ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI

INTR-O EXPLOATATIE AGRICOLA

Cuprins

Cap 1. Fundamentele economico-metodologice ale planului de afaceri.

Plan de afaceri - concept continut.

Necesitatea elaborarii palnului de afaceri.

Indicatori de elaborare ai planului de afaceri.

Cap 2. Diagnosticul economico-financiar al exploatatiei agricole.

Prezentarea exploatatiei agricole.

Analiza potentialului tehnico-productiv.

Analiza fortei de munca.

Rezultatele economico-financiare.

Analiza SWOT.

Piata.

Cap 3. Elaborarea programului de productie.

Prognozarea productiilor medii.

Optimizarea structurii de productie.

Cap 4. Programul de comercializare.

Cap 5. Programul financiar.

Cap 1. Planul de afaceri - considerente generale

Conditiile in care sunt organizate si functioneaza diferitele tipuri de exploatatii agricole fac necesara reconsiderarea activitatii economice a acestora in termini de profitabilitate si competitivitate. Implementarea acestor doua concepte, ca elemente ale performantei economice, este favorizata de cunoasterea realitatilor si valorificarea posibilitatilor determinate de conditiile naturale, materiale, economice, si a celor referitoare la cererea manifestata pe piata fata de anumite produse.

Pentru exploatatiile agricole deja existente si care urmeaza sa se reorganizeze pe diferite principii, dar si pentru acelea ce se vor infiinta prin diverse modalitati: asociere, arendare, cumparare de terenuri, este nevoie ca abordarea problemelor sa se faca intr-o maniera strategica.

In ambele situatii, dezvolatea activitatii economice se impune ca un scop, managerul agricol actionand in acest sens.

Instrumentul cu ajutorul caruia managerul prestabileste, in final, rezultatele actiunii demarate (ale afacerii) se numeste plan de afaceri. Acesta este un document in care se fac cunoscute resursele existente si perspectivele de dezvoltare ale unitatii. Este, deci rezultanta fie a unei conjuncture de moment, fie a unei noi orientari privind domeniul de activitate.

Pentru unitatile deja existente, planul de afaceri apare ca o solutie optima pentru luarea deciziilor de catre manager, in ceea ce priveste mentinerea nivelului activitatii unitatii in termini cel putin mai buni decat inainte, daca nu asemanatori.

Domeniile principale pe care trebiue sa le acopere un plan de afaceri sunt:

Continutul planului de afaceri

2. Elaborarea planului de afaceri

Un plan de afaceri se poate intocmi in uramtoarele situatii : privatizare, restructurare, divizare, in cazul unor noi investitii sau doar pentru ca producatorul sa cunoasca situatia exploatatiei la un moment. Exceptand unitatile nou infiintate, pentru celelalte exploatatii se va urma un traseu comun constand in:

Prezentarea exploatatiei agricole (tipul si forma acesteia, legea in baza careia s-a constituit , anul infiintari, domeniul de activitate);

Structura organizatorica si manageriala;

Diagnosticul economico-financiar ( rezultatele obtinute in perioada anterioara), dupa care, in functie de scopul pentru care se va intocmiplanul de afaceri.

3.Programul de productie

Programul de productie, respectiv produsele care se obtin , constituie o componenta a unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de marketing,vanzarea si promovarea produselor sau componenta financiara.

Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestand redresarea situatiei economice, sau cand se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util in relatii cu institutiile financiare.

Din punctul de vedere al continutului disciplinei de fata, accentul cade pe elaborarea unor programe de productie, ca o formalizare a ceea ce trebuie sa se infaptuiasca in acest domeniu,dar si cu referire la unele elemente care fac trecerea spre diferite componente ale planului de afaceri .

4. Premise ale elaborarii programelor de productie

Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pana la un an). In el sunt concretizate, in urma unei fundamentari riguroase, principalele obiective de productie pentru intervalul de timp amintit. Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise in domeniul productiei ceea ce vine in intampinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si,implicit, a materializarii strategiei .

