astfel functia strategica a logisticii.

In 2005 apare pentru logistica definitia " a livra un produs, in buna stare, la momentul potrivit, in locul potrivit, in cantitatea corecta si necesara, in ambalajul de prezentare corespunzator, precedate, insotite si urmarite de informatii corecte si exacte inscrise pe documente legale, totul in cele mai bune conditii economice '. Aceasta definitie pune accent pe documentele care insotesc, confirma si urmaresc fluxul de informatii respectiv asigura stabilirea istoricului, reprezentand dovezile obiective pentru trasabilitate⁹.

Asociatia Franceza pentru logistica defineste Logistica Marfurilor ca fiind o activitate ce are drept scop punerea la dispozitie cu cel mai scazut cost a unei cantitati dintr-un produs la locul si la momentul unde exista o cerere.

Organizatia Americana Council of Logistics Management adopta urmatoarea definitie a logisticii: " Logistica este acea parte a procesului de furnizarea produsului care planifica, implementeaza si controleaza fluxul si depozitarea eficace si eficienta a produselor, serviciilor si informatiilor de al punctul de origine la punctul de consum in scopul indeplinirii cerintelor clientilor".

European Logistics Association defineste logistica astfel: "Organizarea, planificarea, controlul si desfasurarea fluxurilor de bunuri de la conceptie, aprovizionare, pana la productie si distributie catre clientul final cu satisfacerea exigentelor pietei cu cost minim".

O definitie posibila a notiunii de logistica este aplicarea celor 6 P: cantitatea potrivita a bunurilor potrivite, la timpul potrivit, de calitate potrivita, la costurile potrivite, la locul potrivit. Deseori mai apare si cel de-al 7 - lea P cu informatiile potrivite tuturor participantilor. In special in productia "just in time" prelucrarea de informatii joaca un rol foarte important.

Dupa cum se vede din enunturile definitiilor pre­cedente inca nu exista un acord complet asupra conceptului de logistica intre experti. Daca s-ar face o comparatie intre aceste definitii ale logisticii ar trebui alese criterii care sa fie valabile si pentru evolutia viitoare a domeniului logisticii si implicit pentru noi definitii care vor mai fi date. Cele mai adecvate criterii ar trebui sa mai tina seama cel putin de:

ciclul de viata a produsului realizat de o organizatie;

activitatile de baza pentru realizarea produsului;

activitatile suport pentru functionarea organizatiei ;

activitatile legate de integrarea organizatiei intr-un lant logistic, inclusiv cele legate de managementul integrat.

Potrivit multitudinilor de definitii si experientei firmelor de succes, logistica, sau managementul logistic, include urmatoarele activitati: serviciul catre clienti, procesul de comanda si pregatire a loturilor de livrare, distributia informatiilor, previziunea ofertei, controlul si inventarierea stocurilor, transportul, depozitarea, achizitionarea materiilor prime si a serviciilor, serviciile postvanzare, ambalarea, restituirea bunurilor (logistica inversa) etc.

Logistica are un rol din ce in ce mai important in activitatea firmelor, aflandu-se intr-o conexiune permanenta cu productia, vanzarea, marketingul si servirea clientilor.

Prin organizarea unei activitati logistice eficiente, aceasta functie iti va putea aduce o contributie reala la cresterea rentabilitatii firmei. Tot mai multi practicieni si mentori in domeniul conceptual afirma ca logistica este o sursa reala de avantaj competitiv.

Prin reconsiderarea strategiei de servicii logistice pentru clienti, organizatia poate satisface intr-un grad mai inalt asteptarile partenerilor de afaceri sau exigentele segmentelor de piata vizate, in conditiile diferentierii de oferta concurentilor.

Logistica ocupa in cadrul companiei o pozitie unica ce-i permite sa coordoneze relatiile care inflenteaza atat fluxul de informatii, cat si pe cel de bunuri, avand ca scop final executarea comenzilor primite.

Fluxul incepe atunci cand clientul se decide sa faca o comanda si se incheie atunci cand comanda este onorata.

Scopul logisticii, asa cum rezulta din definitie, este _"de a satisface cerintele consumatorilor', ceea ce inseamna ca strategiile si activitatile logistice trebuie sa se bazeze mai degraba pe dorintele si necesitatile consumatorilor decat pe cerintele si capabilitatile altor terti. Aceasta implica proiectarea si gestionarea unui sistem de comunicatii operativ si eficient, pentru ca firmele sa poata comunica efectiv cu consumatorii lor, pentru a cunoaste necesitatile si dorintele acestora. Toate aceste aspecte sunt deosebit de importante, dar nu trebuie neglijata componenta cost. In multe intreprinderi, costul activitatilor logistice ajunge si chiar depaseste 20% din costul total al producatorilor, ajungand chiar la 50-55% din costul materiilor prime neprelucrate, fapt ce ar putea transforma logistica intr-o sursa importanta de competitivitate prin costuri. Reducerea costurilor logistice nu poate avea loc decat prin asigurarea unui raport eficace si eficient intre nivelul serviciului catre consumatori si cost.

