Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva
Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul
167 / 1958 in art. 1, alineatul 1, consacra efectul prescriptiei extinctive
"dreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie,
daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege". Putem defini prescriptia
extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune
neexercitat in termenul de prescriptie. Determinarea " domeniului prescriptiei extinctive " inseamna a stabili
drepturile subiectelor civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei
institutii , pentru a le deosebi de cele imprescriptibile extinctive. Formeaza
domeniu al prescriptiei extinctive, numai acele drepturi subiective civile ale
caror actiuni sunt prescriptibile extinctive. Criteriile pe care le avem in
vedere vizeaza aceste drepturi civile. Primul criteriu de determinare este
reprezentat de natura drepturilor subiective civile, dupa care distingem :
domeniul prescriptiei extinctive in categoria
drepturilor patrimoniale; domeniul prescriptiei extinctive in categoria
drepturilor nepatrimoniale Alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza
prescriptia, potrivit caruia avem : domeniul
prescriptiei extinctive guvernat de Decretul 167 / 1958 domeniul prescriptiei extinctivecaruia I se
aplica codul civil domeniul prescriptiei extinctive care rezulta din aplicarea altor acte
normative, izvoare de drept civil ( codul familiai, Legea 31 / 1990, etc. )
Domeniul prescriptiei extinctive in
categoria drepturilor patrimoniale prescriptia
extinctiva si drepturile de creanta - in principiu, drepturile de creanta sunt
prescriptibile extinctive, indiferent de izvorul lor. Exceptii de la principiu : actiunea in restituirea drepturilor la CEC actiunea avand ca obiect
partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane prescriptia extinctiva
si dreturile reale principale Actiuni reale imprescriptibile extinctive - in
intelegerea domeniului prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale principale
trebuie sa tinem seama de dispozitia, de principiu, cuprinsa in art. 2 din
Decretul 167 / 1958 : "Dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului
la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz abitatiune,
servitute si superficie". Sunt
considerate imprescriptibile extinctive : actiune in revendicare imobiliara, care ,desi imprescriptibila
extinctiv, aceasta actiune poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii actiunea in revendicare
- imobiliara si mobiliara - intemeiata pe dreptul de proprietate publica actiunea confesorie,
prin care se urmareste apararea unui drept de superficie Actiuni reale prescriptibile extinctive. Sunt
de mentionat urmatoarele: actiunea in revendicarea mobiliara, intemeiata pe
dreptul de proprietate privata actiunea in revendicarea imobiliara ( in
cazurile prevazute de art. 428 Codul civil, art. 561 alin. 1 Cod procedura
civila ) actiunea
confesatorie - prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul
drepturilor nepatrimoniale -Principiul in aceasta materie
este ca drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctive. Existenta
principiuliu rezulta pe de o parte din interpretarea per a contrario a art. 1,
alin. 1 din Decretul 167 / 1958 : "Dreptul la actiune, avand un obiect
patrimonial se stinge prin prescriptie daca n-a fost exercitat in termenul
stabilit de lege" , inseamna ca "Dreptul la actiune, avand un obiect
nepatrimonial nu se stinge prin prescriptie ". Pe de alta parte, principiul poate
fi dedus si din imprejurarea ca legea stabileste , expres exceptiile de la
acest principiu. Principalele
actiuni, avand un obiect nepatrimonial, care sunt prescriptibile, sunt: actiunea
in nulabilitate ( adica in nulitate relativa - termenul general de prescriptie
este de 3 ani; actiunea in nulitate relativa a casatoriei ( art. 21 Codul
familiei); actiunea in tagada paternitatii ( art. 55 alin. 1 Codul familiei ) actiunea in stabilirea
paternitatii ( art. 60 alin. 1 Codul familiei ) Prin termen de prescriptie
extinctiva se intelege intervalul de timp stabilit de lege, inauntrul caruia
trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material, sub sanctiunea pierderii
acestui drept. Termenul de prescriptie este esentialmente un termen legal,
deoarece numai prin lege se poate stabili un astfel de termen. Termenul general de