Astfel de actiuni sunt posibile deoarece programul este rodul propriilor preocupari ale exploatatiei, ale sistemului de management (acolo unde exista) al acesteia - consecinta a autonomiei depline a unitatilor private si foarte largi in cazul celorlalte obiectivele si masurile intreprinse fiind corelate cu conditiile de care se dispune, de la cele naturale si economice, pana la cele de ordin social.

Avand in vedere faptul ca elaborarea programului si transpunerea lui in viata este, in exclusivitate, atribut al exploatatiei aceasta urmeaza, fiind strict in interesul sau, sa -i asigure si fundamentarea necesara. Este vorba de a intreprinde o serie de masuri prealabile definitivarii obiectivelor de productie, care decurg din strategie si din planul strategic. Se asigura, in acest fel premisele elaborarii unui program in concordanta cu

realitatea, cu potentialitatile unitatii, imprimand, totodata, componentelor sale elasticitatea necesara (atat cat permit ramurile agricole) adaptarii la cerintele noi din perioada la care se refera.

In acest sens, pot fi avute in vedere :

a) asigurarea de informatii referitoare la cunoasterea cererii fata de produsele ce urmeaza a se obtine

b) estimarea, sub aspect cantitativ si calitativ, a resurselor de productie de care dispune exploatatia in perioada curenta, identificarea, in general, a posibilitatilor de asigurare a tot ceea ce este necesar pentru obtin erea productiei previzionate

c) recurgerea la o serie de informatii rezultate din diagnosticul activitatii, care vor fi utile, in masura in care factorii care le-au generat nu se vor schimba, fundamentarii programului

d) masurile intreprinse de managementul superior cu privire la imbunatatirea organizarii productiei si a muncii;

e) actualizarea tuturor informatiilor (avand in vedere evolutia mediului ambiant) si introducerea de noi informatii, cu trimitere speciala la subsistemul informational dintr-o societate;

f) recurgerea la metoda de management participativ, urmand ca la definirea obiectivelor sa contribuie componentii ai organismelor manageriale

g) corelarea rezultatelor de productie prevazute a se obtine cu cantitatile de resurse utilizabile, astfel incat sa se asigure un anumit nivel al eficientei economice si protejarea

mediului natural ca si a produselor impotriva poluarii de diferite feluri;

h) luarea in considerare a relatiilor dintre ramuri, a cooperarii dintre subdiviziunile societatii comerciale, pentru a se putea proportiona corepunzator diferitele activitati, astfel incat sa fie satisfacute necesitatile reciproce de produse sau servicii; ramurile si subdiviziunile vor avea, astfel, create conditiile pentru a-si desfasura activitatile potrivit

obiectivelor ce le -au fost prestabilite, iar subsistemul operational al unitatii va functiona la parametrii programati, ceea ce va conduce la obtinerea rezultatelor de productie scontate.

i) nu trebuie scapat din vedere faptul ca elabora rea programului are loc in conditii de risc si incertitudine, ceea ce influenteaza, dupa cum se cunoaste, in sensul diversificarii produselor.

Marea diversitate de exploatatii si conditiile foarte variate in care ele functioneaza fac imposibila mentionarea, in acest demers, a tuturor premiselor de la care se porneste, in fiecare caz, in elaborarea programelor de productie.

Ca urmare, in functie de aspectele specifice ale fiecarei unitati si prin raportare la cerintele mediului pot fi luate in considerare si alte elemente, care vor deveni tot atatea premise pentru o buna fundamentare a programului de productie.

Cap 2. Diagnosticul economico-financiar al exploatatiei agricole.

1. Prezentarea societatii comerciale

Societatea agricola "AGROPAN ROMANIA" SA s-a constituit de catre proprietarii de terenuri in anul 1995. Ea exista ca persoana juridical romana si functioneaza potrivit prevederilor legii 36/1991 privind societatile agricole.

