Domiciliu - Notiune, caractere, importanta, feluri

Domiciliu - Notiune, caractere, importanta, feluri

1. Notiunea domiciliului

Reglementare juridica

Reglementarea juridica a domiciliului se gaseste in mai multe izvoare de drept, dupa cum urmeaza:

- din Decretul nr.31/1954 intereseaza articolele nr.13,14,15;

- din Codul familiei, domiciliul este reglementat in articolele nr.11,100,102,122 din Codul familiei;

- domiciliul este reglementat si de legea nr.105 din 1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate, precum si de hotararile de aplicare a legii nr.105/1996, hotarari ale Guvernului numerotate cu 111 respectiv 112, publicate in Monitorul Oficial nr.71 din 21 aprilie 1997;

- se retine ca izvor de drept pentru domiciliu si Ordonanta de urgenta a Guvernului, nr.126 din 1997 privind protectia copilului aflat in dificultate din care intereseaza in mod special articolele nr.10 aliniat nr.2, 13 aliniat nr.2, 14 aliniat nr.1.

Definitie

In articolul nr.13 din Decretul nr.31/1954 se defineste domiciliul astfel: "Domiciliul persoanei fizice este acolo unde ea isi are locuinta statornica sau principala".

In acest sens si Legea 105/1996 in articolul nr.25 aliniat nr.1 prevede: "Domiciliul persoanelor fizice prevazut in articolul nr.24 este la adresa din localitatea unde acestea isi au locuinta statornica".

Doctrina a definit mai multe definitii domiciliului.

Exista trei feluri de domicilii: de drept comun, legal si conventional.

Domiciliul, la modul general, este definit ca atributul sau mijlocul de identificare a unei persoane fizice care o individualizeaza in spatiu prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica.

Terminologie

Termenul domiciliu provine din expresia latina domum colere care desemneaza casa in care cineva locuieste.

Pentru a se deosebi intre locuinta statornica si cea temporara se folosesc pentru fiecare cate o notiune juridica, cea de domiciliu pentru locuinta statornica si respectiv, cea de resedinta pentru locuinta temporara.

Formula domiciliu stabil este pleonastica, intrucat domiciliul definit ca locuinta statornica, implica acest caracter de stabilitate pe care il si include in notiunea sa.

Caractere juridice

Fiind un drept personal nepatrimonial, dreptul la domiciliare caracteristicile juridice generale unui astfel de drept, caracteristici analizate si la capitolul "Nume" si la capitolul "Prenume" al acestei lucrari.

Revenind la aceste caractere, ele sunt:

- opozabilitatea erga omnes, astfel ca in virtutea acestui caracter, ca drept personal nepatrimonial dreptul la domiciliu este si un drept absolut;

- inalienabilitatea, in sensul ca dreptul la domiciliu nu poate fi instrainat; imprescriptibilitatea care arata ca oricat ar dura neexercitarea dreptului la domiciliu acest drept nu se stinge, iar dreptul la domiciliu se dobandeste doar potrivit legii;

- personalitatea in sensul ca dreptul la domiciliu nu se exercita prin reprezentare ci numai  personal;

- universalitatea, potrivit cu care toti oameni au dreptul la domiciliu.

Domiciliul se particularizeaza insa nu numai prin caracterele generale intalnite de altfel si pentru nume si pentru prenume, cat mai ales prin caracterele juridice specifice care al diferentiaza de dreptul la nume si de dreptul la prenume, spre exemplu.

Aceste caractere juridice specifice sunt:

- stabilitatea care caracterizeaza numai domiciliul de drept comun si pe cel legal, nu si pe cel conventional. Acest caracter este consacrat de articolele nr.13 si 14 din Decretul nr.31din 1954 precum si de articolul nr.25 alineat nr.1 din legea nr.105/1996. Astfel locuinta "statornica sau principala" care constituie domiciliul persoanei fizice consacrate in Decretul nr.31/1954 este aceeasi cu "adresa din  localitatea unde persoana isi are locuinta statornica", in viziunea articolului nr.25 alineat nr.1 din legea nr.105 din 1996.

Totusi stabilitatea domiciliului nu implica imposibilitatea schimbarii lui in mod legal.

Daca o persoana fizica are mai multe locuinte statornice, numai una dintre acestea are valoarea juridica a domiciliului numindu-se "principala" in aceasta constand caracterul de unicitate al domiciliului.