prescriptie este acel termen care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori
nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. Termenul general de
prescriptie este de 3 ani ( art. 3 alin. 1 Decretul 167 / 1958 ). Acest termen
este general in sensul aplicarii lui tuturor actiunilor "personale" (intemeiate
pe drepturi de creanta ) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene
speciale de prescriptie, indiferent de izvorul concret al raportului obligational: act juridic (
unilateral sau bilateral ori fapt juridic stricto sensu ). Termenul general de
prescriptie este de 30 de ani. Acest termen este stabilit de art. 1890 Cod
civil : "toate actiunile atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a
declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie
se vor prescrie peste 30 de ani ". Trebuie sa reamintim ca " Dispozitiile
decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la drepturile de
proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie" ( art. 21
Decretul 167 / 1958 ). Acest termen este general, deoarece isi gaseste
aplicatie ori de cate ori nu exista un termen special. Acest termen se obtine
prin "scaderea" , din totalul actiunilor
reale a :actiunilor reale imprescriptibile extinctive; actiunilor reale supuse
unor termene speciale ale prescriptiei. Termenul de 30 de ani se aplica
:actiunii de revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata;
actiunii confesorii Termene speciale de prescriptie sunt: aplicabile actiunilor
personale nepatrimoniale; aplicabile actiunilor personale, intemeiate pe
drepturi de creanta Regula generala potrivit art. 7 alin. 1 "prescriptia incepe
sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune . ", iar potrivit art. 1886
Cod civil : "nici o prescriptie nu poate incepe a curge mai inainte de a se
naste actiunea supusa acestui mod de stingere". In concluzie, regula generala,
este aceasta :prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la
actiune. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a
cursului acestei prescriptii care consta in oprirea, de drept, a curgerii
termenului de prescriptie, pe timpul cat dureaza situatiile, limitative
prevazute de lege, care il pun in imposibilitate de a actiona pe titularul
dreptului la actiune.Potrivit art. 15 alin. 1 : "Dupa
incetarea suspendarii, prescriptia isi reia cursul socotindu-se si timpul scurs
inainte de prescriptie ". Pentru perioada anterioara cauzei, suspendarea nu
produce nici un efect juridic, socotindu-se si timpul scurs inainte de
suspendare. Pe durata cauzei de suspendare, efectul produs consta in oprirea
curgerii prescriptiei, pe toata aceasta perioada; prin urmare, durata cauzei de
suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie. Ulterior cauzei de
suspendare, efectul care se produce consta in reluarea cursului prescriptiei,
din momentul in care produce, consta in reluarea cursului prescriptiei, din
momentul in care el fusese blocat, oprit; este efectul precizat in art. 15
alin. 1 in termenii " Dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul .
"Efectul special al suspendarii este reglementat de art. 15 alin 2 astfel :
"prescriptia nu se va implini, totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni,
socotit de la data incetarii cauzei de suspendare, cu exeptia prescriptiilor
mai scurte de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de
1 luna de la suspendare ". Efectul special al suspendarii prescriptiei consta, in esenta, prorogarea momentului
implinirii termenului de prescriptie extinctiva, in asa fel incat, intre
momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului de
prescriptie sa se asigure 6 luni ori o luna, dupa cum termenul de prescriptie
aplicabil este mai mare ori mai mic de 6 luni. Intreruperea prescriptiei extinctive poate fi definita ca modificarea
cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scurse inainte de
aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive.
Cauze de intrerupere sunt potrivit art. 16 din Decretul 167 / 1958 : prin recunoastrea dreptului a carui actiune se
prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia - aceasta cauza
presupune de catre debitor a pozitiei sale de impotrivire fata de dreptul
subiectiv corelate in formularea aceasta : recunoasterea dreptului a carui
actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia.