In statutul societatii Agrirom obiectul de activitate consta in prestarea de servicii mecanizate si in obinerea de productie vegetal ape terenurile agricole detinute (pamant apartinand proprietarilor acestuia).

Societatea dispune de sdii pentru fermele vegetale, de baza tehnica (masini, tractoare si utilaje agricole, ateliere pentru reparetii mecanice, magazii de depozitare a cerealelor) si baza materiala (carburanti, lubrifianti, seminte, pesticide, piese de schimb, ingrasaminte). De asemenea, dispunde de forta de munca necesara, respective specialisti agricoli (ingineri, agronomi, tehnicieni, economisti, conducatori auto, mecanizatori agricoli), precum si alte categorii de personal care contribuie la desfasurarea normala a activitatii soietatii.

Societatea agricola este situate in zona de campie (in apropierea Bucurestiului), trenurile aflandu-se in clasa I de fertilitate a solului. Ea face parte din unitatile producatoare, cu potential, participand la aprovizionarea pietei si industriei locale (de exemplu : industria de morarit si panificatie, industria de prelucrare a semintelor oleaginoase, industria de conserve).

Avand in vedere pozitia societatii din punct de vedere natural si economic, ea doreste ca, in sensul cresterii dimensiunilor sale, sa arendeze teren in conditiile legii 65/1998.

Suprafata societatii:

Asociatii sunt personae fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai acelor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar.

Arendatorii sunt personae fizice din zona care nu au posibiliattea de a-si lucra pamantul din diferite motive :

• Lipsa mijloacelor materiale si banesti;
• Motive de sanatate, datorita varstei inaintate a majoritatii proprietarilor de pamant;
• Lipsa temporara din localitate.

Cea mai mare parte a arendatorilor detin terenuri mici cu suprafete sub un hectar.

Arendarea se face prin incheierea unui contract de arendare conform legii 16/1994 legea arendarii si legea 65/1998 cu modificari la legea arendarii.

Plata arendei se poate face in produse sau in bani, la contract arendatorul avnd posibilitatea sa opteze pentru una din doua variante.

Plata in produse consta in 25% din productia obtinuata la hectar sau din cantitatea minima ce se poate obtine daca apar boli sau alte calamitati.

Plata in bani consta in echivalentul in lei al arendei in natura.

2. Analiza potentialului intern

2.1 Diagnosticul organizarii structurale

Structura organizatorica   Analiza structurii organizatorice urmareste existanta unei organigrame care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale. Aceasta schema trebuie sa fie insotita si de o situatie actuala a functiilor in raport cu varsta, care ne permite sa cunoastem, in orice moment daca succesiunile sunt bine pregatite si asigurate la toate nivelurile ierarhice.

De asemenea, este examinata organizarea administrative generala (Regulamentul de organizare si functionare) a societatii comerciale. Astfel se porneste de la organigrama pentru a vedea, nu atat cailtatea oamenilor, cat mai ales modul rational in care sunt distribuite functiile in intreprindere si mainera in care informatia circula de la un esalon la altul, atat in plan vertical cat si in plan orizontal. Este bine de sesizat daca instructiunile si informatiile circula cu usurinta de sus in jos si de jos in sus (sub aspect ierarhic) si daca exista comunicare intre servicii, fara de care nu se poate spera intr-o veritabila coordonare. Trebuie studiata apoi organizarea fiecarui serviciu, in special organizarea contabila si existenta unui control de gestiune.

Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiectivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola. In cadrul organigramei se observa pe primul nivel iererhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrative executive fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerului general sunt directorul economic, directorul ethnic si compartimentul de marketing. Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul economico-financiar subordonat directorului economi si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic. Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca (ferma, sector, compartiment functional).

Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participle la procesul de munca.