- unicitatea domiciliului este caracterul acestuia de a apartine la un moment dat, unei persoane fizice implicand in acelasi timp si o nuanta personala ca aceasta persoana fizica are un singur domiciliu care poate fi de drept, comun sau legal. Unicitatea domiciliului nu exclude insa coexistenta domiciliului de drept comun cu cel conventional si nici schimbarea de domiciliu pentru ca, in timp o persoana fizica poate avea mai multe domicilii succesive.

- obligativitatea domiciliului decurge din functia socio-juridica a acestuia de a fi un mijloc sau atribut de individualizare in spatiu a unei persoane care intereseaza si societatea. Exceptiile oferite de nomazi si vagabonzi nu infirma, ci confirma aceasta regula a obligativitatii domiciliului.

Importanta domiciliului in dreptul civil

Domiciliul prezinta importanta pentru dreptul civil in urmatoarele domenii:

1. Domeniul capacitatii civile

De exemplu, potrivit articolului nr.3 aliniat nr.2 din Legea nr.16/1994, a arendarii: "Arendasul persoana fizica, trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania"

De altfel, potrivit articolului nr.47 din Legea nr.18/1991 - privind fondul funciar: "Persoana fizica care nu are cetatenie romana si domiciliul in Romania precum si persoana juridica care nu are nationalitate romana si sediul in Romania, nu poate dobandi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii.

Persoanele prevazute in alineatul anterior care dobandesc in proprietate terenuri prin mostenire sunt obligate sa le instraineze in termen de un an de la data dobandiri, sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a acestora in proprietatea statului si administratiei Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare rurala_"

"Cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi drept de proprietate asupra terenurilor" prevede articolul nr.42 alineat 2 din Constitutie.

"Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate si fostii cetateni romani care dobandesc cetatenia romana pot beneficia la cerere de prevederile prezentei legi, daca isi stabilesc domiciliul in tara" - potrivit articolului nr.42 din Legea nr.18/1991.

Iar articolul nr.41 din aceeasi lege, prevede: "Persoanele carora li sau constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate sa respecte in tocmai conditiile prevazute de articolele nr.18,20,33 din prezenta in legatura cu stabilirea domiciliului si intemeierea de noi gospodarii"

2. Domeniul obligatiilor civile

Conform cu articolul nr.1104 din Codul civil: "Plata trebuie sa se faca la locul aratat in conventie".

Daca locul nu este aratat, plata pentru lucrurile certe si determinate se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in momentul contractarii.

In orice alt caz, plata se face la domiciliu debitorului.

3. Domeniul succesoral

Locul deschiderii succesiunii este cel al ultimului domiciliu al defunctului, cu toate consecintele juridice care decurg de aici.

In acest sens articolul nr.68 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici si activitatii notariale prevede ca "procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate a procurorului si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile".

In cazul unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu in tara, procesiunea succesorala se poate indeplini de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut bunurile cele mai importante ca valoare.

4. Domeniul investitional

Articolul nr.2 litera c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.92/1997, privind stimularea investitiilor directe definesc investitorul ca fiind: "persoana fizica sau juridica rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania sau in strainatate, care investeste in Romania in oricare dintre modalitatile prevazute la litera a) si b)"².

Felurile domiciliului

In functie de modul de stabilire, domiciliul este de 3 feluri:

- domiciliu "voluntar" sau de drept comun;

- domiciliul legal;

- domiciliul "ales" sau conventional.

In functie de teritoriul statului pe care se afla se disting doua feluri de domiciliu:

- in tara;

- in strainatate.

In functie de succesiunea lor se disting:

vechiul domiciliu;

actualul domiciliu.

Din punct de vedere al sotilor se pot distinge:

- domiciliu conjugal comun:

- domicilii separate.

2.Note

1. Articolul nr.18 din Legea fondului funciar nr.18/1991, foloseste expresia "fosti cooperatori care sunt stabiliti sau urmeaza sa se stabileasca in localitate . "

Articolul nr.20 alineat nr.2 din aceeasi lege se refera la familii "cu obligatia de asi stabili domiciliul in comuna, oras sau municipiu, dupa caz"

2. Articolul nr.39 din Legea fondului funciar, are in vedere "familiile tinere de tarani care provin din mediul agricol montan, au apreciere necesara si se obliga in scris sa-si creeze gospodarii, sa se ocupe de cresterea animalelor si sa exploateze rational pamantul in acest scop"

3. Litera a) a articolului nr.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.92/1997 privind stimularea investitiilor indirecte, se refera la cazul investitiei directe, iar litera b) a aceluiasi articol se refera la cazul investitiei de portofoliu.