Principiile constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor

Principiile constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor

Principiile constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor

1. Universalitatea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale

drepturile si libertatile sunt universale si indivizibile

este prevazut de art. 15 alin. 1 din C.R.. Acesta se refera la:

- sfera drepturilor - toate drepturile si libertatile apartin cetatenilor

- sfera titularilor - toti cetatenii au toate drepturile si libertatile din Constitutie

- aceasta este o posibilitate juridica pentru ca exercitarea efectiva a acestora este la latitudinea fiecarui cetatean

- Constitutia consacra principiile inscrise de cele 2 Pacte internationale privind drepturile, pacte semnate in anul 1967

- universalitatea drepturilor implica universalitatea indatoririlor

- se poate afirma ca indatoririle fundamentale devin garantii ale drepturilor fundamentale   

2. Neretroactivitatea legii

este consacrat de art. 15 alin. 2 din Constitutie

presupune faptul ca legea odata adoptata produce si trebuie sa  produca efecte juridice doar pentru viitor

este prevazut si de art. 1 din Codul Civil si de art. 11 din Codul Penal

Constitutia consacra expres o singura exceptie: legea penala sau contraventionala mai favorabila

mai exista si alte exceptii, precum: legile interpretative - aceasta nu este prevazuta de Constitutie, se recurge la metodele de interpretare, se va lua in considerare sensul "ab initio" al normei; ultraactivitatea legii - atunci cand aceasta isi produce efectele ulterior iesirii din vigoare

este obligatoriu pentru toate ramurile de drept, chiar daca nu toate actele normative esentiale pentru acestea il prevad

este o garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale

3. Egalitatea in drepturi a cetatenilor

este prevazuta de art. 4 alin. 2 si de art. 16 alin. 1 si 2 din Constitutie

art. 4 alin.1 introduce un principiu nou specific statelor din Uniunea Europeana si, in general, statelor democratice - principiul solidaritatii cetatenilor unui stat, solidaritate bazata pe valori comune. Acest principiu este de esenta vietii in comun a oamenilor.

In literatura juridica, reflectandu-se starea constitutionala, egalitatea in drepturi a cetatenilor a fost considerata ca fiind: fie un principiu fundamental, fie o categorie de drepturi, fie un drept politic. Noi am apreciat ca egalitatea in drepturi este un principiu fundamental pentru intreg domeniul drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale

exista 3 aspecte: egalitatea in drepturi a femeilor cu barbatii - art. 16 alin. 3  consacra expres egalitatea de sansa intre barbati si femei pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice -; egalitatea in drepturi fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, avere sau origine sociala; egalitatea in drepturi fara deosebire de religie, opinie sau apartenenta politica

egalitatea priveste toate drepturile indiferent daca sunt inscrise in Constitutie sau si-n alte acte normative

egalitatea se manifesta in toate domeniile de activitate

nici o masura luata impotriva pericolului public nu poate duce la discriminare bazata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, origine sociala

egalitatea in drepturi a femeilor cu barbatii se refera, in special, la conditiile de munca, dar si la ocrotirea femeii-mama, la asistenta acordata familiei

cel de-al doilea aspect al egalitatii evidentiaza faptul ca sunt aparate si garantate drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale

4. Functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de persoane care au cetatenia romana si domiciliul in Romania

este prevazut de art. 16 alin. 3 si 4 din Constitutie

demnitarii, din punct de vedere constitutional, nu sunt niste simplii functionari publici

functionarii publici sunt acele functii care presupun exercitiul autoritatii statale, un statut aparte si, pentru ocuparea lor, este necesara depunerea juramantului de credinta fata de tara

alaturi de cele doua conditii impuse de Constitutie - persoana sa aiba cetatenie romana si domiciliul in Romania - cei ce doresc sa depuna aceasta functie sau demnitati publice trebuie sa indeplineasca toate celelalte conditii impuse de Statutul functionarului public (legea nr. 188/1999)

aceste functii, in speta cele de la nivelul administratiei publice locale, vor putea, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, sa fie detinute, in conditiile legii organice, si de cetateni ai acesteia. Desi nu se prevede expres ca acesti cetateni sa aiba dubla cetatenie, este evident ca una dintre acestea trebuie sa fie cea romana