Structura fortei de munca este diferita atat din punct de vedere al pregatirii profesionale cat si ca varsta si sex.

Structura fortei de munca :

In cadrul societatii agricole Agrirom, prin managementul resurselor umane se foloseste sistemului de plata pentru a atinge trei puncte care uneori nu se intrepatrund:

de a motive

de a creste productivitatea si de a reduce costurile

de a angaja personal calificat.

Se observa ca in cadrul societatii forta de munca cu studii superioare este in proportie de 37.5% de unde rezulta ca nivelul de pregatire este foarte ridicat. In ceea ce priveste gradul de imbatranire se poate observa ca 25% din personal sunt salariati peste limita de varsta.

In timpul campaniilor agricole societatea va utiliza forta de munca ziliera pentru a putea face fata volumului de lucrari ce trebuiesc efectuate.

Structura de productie

Intre structura organizatorica si structura de productie trebuie sa existe o stransa legatura si relatii de conditionare. Organizarea si dezvoltarea unei structuri de productie eficiente este o necessitate pentru competitivitatea societatii pe piata interna.

Structura culturilor din societatea agricola Agrana este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culture de camp. In perioada analizata cele 500 ha teren arabil de care dispune societatea au fost repartizate pe culturi dupa cum urmeaza :

Structura culturilor :

3. Diagnosticul potentialului material

Evolutia descendenta a tehnicii agricole a creat o diversitate a productiei de utilaje astfel ca exista posibilitatea unor optiunii in alegerea solutiilor de mecanizare, realizandu-se ceea ce in literature de specilaitate se defineste ca "activitati concurentiale". Din acest punct de vedere, eficienta mecanizarii apare conditionata, pe de o parte de complexul de factor ice definesc conditiile naturale si economice in care are loc folosirea tractoarelor si masinilor agricole.

In ceea ce priveste analiza bazei tehnico-materiale, aceasra trebuie privita atat prin evolutia sa in dinamica, cat si din punct de vedere al elementelor sale componente. Utilizarea mijloacelor mecanice are loc in scopul realizarii unui ansamblu de lucrari care sa permita un consum mai redus de timp de munca pe unitatea de produs.

Mijloacele fixe existente in societate constau din : sediul central si parcul de masini si utilaje agricole.

Masinile si utilajele au fost in cea mai mare parte, achizitionate dupa anul 1995, deci au o durata scurta de utilizare fapt ce asigura indici calitativi de lucru, contribuind la cresterea productiei.

Structura parcului de masini :

4. Analiza rezultatelor financiare

Datele contabile, pregatite intr-o forma adecvata analizei, constituie fundamentul diagnosticului financiar. Lucrarea de diagnosticare financiara va viza studiul evolutiei activitatii prin comparatii interanuale, iar principalele probleme vor fi : exploatarea si rezultatele, echilibrul financiar, sinteza rezultatelor si fluxurilor financiare.

Datele privind activitatea financiara a societatii agricole in perioada anterioara sunt prezente in tabelul de mai jos:

Indicatori financiari:

Nota : datele au fost preluate si prelucrate din bilantul contabil din ultimii 3 ani, al societatii agricole.

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari :

1) Indicatori de lichiditate

• Rata lichiditatii imediate = (Active circulante - Stocuri)/ Pasive curente

2003 : R_li = (375218 - 9396)/589350 = 0.62

2004 : R_li = (543000 - 12580)/522127 =1.015

2005 : R_li = (639445 - 53845)/601282 = 0.97

• Rata lichiditatii curente = ( Active circulante / Pasive curente)

