Dreptul financiar, ramura a sistemului dreptului

DREPTUL FINANCIAR, RAMURA A SISTEMULUI DREPTULUI

1.SINTEZA TEMEI

A.Notiune

Dreptul, in general, cuprinde ansamblul regulilor de conduita, intr-o societate mai mult sau mai putin organizata, care reglementeaza relatiile sociale si al caror respect este asigurat, la nevoie, prin constrangere publica.

Dreptul financiar este o ramura de drept public, intrucat relatiile sociale pe care le reglementeaza vizeaza satisfacerea nevoilor generale ale societatii.

Putem defini, astfel, dreptul financiar ca fiind un ansamblu unitar de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale, cu caracter economic, ce se manifesta in procesul de constituire, repartizare si intrebuintare a fondurilor publice ale statului, colectivitatilor locale si institutiilor publice, de administrare a impozitelor si taxelor, precum si de control financiar, in vederea indeplinirii sarcinilor generale ale societatii.

Din analiza definitiei, se poate observa ca obiectul dreptului financiar este circumscris de componentele structurale ale finantelor publice, respectand delimitarea acestora fata de finantele private

B.. Izvoarele dreptului financiar

In sens etimologic, prin termenul izvor intelegem sursele, originea, factorii de determinare si creare ai dreptului.

In stiinta juridica, pentru a se evita confuzia intre cele doua abordari, s-a facut distinctia intre izvoarele materiale sau in sens material si izvoarele formale sau in sens formal.

Prin izvor de drept in sens material intelegem totalitatea conditiilor materiale de existenta ce determina reglementarile juridice.

Regulile de conduita capata forta juridica datorita organelor competente ale statului, fie printr-o activitate directa de elaborare a actelor normative (legi, ordonante etc.) fie prin investirea cu forta juridica a unor reguli aparute pe alte cai, cum sunt obiectul sau practica judiciara, care prin aceasta investire sau recunoastere, devin izvoare de drept.

Izvorul de drept in sens formal este actul juridic care fixeaza si consfiinteste ca drept pozitiv efectiv o norma cristalizata printr-un izvor material.Astfel, izvorul formal reprezinta forma specifica de exprimare a normei juridice; este haina juridica pe care o imbraca conditiile materiale de existenta.

Analiza definitiei generale a izvorului de drept, in sens formal, ne determina sa afirmam ca izvoarele dreptului financiar reprezinta forma de exprimare a normelor de drept financiar sau actele juridice normative prin care sunt instituite aceste norme, avand forta juridica definitiva, in functie de tipul actului si autoritatea emitenta.

a. Constitutia reprezinta legea fundamentala in toate sistemele de drept.

Prin continutul lor, Constitutia si legile de revizuire a acesteia au ca obiect reglementarea principiilor generale ale organizarii sociale si de stat, structura statului, forma de guvernamant, sistemul organelor si separatiei puterilor in stat, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.

Constitutia Romaniei ca lege fundamentala a statului cuprinde si reglementari privind domeniul dreptului financiar.

La randul sau, Titlul IV intitulat 'Economia si finantele publice' cuprinde mai multe articole referitoare la:

- economie. Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.

- sistemul financiar

- bugetul public national structurat, la randul sau, in buget de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, oraselor si judetelor.

- impozite, taxe si alte contributii;

- Curtea de Conturi, exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.

b. Legea este unul dintre principalele izvoare formale ale dreptului financiar, deoarece stabileste intinderea obligatiilor bugetare ale contribuabililor si autorizeaza efectuarea cheltuielilor. Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului public se stabilesc numai prin lege.

In momentul actual, cele mai importante legi in domeniul financiar si fiscal sunt:

- Legea 500/2002 privind finantele publice reprezinta legea-cadru in materie financiara si stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar.

- Codul fiscal stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele 'care se constituie venituri la bugetul de stat' si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora.

- Codul de procedura fiscala reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale.

Codul de procedura fiscala se aplica si pentru administrarea drepturilor vamale, precum si pentru administrarea creantelor provenind din contributii, amenzi si alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat.