5. Protectia cetatenilor romani in strainatate si obligatiile lor

este prevazut de art. 17 din Constitutie

exprima faptul ca cetatenia romana este legatura politica  si juridica dintre stat si cetatean, definind astfel statutul juridic al cetateanului, alaturi de drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale acestuia

in temeiul acesteia cetatenii romani au dreptul de a cere protectia statului

cetatenii romani aflati in afara teritoriului Romaniei trebuie sa-si indeplineasca obligatiile fata de tara

6. Cetatenii straini si apatrizi se bucura in Romania de protectie juridica

este prevazut de art. 18 din Constitutie

se specifica astfel ca: strainii si apatrizii se bucura de protectia generala a persoanelor si averilor, garantata de Constitutie si legi, dar si ca dreptul la azil se acorda sau se retrage in conditiile legii cu respectarea prevederilor internationale

se va tine cont de faptul ca strainii si apatrizii au drepturi naturale, inalienabile si imprescriptibile; ca, din punct de vedere juridic, anumite drepturi nu pot apartine decat cetatenilor romani ( precum: drepturile exclusiv politice, dreptul de proprietate asupra terenurilor, dreptul de a detine functii publice); ca, alaturi de drepturile naturale, exista si alte drepturi ce pot fi dobandite si exercitate neconditionate de calitatea de cetatean al statului roman

asadar cetatenii romani se pot bucura de acele drepturi pentru care legea nu impune calitatea de cetatean roman

7. Cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din Romania

este prevazut de art. 19 din Constitutie care stabileste ca:

o  cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din Romania, aceasta fiind o regula traditionala, o cutuma. Insa, revizuirea Constitutiei din anul 2003 prevede faptul ca cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate. Acest alineat a fost introdus ca o masura de prevenire si de combatere a infractionalitatii internationale, in special, a terorismului, a traficului de femei si copii, a traficului de droguri.

o  strainii si apatrizii pot fi extradati doar pe baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate

o  expulzarea sau extradarea se hotarasc doar de catre justitie

aceste doua masuri privesc libertatea individuala si dreptul la libera circulatie - doua drepturi fundamentale ale cetatenilor romani

pana in prezent doar intre Marea Britanie si SUA se practica expulzarea propriilor cetateni

extradarea este o institutie juridica ce permite unui stat de a cere altui stat pe teritoriul caruia se afla refugiat unul dintre cetatenii sai sa i-l predea, este un act de asistenta juridica interstatala in materie penala. Trebuie tinut cont de urmatoarele reguli: nu se admite extradarea pentru ratiuni politice, nu se admite extradarea atunci cand persoana respectiva va fi condamnata la moarte, supusa torturii sau tratamentelor inumane, crude sau degradante; se practica in cazul savarsirii urmatoarelor fapte: piraterie, trafic de copii si femei, trafic de arme, trafic de stupefiante, terorism, genocid

expulzarea este institutia juridica ce permite autoritatilor publice dintr-un stat sa oblige  o persoana ( strain sau apatrid) sa paraseasca tara, punand capat astfel, in mod silit, sederii acestei persoane pe teritoriul sau. Este o masura de siguranta. Este o masura luata pentru apararea ordinii de drept. Regulile ce trebuie respectate sunt urmatoarele: nu trebuie sa fie o masura inutila, brutala, rapida sau vexatorie; expulzatul trebuie sa aiba dreptul sa aleaga statul, expulzarea trebuie facuta cu respectarea persoanei

extradarea se acorda doar in baza reglementarilor internationale sau in baza unor conventii de reciprocitate

aceste doua masuri pot fi luate doar de catre justitie pentru ca ambele aduc atingere unor libertati fundamentale, iar justitia este unul dintre garantii acestor libertati

8. Prioritatea reglementarilor internationale

este prevazut de art. 20 din Constitutie

exprima corelatia dreptului intern cu cel international

reglementarile internationale au prioritate cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Prin aceasta noua reglementare se consfinteste ca omul beneficiaza, in ceea ce priveste drepturile sale, de reglementarile cele mai favorabile indiferent ca acestea sunt internationale sau interne

acest principiu impune necesitatea de a se tine cont de doua reguli:

o  dispozitiile privind drepturile si libertatile se interpreteaza si se aplica in concordanta cu prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte

o  in cazul aparitiei unor neconcordante intre reglementarile nationale si cele internationale, au prioritate cele mai favorabile, dar doar in materia drepturilor omului

aplicand aceste reguli, apar si urmatoarele consecinte:

o  legiuitorul va avea intotdeauna si-n mod obligatoriu datoria de a verifica daca proiectele de legi pe care le adopta se coreleaza cu tratatele internationale

o  autoritatile publice ce negociaza, incheie si ratifica tratate internationale trebuie sa urmareasca existenta corelatiei dintre textele internationale si cele nationale

in cazul in care reglementarile internationale contravin Constitutiei Romaniei, spre deosebire de alte Constitutii care precizeaza ca autorizatia de ratificare nu poate interveni decat dupa revizuirea Constitutiei - a se vedea Constitutia Frantei sau cea a Spaniei -, Constitutia Romaniei tace. Insa, suprematia acesteia face imposibila ratificarea unui tratat in aceste conditii, cu atat mai mult cu cat Curtea Constitutionala se poate  pronunta asupra constitutionalitatii unui tratat international. Apreciem ca, in aceste conditii, ratificarea se poate face fie cu rezerve, fie doar dupa revizuirea Constitutiei.

9. Accesul liber la justitie

justitia este garantia efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale, se infaptuieste doar in numele legii de judecatori independenti si care se supun doar legii

functiile justitiei sunt: interpretarea si aplicarea legii la cazurile concrete; judecarea si aplicarea sanctiunilor, incercarea de a face dreptate

aceste functii sunt realizate cu conditia respectarii principiilor procedurale: publicitate, oralitate, contradictorialitatea dezbaterilor, posibilitatea exercitarii cailor de atac

oricine are acces liber la justitie pentru a-si apara un drept sau un interes legitim

este prevazut de art. 21 din Constitutia Romaniei care face o distinctie intre accesul liber la justitie si obligatia constitutionala de ocrotire a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale - instanta este obligata sa se pronunte asupra sesizarilor venite din partea cetatenilor, caracterul legitim sau nelegitim al acestora va fi hotarat doar de instanta

expresia "interese legitime" nu impune instantei admisibilitatea actiunii in justitie, ci doar o obliga pe aceasta sa ocroteasca doar interesele legitime

sesizarea justitiei se poate face fie pe cale actiunii directe, fie pe orice alta cale, precum ar fi cea a exceptiei - vezi exceptia de neconstitutionalitate

nici o lege nu poate ingradi accesul liber la justitie

partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. In acest mod dreptul la un proces echitabil este o garantie a principiului egalitatii in drepturi. Solutionarea intr-un termen rezonabil a proceselor este o garantie a faptului ca justitia, ca serviciu public, asigura apararea drepturilor si libertatilor cu eliminarea oricaror mijloace sicanatorii si tergiversari

acest articol mai prevede faptul ca jurisdictiile administrative sunt facultative si gratuite, crearea acestora este justificata de necesitatea decongestionarii instantelor de judecata, dar, mai ales, de faptul ca litigiul poate incontestabil sa fie solutionat pe aceasta cale. Gratuitatea este, in aceasta situatie, un mijloc de incurajare pentru a recurge la asemenea proceduri.

10. Caracterul de exceptie al restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

documentele internationale in materia drepturilor omului admit existenta unor limitari, ale unor restrangeri

pentru ca aceste limitari, restrangeri sa nu fie neconstitutionale si sa nu aduca atingere dreptului sau libertatii ca atare, trebuie respectate niste reguli. Astfel:

o  restrangerile trebuie sa fie expres prevazute de lege

o  restrangerea poate fi dispusa doar daca este necesara intr-o societate democratica, aprecierea acestei conditii o face legiuitorul, dar o poate face si judecatorul constituant

o  masura de restrangere trebuie sa fie proportionala cu cauza care a determinat-o

o  masura de restrangere trebuie sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu

o  masura de restrangere nu trebuie sa aduca atingere existentei dreptului sau a libertatii

o  aceasta masura de restrangere este o exceptie, asadar trebuie aplicat principiul "exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare"

o  aceste conditii trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ

Constitutia prevede si situatiile, o alta conditie care trebuie sa fie respectata, in care se poate aplica acest principiu al drepturilor si libertatilor, si anume:

o  Apararea securitatii nationale

o  Apararea ordinii, a sanatatii ori a moralei publice

o  Apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor

o  Desfasurarea instructiei penale

o  Prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav

adoptarea unei astfel de masuri trebuie sa fie exclusiv in vederea favorizarii binelui general

pot fi impuse restrictii legale pentru fortele armate si cele ale Ministerului Administratiei si Internelor.