2003 : R_lc = (375218 / 589350) = 0.63

2004 : R_lc = (543000 / 522127) = 1.039

2005 : R_lc = (639445 /601282) = 1.063

2) Indicatori de solvabiliate

• Rata datoriilor totale = ( Total datorii/ Total active) *100

2003 : R_dt = (205656 / 701686)* 100 = 29.30

2004 : R_dt = (522127 / 1280000) * 100 = 40.79

2005 : R_dt = (601282 / 1375480) * 100 = 43.71

• Solvabilitatea financiara = Capital propriu / Cifra de afaceri

2003 : S_f = 496030 / 3063563 = 0.16

2004 : S_f = 550835 / 3263219 = 0.16

2005 : S_f = 683405 / 3389400 = 0.20

3) Indicatori de gestiune

• Viteza de rotatie a activelor = Cifra de afaceri / Active circulante

2003 : V_ra = 3063563 / 375218 = 8.16

2004 : V_ra = 3263219 / 543000 = 6

2005 : V_ra = 3389400 / 639445 = 5.3

4) Indicatori de rentabilitate

• Marja de profit = (Profit net / cifra de afaceri) *100

2003 : M_p = (185836.5 / 3063563) * 100 = 6.06

2004 : M_p = (202263 / 3263219 ) *100 = 6.19

2005 : M_p = (272835 / 3389400 ) *100 = 8.04

• Rata rentabilitatii resurselor consummate = ( Profit / Cheltuieli)*100

2003 : R_rrc = (247782 / 2815781) *100 = 8.79

2004 : R_rrc = (269984 / 2973535) *100 = 9.07

2005 : R_rrc = (363780 / 3025620) *100 = 12.02

Analizand evolutia acestor indicatori se pot preciza urmatoarele concluzii :

• Capacitatea societatii de a-si plati imediat datoriile a avut o evolutie oscilanta in ultimii 3 ani. Avand in vedere ca valoarea indicatorului rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, rezulta ca in anul 2004 societatea are capacitatea cea mai eficienta de a-si achita datoriile. Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente ( ele reprezinta activele care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1.
• Rata lichiditatii curente este un indicator ce, urmarit, ofera garantia acoperirii datoriilor curente din active curente. Tendinta acestui indicator a fost crescatoare. Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Valoarea totala a pasivelor curente a fost mai mare decat valoarea totala a activelor curente in ultimii 2 ani acest indicator fiind si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de " active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9.
• Rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul , din totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderilor creditorilor in cazul lichidarii. Cea mai mica rata a datoriilor s-a inregistrat in 2003.
• Marja profitului indica marimea profitabilitatii agentului economic ; profitabilitatea cea mai mare s-a inregistrat in anul 2005.  

5. Analiza SWOT

6. Piata

Piata produselor agricole si in special piata cerealelor va creste considerabil in urmatorii ani, la fel si nivelul de competitivitate.Acestea vor fi de fapt, consecinte normale ale integrarii in UE. Aderarea Romaniei necesita un cadru economic care sa fie compatibil cu functionarea U.E. si cu mecanismele comunitare. Intrarea pe piata unica va fi o provocare pentru majoritatea societatilor agricole din Romania, fiind un proces lung si anevoios, cu implicatii in toate seetoarele. Firmele din Romania trebuie sa adopte un management european, care presupune reglementare, planificare, consecventii, performantii, deschidere.

Piata tinta este reprezentata de acele societati care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara obtinute pmtr-o cu tehnologie de ultima ora. Aceste societati fac parte fie din marile corporatii sau din intreprinderile mici si mijlocii Trasatura comuna a acestora consta in aprecierea calitatii produselor si dorinta de a obtine , in urma procesarii a unor produse finite ecologice.

Segmente de piata vizate: societati comerciale de procesare a produselor agricole ce doresc obtinerea unor materii prime de cea mai buna caIitate la preturi avantajoase.In conditiile evolutiei preferintelor consumatorilor finali catre un consum de cereale cat mai ridicat, precum si in conditiile aderarii la UE , un numar din ce in ce mai mare de companii cu capital strain precum

si romanesc vor investi in prelucrarea produselor agricole , ca urmare a cresterii cererii acestora.