Astazi, departamentele logistice sunt prezente in organigramele a numeroase firme mari din Europa, Marea Britanie si S.U.A, alaturi de departamentele de marketing, productie si finante. Companiile care considera ca singurul scop al oricarei firme este servirea clientului inteleg semnificatia strategica a logisticii in cadrul procesului. Ele stiu ca, pentru a reusi in conjunctura prezenta, trebuie sa adopte o abordare disciplinata si sistematica a pietei, sa stabileasca prioritati atent alese.

Logistica firmei presupune, prin urmare, atat domeniul Gestiunii Materialelor (aprovizionare, gestiunea stocurilor de materiale, programarea productiei), cat si domeniul Distributiei Fizice (gestiunea produselor, a depozitelor si a transporturilor, livrarile la punctele de vanzare) dar si domeniul Serviciiilor pentru Clienti. Alaturi de aceste aspecte, mai apar ca argumente de interes logistic: mediul extern societatii, adica infrastructurile, viabilitatea acesteia, conditiile socio-politice care ar putea favoriza dar si impiedica libera circulatie a marfurilor si/sau a persoanelor.

Dimensiunea strategica a logisticii este subliniata de M. Cristopher (1993), care o defineste ca _"procesul de gestionare intr-o viziune strategica a operatiilor de achizitie, miscare si depozitare a materialelor, semifabricatelor si produselor finite, plecand de la furnizori, traversand intreprinderea si canalele de distrutie, avand ca obiectiv maximizarea profitului si rezolvarea prompta a comenzilor clientilor".

Logistica joaca un rol deosebit de important in satisfacerea cerintelor clientilor (ceea ce implica maximizarea utilitatii de timp si spatiu, care depinde de furnizorii intreprinderii, de clienti si de intermediari) si in realizarea profitului (maximizarea profitului si diminuarea costurilor totale prin efort integrat la produs, pret, promovare si distributie).

Logistica adauga utilitate de timp si spatiu. Produsele fabricate au o anumita utilitate sau valoare, deoarece un produs asamblat este mai valoros decat componentele sale neasamblate sau decat materiile prime. Utilitatea materiilor prime si materialelor asamblate intr-un produs este utilitatea formala, data de costurile de productie, la care se adauga valoarea produsului, constand in crearea utilitatii de posesie, de timp si de spatiu.

Utilitatea de spatiu reprezinta valoarea creata si adaugata unui produs pentru a-l face realizabil pentru consum la locul potrivit.

Utilitatea timpului consta in valoarea creata si adaugata unui produs, pentru a-l face realizabil la timpul potrivit.

Utilitatea posesiunii reprezinta valoarea adaugata unui produs, prin determinarea clientului sa cumpere acel produs. Ea nu este rezultatul logisticii dar este un criteriu in vanzarea produselor.

Pentru a realiza cresterea profitabilitatii, a cotei de piata si reducerea costurilor, logistica trebuie sa opereze la nivel interfunctional, ea trebuie sa medieze si sa armonizeze activitatile multiplelor sectoare, departamente sau functiuni din cadrul firmei. Logistica este in acest mod o functiune transversala, iar abordarea ei in cadrul organizatiei, respectiv optimizarile se fac pe procese, si nu pe functiuni.

Deciziile logistice pot fi grupate pe trei categorii:

decizii strategice - ca : alegerea strategiei de vanzare, proeictarea retelei de distributi etc.

decizii tactice - ca: planificarea productiei, politica de inventar etc.

decizii operationale - ca : stabilirea orarelor de lucru, stabilirea traseelor de distributie etc

Legatura dintre tipul decizei logistice si perioada la care aceasta se poate raporta este prezentata in figura de mai jos:

Procesul logistic reprezinta un ansamblu de activitati secventiale care au ca obiect tratarea elementelor fluxurilor logistice.

Realizarea functiei logistice de a asigura bunurile si serviciile cerute la locul si momentul potrivit, in conditii de eficienta economica, presupune desfasurarea unui ansamblu de activitatii care produc elemente de iesire plecand de la elementele de intrare.

Activitatile logistice pot fi grupate in doua categorii:

activitatii de baza - in aceasta categorie sunt incluse acele activitatii care se desfasoara in mai toate procesele logistice;

activitatii suport - sunt acele activitatii care contribuie la realizarea misiunii logisticii, ca urmarirea si tratarea informatiilor.

Daca privim lantul activitatilor logistice, in intreprinderile producatoare de bunuri si servicii, putem sa evidentiem trei segmente importante, care interactioneaza intre ele, si anume:

Logistica de aprovizionare (logistica intrarilor);

Logistica de productie sau logistica interna;

Logistica de distributiei.