Recunoasterea la care se refera textul trebuie sa fie neindoielnica. Cererea de chemare in judecata. Pentru a
produce efectul intreruperii se cere ca : actiunea in justitie sa fie efectiva ( adica cu scopul de a fi admisa );
retragerea ori perimarea demonstreaza
neindeplinirea acestei conditii; actiunea sa fie admisa,
printr-o hotarare definitiva;retragerea ori anularea actiunii dovedeste neindeplinirea
conditiei" Intreruperea
prescriptiei extinctive produce urmatoarele doua efecte : anterior datei intreruperii, prescriptia este
stearsa, adica inlaturata; posterior intreruperii, efectul care se produce
consta in inceperea altei prescriptii Ca si in cazul suspendarii, efectele
intreruperii prescriptiei extinctive se produc in temeiul legii, organului de
justitie neramanandu-i decat sa constate producerea lor. Potrivit art. 19 din Decretul 167 / 1958 :
"instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate, in cazul in care
constata ca fiind temeinic justificate
cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna chiar
din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii, ori sa incuviinteze executarea
silita ". Repunerea in termen, reprezinta beneficul acordat de lege titularului
dreptului la actiune care, din motive temeinice nu a putut formula actiunea in
justitie inauntrul termenului de prescriptie, astfel ca organul jurisdictional
este indreptatit sa solutioneze in fond, cererea de chemare in judecata, desi a
fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. In esenta, repunerea in termenul de prescriptie
extinctiva este un beneficiu al legii si , totodata o
piedica in calea producerii efectelor prescriptiei, nejustificat. Domeniul, termenul si efectul repunerii in
termenul de prescriptie-In
literatura de specialitate s-a precizat ca prin " cauze temeinic justificate"
trebuie sa se inteleaga numai acele imprejurari, care, fara a avea gravitatea
fortei majore ( care determina suspendarea ), sunt exclusive pentru culpa.
Asemenea imprejurari, sunt piedici relative nu absolute ( ca forta majora ). Domeniul repunerii in termen a fost conturat
astfel : "repunerea in termen este o notiune care exclude si forta majora si
culpa ".Domeniul ei incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta
majora. Termenul de repunere in termenul de prescriptie-Potrivit art. 19 alin.
2 "cererea de repunere in termen va
putea fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor care
justifica depasirea termenului de prescriptie ". Efectul repunerii in termeni-Efectul
consta in socotirea prescriptiei ca neindeplinita, desi termenul de prescriptie
a expirat. Efectul aratat permite organului de justitie sa treaca la judecata,
in fond, a cauzei ( nerespectandu-se actiunea ca prescrisa ). Prin implinirea prescriptiei extinctive
intelegem determinarea momentului in care expira termenul de prescriptie.
Calculul termenului de prescriptie
stabilit pe ani si pe luni Potrivit art. 100 alin 3 si 4 din Codul de
procedura civila, cand termenul este stabilit pe ani sau pe luni, el se va
implinii in ziua corespunzatoare din ultimul an ori luna ; daca ultima luna nu
are o zi corespunzatoare ( cum este februarie ), termenul se socoteste implinit
in ultima zi a acestei luni. Calculul termenului de prescriptie stabilit pe
zile Art. 1887 Cod civil prevede ca " termenul prescriptiei se calculeaza pe
zile si nu pe ore". Ziua in cursul careia prescriptia incepe nu intra in acel
calcul. Art. 1889 dispune ca "prescriptia nu se socoteste castigata, decat dupa
implinirea celei dupa zile a termenului definit prin lege". Acest sistem de
calcul se numeste "intermediar", pentru ca se plaseaza intre "sistemul
termenului exclusiv" ( adica pe zile
libere ), in care nu se iau in calcul nici prima si nici ultima zi ale
termenului si "sistemului termenului inclusiv" ( numit si pe zile pline ), in
care intra in calcul atat prima cat si ultima zi a termenului.