Strategia pentru segmentul de piata tinta.Definirea segmentului de piata este prin ea insasi strategica. Societatea doreste sa se adreseze acelui segment de procesatori ce sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru calitate.Pe acest segment particular, ea cauta acei cumparatori care apreciazii raportul calitate-pret.

A.Furnizorii de materiale

B. Clientii

Piata care asigura preluarea produselor de la societatea agricola Agropan Romania SA este formata din societati comerciale de prelucrare in zona. Acestea sunt:

1.VEL PITAR

In prezent Vel Pitar detine centre de productie in mai multe judete ale tarii. Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, Vel Pitar fiind liderul pietei romanesti a prosuselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti, napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.

2.SC TITAN SA

Complexul, cu o capacitate de productie semnificativa pentru acea vreme e revolutionat piata de profil din Romania prin dezvoltarea si lansarea unor produse noi pentru consumatorii romani: fulgi de porumb, sticksuri, pufuleti, panetone, cozonac Pandoro.

Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor.

3. SC PAMBAC SA are ca domeniu de activitate principal moraritul, panificatia si productia de paste fainoase. Produce si comercializeaza :

Produse de morarit (faina de grau, porumb si subproduse: gris, malai furajer, germeni de grau, tarate, etc.)

Produse de panificatie (paine,specialitati de panificatie si produse traditionale)

Paste fainoase

Amelioratori complecsi pentru panificatie;

Produse de patiserie si zaharoase.

4. ROMBAS SRL Vaslui este o firma cu capital privat si are urmatorul obiect principal de activitate:

Producerea si comercializarea uleiurilor brute din floarea soarelui si soia utilizate in furajele animalelor sau pentru producerea uleiurilor rafinate;

Producerea si comercializarea uleiurilor rafinate din floarea soarelui si soia utilizate in consumul alimentar sau pentru fabricarea vopselelor;

Producerea si comercializarea acizilor grasi utilizati in industria sapunurilor

Comercializarea zaturilor rezultate in urama sedimentarii uleiurilor vegetale brute;

Producera si comercializarea de sroturi furajere din soia si floarea soarelui;

Comercializarea cerealelor si a seminteloroleaginoase.

Structura distributiei productiei :

Avand in vedere faptul ca societatea a arendat o suprafata de teren de 200 ha, restul cantitatilor reprezinta partea cuvenita proprietarilor de terenuri de la care s-a arendat pamantul:

Grau - 15%

Porumb - 20%

Floarea soarelui - 15%

Orz - 20%

C. Concurenta

Mediul de afaceri este un mediu volatil si inalt competitiv, de aceea pentru a avea succes, trebuie sa iti cunosti foarte bine concurenta.

-SC Comgranea Srl, suprafata arabila este de 1008 hectare, proprietate a 230 membrii asociati. .

-SC Agripina SA cultiva si comercializeaza o gama larga de produse agricole precum grau, porumb, fasole, cartof, ceapa, floarea-soarelui, mere, radacinoase. Cu o suprafata cultivabila de 950 ha, arabil si livezi, a realizat productii ce nu au satisfacut in mare masura cerintele pietei locale in acest domeniu.

Situatia financiara a acestor concurenti este in crestere, avand urmatoarele puncte forte:

v    suprafata de productie mai mare decat a societatii

v    experienta in domeniu de mai bine de 20 de ani

v    echipa manageriala fondata din inginerii agronomi

v    privatizate inca din 1996 respectiv 1998

Puncte slabe:   .

v    reputatia acestora , drept societati ce au acumulat datorii imense

v    lipsa abilitatii de a satisface nevoile clientilor

Concurenta indirecta este reprezentata de firmele importatoare de produse agricole. Acestea ofera pe piata produse de o calitate asemanatoare, dar la preturi mai scazute decat preturile produselor romanesti, punand in dificultate producatorii romani.