Acestor categorii de legi li se adauga si cele care in cuprinsul lor contin pe langa norme de drept financiar, si alte norme (cum ar fi, spre exemplu, cele de drept administrativ.

c) Hotararile si ordonantele Guvernului - primele se emit in vederea executarii legilor, iar cele din urma in baza unor legi speciale de abilitare. Sunt considerate izvor de drept financiar daca in continutul lor se regasesc dispozitii de natura financiara si fiscala.

d) Instructiunile, ordinele si celelalte acte cu caracter normativ ale Ministerului Finantelor Publice, emise pe baza si pentru aplicarea legilor si hotararilor Guvernului,

C.Norma de drept financiar

a. Notiune stabilesc masuri pentru aplicarea unitara si uniforma a acestora.

Dreptul, in general, este alcatuit dintr-un ansamblu de norme constituite intr-un sistem unitar, intr-o societate data.

Norma juridica poate fi definita ca o regula de conduita generala si impersonala, instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta, a carei respectare obligatorie este asigurata, la nevoie, de forta de constrangere a statului.

Cu ajutorul normei juridice se ordoneaza si reglementeaza in forme specifice dreptului relatiile dintre oameni, in conformitate cu valorile ce guverneaza societatea respectiva.

Pornind de la definitia normei de drept, putem spune ca norma de drept financiar este o regula de conduita generala si impersonala, stabilita sau recunoscuta de stat, care are ca scop satisfacerea cerintelor generale ale societatii si a carei respectare poate fi asigurata prin forta de constrangere a statului.

Altfel spus, normele de drept financiar cuprind ansamblul de relatii sociale, cu caracter economic, care se manifesta in procesul de formare, repartizare, administrare, intrebuintare si control al resurselor financiare publice ale statului, ale colectivitatilor locale, si ale institutiilor publice.

b. Structura logico-juridica a normei de drept financiar

Norma juridica de drept financiar are aceeasi structura ca si oricare alta norma a dreptului, cuprinzand cele trei elemente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.

Ipoteza normei de drept financiar stabileste conditiile, imprejurarile sau faptele in prezenta carora se cere o anumita conduita subiectilor raporturilor juridice de drept financiar.

. Dispozitia normei de drept financiar stabileste conduita pe care trebuie sa o urmeze subiectii, in conditiile sau imprejurarile prevazute de ipoteza.

Sanctiunea stabileste consecintele care decurg din nerespectarea dispozitiilor normelor de drept financiar.

D.Raportul juridic de drept financiar

Vrand-nevrand, oamenii stabilesc intre ei infinite si variate relatii sociale. Acestea devin juridice sub actiunea normelor juridice, care, la randul lor, sunt conectate la realitatea sociala prin intermediul raporturilor juridice.

Astfel, putem defini raportul juridic ca fiind o relatie sociala reglementata de o norma de drept. Asadar, premisele aparitiei unui raport juridic sunt: existenta normei de drept, subiectii de drept si faptele juridice.

In cadrul raporturilor juridice, cele de drept financiar ocupa un loc deosebit, cunoscuta fiind importanta pentru societate a relatiilor financiare si fiscale.

Parte componenta a raporturilor juridice, in general, raporturile juridice de drept financiar sunt relatiile sociale care se nasc in procesul de constituire, repartizare, administrare si utilizare a resurselor financiare ale statului si sectorului public, reglementata de normele juridice financiare. Premisele raportului juridic financiar sunt: normele juridice de drept, subiectii de drept financiar si faptele juridice financiare.

Faptul juridic financiar, ca izvor al raportului juridic de drept financiar, se refera la acele imprejurari care, duc la aparitia, modificarea sau stingerea de raporturi juridice, provocand, prin aceasta, anumite consecinte juridice.

Faptele juridice pot imbraca forma evenimentelor sau actiunilor umane.

In cadrul raporturilor juridice, cele de drept financiar se disting printr-o serie de particularitati, cum ar fi:

specificul relatiilor sociale pe care le reglementeaza, cu ajutorul normelor juridice financiare;

relatia de subordonare dintre subiectii participanti;

obiectul de reglementare al raporturilor juridice financiare.

