Costuri si efecte social - economice ale somajului. legea okun

COSTURI SI EFECTE  SOCIAL - ECONOMICE ALE SOMAJULUI. LEGEA OKUN

Efectele somajului sunt resimtite atat de somer si familia sa, cat si de societate in ansamblul sau:

- irosirea unei cantitati importante de resurse de munca;

- somajul este un factor de scadere a intensitatii dezvoltarii economiei. Exista si opinia opusa, coform careia existenta somajului este un factor de presiune asupra celor ce lucreaza, acestia muncind cu intensitate sporita si asigurand o crestere a productiei nationale mai mare decat daca ar fi ocupati toti cei disponibili.

In anii 1960 economistul american Arthur M. Okun si-a pus intrebarea care esre relatia dintre somaj si PNB ( in termeni reali). Deoarece persoanele ocupate participa la producerea bunurilor materiale si serviciilor, iar somerii nu produc bunuri economice, se poate presupune ca ridicarea nivelului somajului trebuie sa fie insotita de reducerea volumului real al PNB. Aceasta relatie negativa intre nivelul somajului si volumul PNB este numita legea Okun;

- sporirea costurilor pe care economia tarii trebuie sa le suporte sub forma cheltuielilor pentru intretinerea si functionarea institutiilor din domeniul inregistrarii si urmaririi somajului, pentru plata ajutoarelor de somaj si a altor cheltuieli privind reconversia fortei de munca, ingrijirea sanatatii somerilor etc.;

- scaderea veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat din cauza efectelor propagate ale somajului;

- diminuarea veniturilor familiilor din care fac parte someri;

- aspectul psihologic, deoarece somajul ridica si problema persoanei care este adusa la statutul de somer. Pe parcursul perioadei de somaj individul trece prin mai multe stari psihologice - socul, negarea realitatii, cautarea, disperarea, resemnarea a caror intensitate variaza in functie de personalitatea fiecaruia. Situatia se inrautateste, in cazul somerilor de lunga durata; demoralizarea somerului de lunga durata il impiedica sa raspunda masurilor destinate a-l ajuta, lipsindu-i motivatia necesara pentru a depasi situatia in care se afla. Cu cat se prelungeste mai mult durata somajului, cu atat este mai deteriorata perceptia capacitatilor ocupationale, ceea ce va afecta modul in care somerii vad utilitatea reintoarcerii la munca. 

In afara acestor aspecte, P.A. Samuelson asociaza pierderii locului de munca o serie de alte efecte negative, care se pot traduce prin costuri suplimentare, determinate de situatii precum: imbolnaviri, decese, neintelegeri in familie, abandon scolar, etc., toate producand cheltuieli nu doar pentru persoanele afectate, ci si pentru societate.

Prezentarea succinta a acestor efecte este importanta pentru intelegerea costurilor sociale ale somajului.

Costul social al somajului reprezinta efortul total pe care il suporta persoanele, grupurile de persoane, economia si societatea afectate de acest fenomen.

Costul somajului la nivelul persoanelor si grupelor de persoane afectate de nesiguranta muncii include atat aspecte de natura economica, precum si aspecte morale, social-culturale si chiar politico-militare. Aspectele de natura economica privesc in special reducerea veniturilor si, evident, a posibilitatilor de consum pentru intreaga familie in care exista someri. Indemnizatia de somaj reprezinta modalitatea cea mai des folosita de asigurare a unui venit minim pentru someri.

Aspectele noneconomice se refera la starea psihica a somerilor, dar si la posibilitatea atragerii acestora in actiuni antisociale.

Costurile somajului pot fi grupate in costuri directe si costuri indirecte.

Costurile directe sunt reprezentate de varsamintele monetare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor. Acest fond se foloseste pentru plata ajutorului de somaj, alocatiei de sprijin, a calificarii si recalificarii somerilorsi, in general, pentru sustinerea proceselor de recoversie a fortei de munca.

Costurile indirecte sunt cele generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea beneficia intreaga populatie. Ele pot sa apara sub urmatoarele forme pierderi de productie, reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificarii si capacitatii de munca, descurajarea personalului in plan profesional, social si general-uman.

Somajul poate avea si efecte pozitive. Asemenea efecte pot fi sesizate in domenii care tin mai ales de comportamentul profesional al salariatilor, astfel : incitarea angajatilor la perfectiune profesionala pe baza careia sa caute locuri de munca mai sigure si mai bine salarizate, pregatirea fortei de munca pe coordonatele unei mai mari mobilitati si adaptabilitati, pentru a corespunde mai bine atat mutatiilor ce intervin in activitatea economica, precum si exigentelor de sporire a eficientei acesteia.