Cap 3. Elaborarea programului de productie

1. Prognozarea productiei medii

Pentru a corespunde cerintelor pietei, S.C Agropan Romania S.R.L trebuie sa isi organizeze structura de productie. Astfel, estimandu-se o crestere a cererii, aceasta a decis marirea suprafetei de productie cu 200 de ha prin arendare.

Cunoasterea cerintelor pietei pentru produsele vegetale determina restructurarea suprafetei nou detinute ,realizata si in concordanta cu potentialul productiv al pamantului, eficienta economica a fiecarei culturi , asigurarea de forta de munca, etc.

In vederea prognozarii productiilor medii, societatea are nevoie de date privind rezultatele de productie inregistrate in ultimii ani:

-Kg/ha-

In vederea prognozarii nivelului productiei medii se foloseste metode mediilor mobile. Pentru a afla media se fac incercari successive de 2,3 termeni pana cand ceea ce a rezultat este fie liniar crescator, fie liniar descrescator.

Floarea soarelui:

2003 2004 2005 2006 2007

4000 4200 4400 4300 4500

4100 4300 4350 4400

4200 4325 4375

4262.5 4350

4306.25

Prognozarea productiei medii pentru floarea soarelui in anul 2008 este de 4306.25 kg/ha.

Grau :

2003 2004 2005 2006 2007

5500 5550 5600 5400 5450

5525 5575 5500 5425

5550 5537.5 5462.5

5534.75 5500

5517.37

Prognozarea productiei medii pentru grau in anul 2008 este de 5517.37 kg/ha.

Orz :

2003 2004 2005 2006 2007

1500 1600 1700 1575 1650

1550 1650 1637.5 1612.5

1600 1643.75 1625

1621.87 1634.37 1628.12

Prognozarea productiei medii pentru orz in anul 2008 este de 1628.12 kg/ha.

Porumb :

2003 2004 2005 2006 2007

2100 2200 2150 2400 2300 2150 2175 2275 2350 2162.5 2225 2312.5 2193.75 2268.75 2231.25

Prognozarea productiei medii pentru porumb in anul 2008 este de 2231.75 kg/ha.

Efectuand calculele respective, laundu-se in considerare gruparea a cate 3 termeni se obtin urmatoarele rezultate:

2. Optimizarea structurii de productie

Structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor , prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecaruia in activitatea exploatatiei.

Structura de productie se reprezinta sub forma tabelara astfel:

Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente de intrare cum ar fi:

- suprafata totala detinuta

- resursele totale disponibile

- forta de munca disponibila.

Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode.

Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistem de restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse , restrictii de nenegativitate si restrictii de asolament.

Pe baza tabelului se scrie modelul matematico-economic de programare liniara:

Functia obiectiv:

Max (f(x)) = 3500 * X₁ + 4250 * X₂ + 3000 * X₃ + 2400 * X₄

Sistemul de restrictii:

a) X₁ + X₂ + X₃ = 700

b) l8000X₁ + 19000X₂ + 17000X₃ + 10000X₄ + 1400x5<=28.000.000

c) xl , x2 , x3 , x4 , x5 >0 (restrictii de nenegativitate)

d) restrictii de asolament: X1 < 250 , X4 > 50

In urma folosirii pachetului de programe QM noua structura de productie se prezinta astfel:

Noua structura de productie

Ponderea cea mai mare in noua tructura de productie o are cultura floarea soarelui, inregistrand o crestere de 25% fata de anul precedent.

Asolamentul:

Rezultatele de productie din perioada prognozata

Estimarea cantitativa a resurselor de productie si sursele de asigurare

Cap 4. Programul de comercializare

Cea mai mare pondere in venituri o are floarea soarelui cu un venit de 12380440 lei, iar cea mai slaba pondere o are orz cu doar 1261575 lei.

Cap 5. Programul financiar

O componenta a planului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli care reflecta in final in expresie baneasca activitatile de productie, de aprovizionare.