Relatiile sociale specifice pe care le reglementeaza raporturile juridice de drept financiar (cu ajutorul normelor juridice financiare) sunt mobilizarea, repartizarea, administrarea si utilizarea resurselor financiare ale statului.

In cadrul raporturilor juridice de drept financiar, unul dintre subiecti este intotdeauna statul, reprezentat de un organ de specialitate (purtator al autoritatii de stat). Aceasta particularitate creeaza pozitii de subordonare a tuturor celorlalti subiecti participanti fata de subiectul purtator al autoritatii de stat.

Manifestarea unilaterala de vointa a statului determina, asadar, nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept financiar. Aceasta particularitate ofera posibilitatea executarii directe a creantelor fiscale de catre organele de stat, fara a fi nevoie de o hotarare judecatoreasca, in acest sens.

1.ANISOARA BABALAU,DREPT  FINANCIAR,ED.UNIVERSITARIA,CRAIOVA.2007

2.EMIL BALAN,DREPT FINANCIAR,ED ALL BECK,BUC.,2008.

3 CRISTINA ONET,DREPTUL FINANTELOR PUBLICE,ED. LUMINA LEX,2005

TEST DE AUTOEVALUARE

a.Identificati relatiile sociale specifice dreptului financiar.

b.Dezvoltati continutul articolelor din Titlul 4 al Constiutiei, intitulat Economia si finantele publice.

c.Enumerati izvoarele specifice dreptului financiar.

d.Precizati caracterul normelor juridice de drept financiar.

e.Aratati premisele raportului de drept financiar.

f.Care sunt sanctiunile specifice dreptului financiar?

GRILE

A.Dreptul financiar este ramura de:

a.de drept public;

b.de drept privat;

c. nu apartine nici unei ramuri de drept.

Raspuns:a.

B.Componentele structurale ale relațiilor financiare sunt:

a.bugetul general consolidat;

b.imprumutul de stat;

c.controlul financiar.

Raspuns:a,b,c.

C.Izvoare specifice dreptului financiar:

a.Codul fiscal;

b.Codul de procedura fiscala

c.Legea 500/2002 privind finanțele publice.

Raspuns:a,b,c

D.Norma juridica de drept financiar reglementeaza raporturile intre

oameni,cu privire la:

a)constituirea,repartizarea și utilizarea mijloacelor banești publice;

b)casatorie sau rudenie;

c)imparțirea moștenirii.

Raspuns:a.

E.Subiecții raportului juridic de drept financiar se afla pe poziții de:

a)egalitate;

b)subordonare;

c)niciuna.

Raspuns:b.

.EXERCITII APLICATIVE

A.ANALIZATI STRUCTURA LOGICO-JURIDICA A NORMEI DE DREPT FINANCIAR

Norma juridica de drept financiar are aceeasi structura ca si oricare alta norma a dreptului, cuprinzand cele trei elemente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.

Ipoteza normei de drept financiar stabileste conditiile, imprejurarile sau faptele in prezenta carora se cere o anumita conduita subiectilor raporturilor juridice de drept financiar.

Dispozitia normei de drept financiar stabileste conduita pe care trebuie sa o urmeze subiectii, in conditiile sau imprejurarile prevazute de ipoteza.In functie de conduita pe care trebuie s-o urmeze, normele de drept financiar pot fi onerative, permisive sau prohibitive.Majoritatea normelor de drept financiar sunt onerative, deoarece sunt instituite in vederea indeplinirii cerintelor generale ale societatii.Normele onerative si prohibitive poarta denumirea si de norme imperative, deoarece nu admit nici o derogare @n realizarea lor, iar normele permisive mai sunt numite si norme dispozitive.

Sanctiunea stabileste consecintele care decurg din nerespectarea dispozitiilor normelor de drept financiar.

B.ANALIZATI FAPTUL JURIDIC FINANCIAR,CA IZVOR AL RAPORTULUI JURIDIC DE DREP FINANCIAR.